1796 = se naste la Silven (estul Bulgariei, un targ prosper)
nume = Antonie Pantoleon (Pandoleon), Petrov(eanu)
parintii: Pantoleon (Pandeleon) Petrov(eanu), aroman, român macedonean sau roman
mama: Thomaida, era grecoaica
incepand cu 1830, va semna Anton Pann (mai intai Pan)
lipsa datelor biografice din primii 20 de ani de viata = o viata intre legenda si mit
cei trei baieti au crescut in casa parinteasca (primul si-a ales meseria tatalui, al doilea a invatat algebra, iar cel mic, Antonache, a fost dat in grija dascalului din sat care l-a invatat citirea si scrierea)
in timpul razboiului ruso-turc, mama si cei trei orfani se stabilesc la Chisinau- fratii mai mari se inroleaza in armata otomata- cad in lupta de la asediul Brailei; la Chisinau, mama isi vede singurul fiu ramas in viata angajat corist la biserica cea mare din Chisinau
inzestrat cu o voce frumos timbrata, isi fixeaza vocatia de psalt (cantaret bisericesc)
invata limba rusa
1812 (iarna), ingrozita de ororile razboiului napoleonian, mama sa se muta la Bucuresti, impreuna cu Antonache (este corist la biserica Olari si la Biserica “Cu sfinti” pe Calea Mosilor)
anii care urmeaza sunt hotaratori pentru formarea personalitatii tanarului
1816 - 1818 = urmeaza scoala infiintata de Dionisie Fotino, scriitor erudit si compozitor muzical , cunoscator perfect al muzicii orientale
1819 = se inscrie la noua scoala infiintata de Petru Efesiul, cel care cunoste perfect noua metoda de transcriere a muzicii psaltice a lui Agapie Paliermu din Chios.
in toamna anului 1819, este numit diriguitor al tipografiei de muzica bisericeasca, situata langa aceasta biserica. Va raspunde de toate rosturile ce se impun in tipografie.
in acesat perioada, Mitropolitul Dionisie Lupu ii va da misiunea de a traduce in limba nationala cantarile de cult. Devine un nume foarte cunoscut in muzica bisericeasca a epocii
1820= tipareste un Axion ( nu s-a pastrat nici un exemplar)
1821= in timpul rascoalei lui Tudor Vladimirescu, trece muntii la Brasov, va ramane aprope un an, incantat de efervescenta culturala a locurilor
se casatoreste cu Zamfira Agurezean, la cununie participa si mama lui Tomaida.
1822 = apar 3 lucrari de muzica bisericesca, publicate de Ieromonahul Macarie, fara a-l mentiona pe Anton Pann care avusese o contributie covarsitoare in elaborarea lor
in aceasta perioda compune o serie de lucrari muzicale (“Ifosul vechi national”)
1826 = este profesor de muzica la Episcopia Ramnicului si cantaret la Biserica Buna Vestire din Ramnicu-Valcea
paraseste Ramnicu Valcea (episod romantic cu Anica, nepoata staretei Platonida de la Manastirea dintr-un lemn) - trece muntii pe la Rucar si ajunge la Brasov (impreuna cu Anica, deghizata in flacau)
este cantaret la Biserica Sf. Nicolae din Schei
pleaca la Bucuresti impreuna cu Anica insa aceasta nu se poate acomoda cu noua viata
1828-1829 = se refugiaza din nou la Brasov, unde este cantaret la Biserica Sfantul Nicolae din Schei
1830 = este numit profesor de muzica la scolile nationale din Bucuresti - Din acest an semneaza Anton Pann. ( Intai Pan…)
1830 – Versuri musicesti ce sa canta la Nasterea Mantuitorului nostru Is. Hs., prima lucrare semnata si datata
1831- Vad lumina tiparului Poezii deosebite sau Cantece de lume
Peste 200 de melodii diferite (unele compuse de el, altele luate de la lautarii timpului)
Cantece de stea si patru psalmi din Psaltirea in versuri a lui Dosoftei
1832 – Indeptatorul betivilor, pe care il va reedita in 1852, sub titlul Cantatorul betiei
In aceasta perioada urmeză cursuri de franceză la Sf. Sava
1834 - Tratat de buna purtare ( Hristoitie au Scoala moralului)
Doua traduceri anterioare care au avut la baza De civite morum puerilium (Erasmus din Rotterdam)
1836, la cei 40 de ani ai sai, Anton Pann pleaca la Ramnicu-Valcea, in incercarea de a gasi o cale de intelegere cu Anica
1837- cantaret (Buna Vestire) din Ramnicu Valcea.
Publica (Sibiu) Noul Erotocrit, in cinci volume, o traducere versificata a romanului grecesc al lui Kornaros, poet cretan din sec. al XVII-lea (prelucrare de Dionisie Fotino).
Paraseste Ramnicul din nou, se desparte de Anica, cartile lasate spre vanzare ii ard intr-un incendiu.
1839 -1840 - revine la Ramnic, de dorul fiicei sale, Tinca, la care tinea foarte mult.
