Satul Firijba/ Vâlcea: mitul demolat de fake news/ resursă din 1 febr. 2021

Periodic - în spațiul virtual mai este vărsat câte un blid din lemn (că tot e vorba de vechi tăietori de păduri) cu „ciorbă reîncălzită”, sub formă de „noutăți” distribuite, redistribuite și comentate în fel și chip. Un sat vâlcean ca din povești ajunge, astfel, „de poveste”, pe zi ce trece. Practica gazetărească de a promova senzaționalul cu orice preț - pliat pe o realitate ...și aceea văzută cu ochi subiectivi și interesați de notorietate ieftină – a condus și conduce la dezinformări fără niciun suport în viața reală.

Pe scurt:
- Firijba a fost dintotdeauna sat component al comunei Popești/ Vâlcea (nu al Șirinesei, disputa din online e nejustificată).
- Nu avem absolut nicio dovadă, niciun început de dovadă că ar fi vorba despre „cel mai vechi sat din România”, că acesta există „încă de pe vremea dacilor”
- «În 1900, când cătunul avea 150 de locuitori, s-a hotărât construirea unei şcoli elementare și a unei biserici, azi abandonată. Sătenii se mândresc cu cei care au trecut pragul acestei școli: unul dintre ei a ajuns jurnalist la Paris Match, iar Dicu, copilul sărman dintr-o familie cu 7 frați, a ajuns la NASA.»*; fake news: în realitate, în Firijba, localul de şcoală a fost construit «...în anii 1933-1934), fiind format din două săli de clasă şi o cancelarie, care va funcţiona până în anii ’70, când din cauza reducerii efectivului populaţiei şcolare, acesta îşi încetează activitatea (Anghel-Proteasa, 2001, 9)»; nu a fost construită niciodată o biserică în sat, deci nu avea cum fi abandonată; niciun absolvent al școlii primare din Firijba nu a „ajuns” jurnalist la Paris Match și niciun „Dicu” nu a „ajuns” la NASA; avem informații certe doar despre «Dicu, Constantin (n. 20 mai 1949, satul Firijba, com. Dăeşti, jud. Vâlcea – m. 20 dec. 2006, Bucureşti) – inginer tehnolog, manager şi om politic. Repartizat la I.M.G.B. şi, remarcându-se ca bun profesionist şi inovator, este promovat, mai întâi, Director tehnic, apoi, Director General al întreprinderii bucureştene (până în 1990). Din 1990, va fi numit Secretar de Stat, la Resurse, în cadrul M.E.C., având drept colaboratori pe Dan-Ioan Popescu, pe atunci ministru de resort, şi Călin Popescu-Tăriceanu. În 1995, demisionează din această funcţie, din motive politice şi se transferă la BCR, pe funcţia de Director adjunct, pe probleme de recuperare (Garoafă II, 2013, 77)» (Enciclopedia Județului Vâlcea, vol. III, în curs de apariție).

- «Cele 70 de biserici de lemn ce se găsesc in județul Vâlcea, au fost făcute din lemnul tăiat din Pădurea Firijba. Firijba a conservat imaginea satului românesc, iar acest loc atrage în prezent foarte mulți turiști, în principal străini, care își doresc să investească în această zonă și să o transforme într-o destinație turistică...»*; nu există nicio sursă care să facă referire la construcția „celor 70 de biserici de lemn ce se găsesc in județul Vâlcea” cu „lemn tăiat din Pădurea Firijba”; „Firijba a conservat imaginea satului românesc” doar involuntar, în sensul că vechile case au fost părăsite, abandonate în voia timpului și a naturii care își recucerește pas cu pas teritoriul; până în prezent, niciun „turist” nu și-a materializat „dorința” de a deveni „investitor” (clic pentru toate cele 14 foto publicate în 1 februarie 2021)

- «Povestea copilului sărac din Firijba Vâlcii, ajuns cercetător la NASA», de această dată numit Alexandru Chimba**, e caz-școală de fake news; «... la un moment dat, ne-a zis un bătrân de acolo: uite-așa, așa, așa. Păi, mi-a zis că era un om de capacitate mai mare, cu un creier, un IQ, ca să zicem așa, și n-a stat mult acolo. Au murit destui care știau povestea. La ora actuală nu prea mai știu mulți povestea lu’ cercetătoru’ de la NASA. Eu am încercat să-i găsim identitatea, deci, la ora actuală a ieșit la pensie de la NASA, s-a pensionat, și cică a fost printre marii cercetători… printre cei care au promovat chestia spațială. Se pare că și-a schimbat numele. O să încercăm să-l găsim, să facem un fel de poliție. Dacă l-am găsi, ar fi un lucru extraordinar pentru noi și sunt convins că-l vom găsi...»

- „Festivalul de la Firijba”? „Un festival ca la Gărâna. Să vină tinerii vara, să asculte rock, să bea cola sau bere, să doarmă în corturi și să aducă bani la bugetul local”? „Sat medieval” la Firijba? „Oameni de afaceri din Austria” care sunt pe drum, vin spre Vâlcea de zor, să investească?; «...e aer curat, e frumos. Pe vremuri, se zice că au vrut să construiască un sanatoriu pentru boli de plămâni. Ceaușescu avea planul făcut, dar nu l-au mai ridicat. Dar se știe că aerul e curat, cel mai bun aer...»**

- «Avem o echipă, Luncavățul Popești. Am mai avut una, Experții 2000. Nu ați auzit?»**

- « - Ia ziceți, domnule! Cum e satul? Așa-i că-i frumos?
I-am spus despre oameni, bătrâni și necăjiți. Și despre problema drumului neasfaltat...
A scuturat din mână. - Astea se rezolvă. Sigur, drumul e o mare problemă, dar se face. Până atunci, mai facem promovare! Ce ziceți? Idei, ceva?»**

- «Să mai veniți pe la noi! Dar când or fi cireșe, caise. Atunci să vedeți!»**
***

Din 25 martie 2016, când PressOne a publicat reportajul «Welcome to Firijba!»** - de unde aproape toți „multiplicatorii de informație” (instituții media, apoi oameni de bună-credință, însă dezinformați) își iau/ dau mai departe porția de (auto)manipulare, singura schimbare notabilă în viața oamenilor deja celebrului sat vâlcean a fost asfaltarea a două dintre căile de acces: cea dinspre Meieni (centrul de comună) și cea dinspre Șirineasa; dinspre Pădurețu/ orașul Băbeni se poate ajunge la Firijba, la fel ca în vechime, pe un drum prin pădure, călare, cu o căruță ori cu un 4x4 de nădejde...

Ceea ce este foarte „nesănătos” d.p.d.v. al consemării/ distribuirii de informații care să promoveze Vâlcea și atuu-rile ei este un fapt aparent banal: fake news-urile demontate în articolul din 25 mar. 2016** sunt reluate și amplificate în articolul din 11 apr. 2017* -, ilustrat cu imaginile din 2016, a căror sursă este și menționată (este adevărat, fără link direct)! - și de mulți alți multiplicatori de informație.

A realiza o „bibliografie” a tuturor publicațiilor/ blogurilor, site-urilor, televiziunilor și „persoanelor fizice” care au multiplicat fake news-urile de mai sus este imposibil și pare inutil...
***

Sursă fotografii din colaj și anexe: articolul Press One «Welcome to Firijba!» – printre extrem de puținele corecte d.p.d.v. deontologic și bazat pe gândire critică.

Un alt articol din aceeași categorie este cel publicat de Formula As în 2017, «Un sat pe ultimul drum: FIRIJBA»

Valentin Smedescu

______________
* link 1

** link 2