Faceți căutări pe acest blog

21 feb. 2024

„Pârâienii Valahiei”/ de Constanţa Badea, Petronela Badea, Mihai Pârâianu


Cuvânt înainte
Cu dorinţa de a îndeplini un gând mai vechi, deziderat al strămoşilor, profesoara Constanţa Badea împreună cu dr. economist Mihai Pârâianu şi profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păşi pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintaşii lor, şi anume cercetarea originilor familiei boiereşti Pârâianu, din cele mai vechi timpuri până astăzi. (mai multe foto)
Cine au fost Boierii Pârâieni?, cu ce s-au înscris ei în istoria Valahiei?, cu ce au îmbogăţit ei cultura vremii?, iată întrebări la care autorii au căutat răspunsuri, cercetând acte de familie şi documente de arhivă, aflate la institutele din Bucureşti, Râmnicu-Vâlcea, Piteşti şi Craiova.
S-a născut astfel o lucrare amplă, care alături de altele similare vine să aşeze o cărămidă la temelia construcţiei, pe care marile familii boiereşti au făurit-o în istoria şi în cultura Valahiei.
A fost o muncă de cercetare asiduă, cu multe momente de cumpănă, depăşite însă de convingerea că, în istoria oricărei ţări, aristocraţia a avut un rol însemnat, care trebuie recunoscut şi pus în evidenţă.
E o idee consemnată de însuşi savantul umanist Dimitrie Cantemir, care în lucrarea „Descriptio Moldavie” menţiona că la anumite demnităţi politice sau culturale nu puteau ajunge decât membri ai unor familii nobile. În Valahia, Moldova şi Principatul Transilvaniei, nobilimea a fost reprezentată de Boieri.
Cercetători ai veacurilor trecute au ajuns la concluzia că aristocraţia românească a fost puternică şi că ea datează din primele timpuri ale fondării şi organizării statelor româneşti, idee susţinută de însuşi istoricul Alexandru Xenopol.
Boierii români cărturari fac şi primele consemnări ale faptelor istorice, începând de la întemeierea celor două ţări şi până în secolul al XVIII-lea. Cronicilor semnate de Grigore Ureche, Miron şi Nicolae Costin, Ion Neculce, Radu Popescu le urmează lucrări cu caracter ştiinţific, istoriile scrise de Dimitrie Cantemir şi Stolnicul Constantin Cantacuzino, pentru a nu cita decât nume celebre.
Despre Boierii Pârâieni nu există nicio lucrare în istoriografia românească. Lucrarea coautorilor, Constanţa Badea, Mihai Pârâianu şi Petronela Badea, vine astfel să umple un mare gol. Urmărind filiaţia membrilor familiei, căsătoriile lor, despărţirile, succesiunile în dregătorii, moştenirile şi împărţirea averilor, contribuţia lor la înălţarea de biserici sau mânăstiri, căpătăm totodată informaţii interesante despre modul de obţinere a demnităţilor boiereşti, despre raporturile dintre domni şi boieri, despre raporturile lor cu celelalte categorii sociale, despre gradul de instrucţie şi interesul pentru cultură.
Limba lucrării este cea literară, dar poartă şi patina timpurilor trecute, căci ea e colorată de arhaismele şi regionalismele specifice veacurilor trecute şi graiului oltenesc. Un glosar la sfârşitul cărţii aduce explicaţiile necesare cititorilor contemporani.
Pârâienii Valahiei este o lucrare amplă, documentată, care dă la o parte una dintre cortinele ce învăluie încă viaţa Evului Mediu românesc.
Urmărind viaţa unei familii boiereşti, desfăşurată pe multe veacuri, ea este un tablou al vieţii în epoca feudală a Valahiei nu lipsită de culoare locală, privind îmbrăcămintea boierilor, a jupâniţelor, aspectul conacelor, al aşezărilor săteşti.
Monografia marilor familii boiereşti s-a îmbogăţit astfel cu o lucrare cu profund caracter ştiinţific, rod al unei cercetări minuţioase, de confruntare a documentelor, de comparare a diferitelor surse de informaţie, de descifrare a unor texte nu o dată criptice. Toate s-au realizat prin silinţa şi perseverenţa autorilor.
Eventuale observaţii şi completări ar fi primite cu înţelegere şi mulţumiri, venind să îmbogăţească o a doua ediţie a lucrării noastre.

Prof. Carmen Farcaş
 
Colaboratori:
Aurel Lăpădat, consilier superior al Arhivelor Naţionale Dolj
Bogdan Aleca, arhivist, Arhivele Naţionale Vâlcea
Maria Călin, prof. limba română şi istorie, gr. I
Dumitru Garoafă, arhivist, Arhivele Naţionale Vâlcea
Elena Diaconescu, prof. limbile română şi latină, gr.I
Ilie Fârtat, bibliotecar în comuna Grădişte, Vâlcea
Ion Pârâianu, prof. limba română, gr.I
Nicolae Pârâianu, tehnician cercetător
Constantin Pârâianu, dr. inginer
Mărăcinescu Barbu Valentin, inginer
Preot Ioan Roman
Răzvan Pinca, director al Muzeului de Istorie, Etnografie şi Artă, Lugoj
Petre Purcărescu, director al Muzeului Judeţean de Istorie Vâlcea
Petre Cichirdan, publicist
Ilie Gorjan, general-maior (r), doctor. în Drept, membru USR

CUPRINS
Cuvânt înainte 7
Cuvânt introductiv 8
Capitolul I. ATESTAREA DOCUMENTARĂ A SATELOR FOSTEI
COMUNE PÂRÂIENI 11
Capitolul II. OBICEIUL PĂMÂNTULUI 37
Capitolul III. DREGĂTORII 47
Capitolul IV. ORIGINILE BASARABILOR ŞI RAMURILE LOR 55
Capitolul V. DIN CRONICILE PÂRÂIENILOR 83
Cap. VI. CTITORIILE 171
Cap. VII. PÂRÂIENII ÎN SERVICIUL ARMATEI ROMÂNE 203
CALENDARUL 211
GLOSAR 216
BIBLIOGRAFIE 218
WEBOGRAFIE 233
NOTE ŞI COMENTARII 237
CARTE VIDEO - secţiune ilustraţii- 335 
 
Volumul „Pârâienii Valahiei”/ de Constanţa Badea, Petronela Badea, Mihai Pârâianu / integral în pdf

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Oamenii de pe teritoriul actualului judeţ Vâlcea în epoca marilor migraţii

La începutul Evului Mediu românesc ţinutul de la poalele munţilor Carpaţi, străbătut de bătrânul Olt, era locuit de „urmaşii Romei”, expresi...