1840 - Bucuresti, mahalaua Bradu, cantaret in strana.
10 februarie, 1840, se recasatoreste cu o tanara de 18 ani, Ecaterina (fata era orfana de amandoi parintii).
Publica Sf. Evanghelie la Sibiu, ce sa zice in Sfanta si luminata zi a Pastilor, culeasa in 8 limbi
1841- apar Fabule si istorioare (doua volume),pe care le va reedita in 1847
A tradus si a compus absolut toate cantarile necesare stranei.
1842- profesor de muzica la Seminarul Mitropoliei + protopsalt la Biserica Domneasca de la Curtea Veche.
1843 - devine proprietarul unei tipografii
1944 - publica Mars de primavara (versuri) in Foaie pentru minte, inima si literatura (Brasov )
1845 - Bazul teoretic si practic al muzicii bisericesti sau Gramatica melodica - un elogiu muzicii, fara de care “nimic nu se savarsaste”
1846 - îi apar mai multe volume: Poezii populare, Epitaful si slujba inmormantarii Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Irmologhiu sau Catavasier
1847- an deosebit de bogat – Culegere de proverburi sau Povestea vorbii
Heruvico-Chinonicar
Prescurtare din Bazul muzicii bisericesti: Randuiala sfintei si dumnezeiesti liturghii
Paremisier
Memoria focului mare intamplat in Bucuresti, in ziua de Pasti, anul 1847, martie 23
Tipareste un ghid de conversatie: Dialog in 3 limbi: ruseste, romaneste si turceste
1848, iunie, se afla al Ramnicu- Valcea , la ceremonia de mare fast din 29 iulie (sfintirea stindardelor libertatii nationale, dupa noua constitutie – se canta „Desteapta-te Romane !”- viitorul Imn national al Romaniei, se pare chiar sub bagheta lui Anton Pann, in Zavoiul Ramnicului- Vâlcii
tipareste Privighier (volum de muzica bisericeasca)
cumpara o casa in mahalaua Lucaci- isi muta tipografia
1849 – apare Pocainta omului dezmerdat
îsi face primul testament in versuri – Adiata
1850- Inteleptul Archir cu nepotul sau Anadam
primele doua brosuri din Spitalul Amorului sau Cantatorul dorului
1851- al doilea moment de referinta in activitatea sa : apare primul volum din O sezatoare la tara sau Povestea lui Mos Albu(primul mare eveniment : aparitia volumului Povestea vorbii)
1852- tipareste ed. a II-a din Povestea vorbii, Spitalul Amorului
retipareste Primul volum din Povestea vorbii si Nazdravaniile lui Nastratin Hogea, de asemenea, Trimful betiei
muzica religioasa (Noul Doxastar , vol. II, III si Antifoane)
1854- o viata cu adevarat prospera, publica mai multe carti de muzica religioasa: mica gramatica musicala, Nuoul Anastasimator, La Sfanta Liturghie a Marelui Vasilie, La Sfanta Liturghie a lui Ioan Gura- de –Aur
se sfarseste pe neasteptate la 2 noiembrie 1854, este inmormantat in curtea Bisericii Lucaci din Bucuresti.
Concluzii:
Anton Pann este cel dintai care a tiparit cantecele impreuna cu melodiile lor- o antologie care cuprinde aproape un secol de existenta a cantecului de lume de la noi (Ovidiu Papadima)
A deschis drumul culegerilor similare de mai tarziu
A fost psalt, profesor de psaltichie, compozitor de muzica bisericeasca, tipograf, editor si difuzor cartilor sale, autor de calendare, carti populare, carti populare, carti bisericesti, carti de rugaciune, talmacitor si prelucrator, poet…
Moartea sa este invaluita in mister
Ucenicul sau (Oprea Dumitrescu )se casatoreste cu vaduva Tinca, tipografia este mutata la Ramnicu Valcea (continua activitatea tipografica).
