Faceți căutări pe acest blog

29 sept. 2025

Urgisita Moldovă dintre Prut și Nistru...


🔴 
în resursa video: ,,eliberarea Basarabiei de către Stalin” - conține referiri incl. la actele de canibalism provocate de ,,foametea organizată” în '46-'47 (cu nimic diferită de mai cunoscuta Holodomor/ Foametea ucraineană / 1932-1933)

> în resursa text - o foarte scurtă istorie a străvechiului teritoriu locuit de români + o sinteză (de asemenea f. succintă) a actualelor atuuri/ resurse geografice/ economice ale Republicii Moldova:
🏺 Antichitate și epoca romană
Teritoriul actualei Republici Moldova a fost locuit din cele mai vechi timpuri de triburi geto-dace.
În sec. I î. Hr. – I d. Hr., o parte din aceste teritorii a fost influențată de civilizația romană, mai ales în sud și vest.
După retragerea romanilor (271 d. Hr.), zona a fost invadată de diverse popoare migratoare: goți, huni, avari, slavi etc.
🏰 Evul Mediu – Formarea statului moldovenesc
În 1359, se constituie Țara Moldovei ca stat medieval independent, cuprinzând teritorii de la Carpați până la Nistru și, temporar, chiar dincolo de acesta.
Cetatea Tighina, Soroca și alte cetăți importante din est sunt construite în această perioadă.
În sec. XV, sub domnia lui Ștefan cel Mare (1457–1504), Moldova atinge apogeul puterii politice și teritoriale.
🕌 Perioada dominației otomane (1538–1812)
Moldova devine stat vasal al Imperiului Otoman, păstrându-și o anumită autonomie internă.
Zona dintre Prut și Nistru (Basarabia de mai târziu) face parte integrantă din Moldova.
🇷🇺 1812 – Anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist
În urma Păcii de la București (1812), Rusia anexează teritoriul Moldovei dintre Prut și Nistru, numit ulterior Basarabia.
Urmează o perioadă de rusificare intensă și pierdere a identității românești a regiunii.
🇷🇴 1918 – Unirea cu România
După prăbușirea Imperiului Țarist în 1917, Sfatul Țării din Chișinău proclamă Republica Democratică Moldovenească, apoi votează Unirea cu România la 27 martie 1918.
Basarabia devine parte a României Mari (1918–1940).
🇷🇺 1940–1944 – Ocupația sovietică
În 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, URSS ocupă Basarabia.
Este creată RSS Moldovenească, parte a URSS, iar nordul și sudul Basarabiei sunt alipite Ucrainei.
În 1941–1944, România recuperează temporar teritoriul, dar URSS îl reanexează în 1944.
🟥 1944–1991 – Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM)
Moldova devine republică unională în cadrul URSS.
Are loc o politică dură de sovietizare și rusificare, deportări în Siberia și colectivizare forțată.
Începând cu anii ’80, mișcările de renaștere națională prind contur.
🇲🇩 1991 – Independența Republicii Moldova
La 27 august 1991, Republica Moldova își declară independența față de URSS.
În 1992 izbucnește conflictul armat din Transnistria, care rămâne o regiune separatistă nerecunoscută.
🕊️ 1991–prezent – Parcurs democratic și european
Moldova devine membru al ONU, OSCE, Consiliul Europei.
Aderă la Parteneriatul Estic și semnează Acordul de Asociere cu UE (2014).
În 2022, devine oficial țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.
Moldova are o economie preponderent agrară, principalele produse destinate exportului fiind vinurile, cerealele și uleiul de floarea soarelui.
A. Aspecte generale
1. Poziția geografică: în estul României și partea central-estică a Europei
2. Vecinii:
• sud: Ucraina
• vest: România
• nord: Ucraina
• est: Ucraina
B. Cadrul natural
1. Relieful
1. Caracteristici generale: relief puțin înalt, predomină câmpiile
2. Morfostructuri: Europa precambirană
3. Unități de relief:
• Podișuri și dealuri: Moldovei Centrale, Nistrului
• Câmpii: Moldovei de Sud
2. Climatul
1. Tipuri de climat: temperat continental
2. Vânturi caracteristice: Crivățul care bate iarna
3. Temperaturi medii anuale: 10-12,50C în partea centrală și sudică și 7,5-100C în partea de nord
4. Amplitudinea termică anuală: 22-250C
5. Cantitățile medii anuale de precipitații: 400-600mm/m2/an
6. Regimul precipitațiilor: precvipitații maxime vara
3. Hidrografia
1. Râuri/Fluvii: Nistru, Prut, Dunărea
2. Lacuri: lacul hidroenergetic Stânca-Costești, situată la granița cu România
4. Caracteristici biopedogeografice
1. Vegetația (asociații vegetale caracteristice): păduri de foioase și stepă și silvostepă în sud
2. Clase și tipuri de sol: argiluvisoluri, molisoluri
C. Populația
1. Numărul: 4 034 000 loc
2. Densitatea: 123loc/km2
3. Bilanțul/Sporul natural: -1,47‰
4. Ponderea populației vârstnice (peste 65 de ani): 12,5%
5. Ponderea populației urbane: 43%
6. Ponderea populației ocupate pe sectoare economice:
1. Sectorul primar (agricultură, vânătoare, pescuit, silvicultură): 21%
2. Sectorul secundar (industrie și construcții): 21,7%
3. Sectorul terțiar (servicii): 57,3%
D. Așezări
1. Capitala: Chișinău
2. Porturi: Giurgiulești, la Dunăre.
3. Alte orașe importante: Bălți, Cahul, Soroca, Tighina, Tiraspol
E. Economia
1. Resurse
• de suprafață: terenuri arabile, păduri, ape curgătoare.
• subterane: roci de construcție (calcar, nisip cuarțos), cărbune inferior (lignit)
2. Ramuri industriale importante: alimentară, industria vinului, electrocasnică, construcții de mașini și utilaje
În partea de est a Republicii Moldova, între Nistru și frontiera estică a statului, către Ucraina, se află regiunea separatistă Transnistria, autoproclamată în anul 1990.
&&&
În conexiune, referitor la cât de puține documente/ informații de arhivă privitoare la ,,Basarabia” au supraviețuit ,,vremurilor”, recomandăm resura pe care am publicat-o anult trecut -
,,Pan Halippa și orașul Drăgășani/ cum a fost salvat (cu mult noroc) acasă la un învățător din Călina/ Vâlcea, Fondul arhivistic creat de Sfatul Ţării din Basarabia; informații inedite despre ,,găzduirea” documentelor pe întreaga perioadă în care ex-președintele ,,Sfatului Țării” care a votat unirea din 27 mar. 1918 - ministru în diferite guverne și important militant al românismului - a fost ,,găzduit” ani în șir la Sighet + în 11 lagăre din Siberia/ URSS, apoi din nou în România (la Gherla)... - în online la această legătură
Documentarul video de mai sus a fost realizat de Nicolae Chicu, jurnalist în Chișinău, în colaborare cu istoricul Ștefan Bejan și Bogdan Lozinschi, editor de imagine; în original, flimul are titlul «Cum au fost „eliberați” moldovenii de Stalin în 1944?/ Operațiuna Iași – Chișinău» - la această legătură
Informațiile text de mai sus sunt obținute de asemenea din surse deschise și au fost sintetizate cu ajutorul Inteligenței Artificiale.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Urgisita Moldovă dintre Prut și Nistru...

  în resursa video: ,,eliberarea Basarabiei de către Stalin” - conține referiri incl. la actele de canibalism provocate de ,,foametea organ...