Aprecieri critice:
„fin al Pepelei”, „istet ca un proverb” ( MIHAI EMINESCU )
„uvragiul lui Anton Pann poarta un sigiliu caracteristic si mult interesant ” (VASILE ALECSANDRI), „depozitar al tezaurului popular ”
„el dintai care a cules cantece de stea si le-a publicat” ( M. GASTER )
G.Dem. Teodorescu , primul biograf al lui Anton Pann – Operele lui Anton Pann, Recenziune bibliografica , Viata si activitatea lui Anton Pann
„parintele umorului romanesc” (P. LOCUSTEANU)
POET (Ovid DENSUSIANU)
„poet inzestrat, una din oglinzile epocei sale” ( B. BREZIANU)
Poet popular, situat printre clasicii romani (E.COSTACHE-GAINARU si G.T. NICULESCU-VARONE)
”o comedie a cuvintelor pure si in acelasi timp o comedie umana integrala” ( G. CALINESCU)
„una din marile figuri ale literaturii romane” (ION PILLAT)
„critica si istoria literara trebuie sa-si plateasca inca datoria lor fata de Anton Pann” (TUDOR VIANU)
„literatura ce ne-a lasat-o ii face un loc insemnat in intre clasicii nostri” (TUDOR ARGHEZI)
„…Anton Pann tine de latura sapientiala a literaturii noastre, care se prelungeste de la Dosoftei si de la cronicari pana la Sadoveanu” ( EDGAR PAPU)
„arhivar de intelepciune populara” (ROMULUS VULPESCU)
„ o oglinda a epocii de tranzitie in care a trait ” ( N. MANOLESCU)
„clasicul literaturii romane din secolul al XIX-lea, unicul si totalul ei clasic” ( I. NEGOIŢESCU)
„…produsul cartilor populare si al oralitatii balcanice” ( DUMITRU MICU)
„…a fost un om din multime si a intrupat acele virtuti ale ei, care l-au facut sa treaca biruitor prin vitregiile apasarilor trecute. A avut multa minte, finete si haz. Popoarele dureaza si cresc prin astfel de insusiri. Ne putem mandri, gandindu-ne ca a fost inaintasul nostru.” (TUDOR VIANU)
Opera sa este „un mozaic literar” (ILIE DAN)
„una dintre cele mai originale figuri ale culturii romane din prima jumatate a veacului trecut” (ILIE DAN)- „ilustreaza o etapa de tranzitie intre literatura romana premoderna si cea moderna”.
„…pentru a gasi un scriitor pe masura lui, trebuie sa-l cautam printre vechii povestitori ai Renasterii, un Boccacio, un Rabelais, un Cervantes, scriitori care au reprodus, in sinteze personale , intreaga cultura populara a neamului din care faceau parte, sporita cu aluviunile depuse de intelepciunea si fantezia altor multe neamuri, unele foarte indepartate si foarte vechi” (TUDOR VIANU)
„comoara nesecata” ( ST.O. IOSIF)
„in Anton Pann s-a incarnat intaia si ultima oara proverbul romanesc” (L. BLAGA)
„Anton Pann si Creanga se gasesc pe aceeasi linie, si in imprejurari sociale si artistice, la distante de sute de ani si de posti [ …] facultatea de inventie a lui Anton Pann e, relativ, coplesitoare, el scrie, alerga, se framanta, se sperie, hartuit intre pasiuni rebele si nobile preocupari, terorizat de Zamfira lui, de nevestele altora, care toate au avut pesemne de ce sa-l iubeasca la nebunie.” ( TUDOR ARGHEZI)
„fondator al al spiritului intelectual si de viata plutitor peste Balcanii seculari” (NICHITA STANESCU)
„…daca privim bine lucrurile, vom descoperi in Anton Pann pe unul dintre cei dintai reprezentanti literari ai Bucurestilor. Opera sa ne restituie ceva din pitorescul, din ridicolul, din senzualitatea si tandretea unei varste pe care orasul a depasit-o de mult”. ( PAUL CORNEA)
„adevarata lume a lui Anton Pann este o lume pestrita si poliglota, in buna parte nestiutoare de carte, activa si dinamica, batand mahalalele pe ulite inguste si murdare in nadejdea fericirii” (CONSTANTIN MATEESCU)
„a adunat fuioare de intelepciune si de poezie din lana de aur a folclorului , nu numai romanesc , ci si balcanic si oriental , le-a tors in felul lui si si a batut, in argea, itele a multe carti ” (ION ROMAN)
„un virtuoz al spectacolului comic, in care risipeste o verva inepuizabila, o bogata fantezie lexicala” ( DLR)
„…un mare poet original, cu coordonate stilistice din cele mai originale” (EDGAR PAPU).
BIBLIOGRAFIE:
Tudor Vianu - Anton Pann. Societatea de Stiinte Istorice si Filologice, 1955.
Constantin Mohanu - Anton Pann- Intre spiritul balcanic si mirajul Europei. Editura Ager, 2005.
Ilie Dan - Anton Pann. Editura Albatros, 1989.
C. C.Ciuchindel - Anton Pann- O sezatoare la tara. Editura tineretului, 1968.
Elisabeta Dolinescu - Anton Pann. Viata in imagini. Editura Muzicala, 1967.
Ion Manole - Anton Pann. Studii Literare. Editura de Stat pentru Literatura siArta, 1954.
Constantin Mohanu - Pagini de critica si istorie literara. Editura Horion, Râmnicu Vâlcea 1996.
Paul Cornea - Anton Pann. Editura pentru Literatura, 1964.
Constantin Mateescu - Drumurile lui Anton Pann. Editura Sport- Turism. Bucuresti, 1981.
Ovidiu Papadima - Anton Pann. Cantecele de lume si Folclorul Bucurestilor. Ed.Academiei RPR, 1968.
I. Fischer si I. Roman - Anton Pann. Povestea Vorbii. Ed. de Stat pentru Literatura si arta. 1958.
#bibliotecivalcene #memoriesicunoasterelocalaValcea #memoriavalceana #istorielocala #mostenireculturala #Valcea #Educație #Valceaculturalheritage #Valceaculturalmemory #istorielocalavalcea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu