Rîmnicu Vîlcea — al 5-lea raion din regiunea noastră cu agricultura colectivizată
Aseară, tîrziu, la redacţia ziarului a sosit vestea că şi în raionul Rm. Vîlcea s-a încheiat colectivizarea agriculturii. Este al cincilea raion din regiunea noastră cu agricultura complet colectivizată.
Colectivizarea agriculturii raionului Rm. Vîlcea, ca şi colectivizarea agriculturii în celelalte raioane şi comune ale regiunii, este urmarea firească a unei intense munci politico-organizatorice desfăşurată de organizaţiile de partid, a atracţiei pe care rezultatele obţinute de gospodăriile agricole colective, viaţa nouă, îmbelşugată a colectiviştilor, a exercitat-o asupra ţăranilor întovărăşiţi şi cu gospodării individuale. Într-adevăr şi aici, ca oriunde în altă parte, gospodăriile colective şi-au scos cu putere la iveală superioritatea.
Cîteva exemple sînt suficiente pentru a susţine această afirmaţie. Gospodăria colectivă din Ostroveni a obţinut anul trecut cîte 2.500 kg porumb boabe la hectar şi peste 1.800 kg grîu la hectar, gospodăria colectivă „Octombrie Roşu” din Mihăieşti, cîte 2.200 kg porumb la hectar, cu peste 1.000 kg mai mult decît ţăranii individuali.
Mergînd pe linia valorificării terenurilor în pantă şi slab productive, gospodăriile colective din raion, îndrumate şi ajutate de organele şi organizaţiile de partid şi de stat, au pornit, în urmă cu cîţiva ani, paralel cu refacerea pomiculturii, o vastă acţiune de valorificare a acestor terenuri. Roadele acestei acţiuni se concretizează prin aceea că numai în anul trecut, pe dealurile raionului au fost executate plantaţii în masiv de tip socialist pe o suprafaţă de 1.620 hectare, urmînd ca anul acesta să se mai planteze încă 1.000 hectare de pomi. Roadele acestei acţiuni se vor vedea şi mai bine peste cîţiva ani cînd noile plantaţii vor intra pe rod şi vor începe să verse în casieriile gospodăriilor colective, în buzunarele colectiviştilor, milioane şi milioane de lei.
Venituri importante au obţinut şi obţin gospodăriile colective, în special cele aşezate pe roditoarea vale a Oltului, în jurul oraşului Rm. Vîlcea şi a staţiunilor balneare, din legumicultură şi zootehnie. Astfel, fiecare hectar de legume a adus colectiviştilor din Bujoreni, în anul 1960, cîte 40.000 lei, iar sectorul zootehnic al G.A.C. „1 Mai” Olăneşti s-a înscris anul trecut la rubrica „venituri” a gospodăriei cu aproape 300.000 lei. Şirul realizărilor obţinute de gospodăriile colective din raion ar putea fi continuat pe multe pagini. Şi, după cum e şi firesc, realizările obţinute de gospodăriile colective s-au răsfrînt asupra vieţii colectiviştilor care a devenit tot mai îmbelşugată.
Rezultatele obţinute de gospodăriile colective, viaţa nouă a colectiviştilor, au constituit pentru organele şi organizaţiile de partid din raion argumente convingătoare în munca pentru scoaterea în evidenţă a superiorităţii muncii unite, pentru atragerea ţăranilor muncitori în gospodării colective. Folosind variatele forme ale muncii politice — vizite în gospodării colective, vizite în gospodării personale ale colectiviştilor, materiale propagandistice, editate pe plan regional sau local, seri de calcul, seri de întrebări şi răspunsuri, conferinţe, grafice comparative, articole la gazetele de perete, adunări populare pe circumscripţii electorale, pe sate, pe comune, munca de la om la om etc. — organele şi organizaţiile de partid au popularizat pe larg aceste rezultate, le-au făcut cunoscute în rîndul ţăranilor întovărăşiţi şi cu gospodării individuale.
O deosebită influenţă au avut documentele Consfătuirii pe ţară a colectiviştilor care au fost prelucrate în fiecare sat. Toate acestea au determinat de la o zi la alta un număr tot mai mare de întovărăşiţi şi ţărani individuali să ceară să fie primiţi în G.A.C.
Astăzi în cele 30 gospodării colective din raion, un număr de 10.851 familii muncesc unite suprafaţa de 17.402 hectare.
Colectivizarea agriculturii raionului Rm. Vîlcea constituie încă un pas înainte al ţăranilor muncitori în lupta pentru asigurarea unei vieţi tot mai îmbelşugate.
&&&
ATRACŢIA BELŞUGULUI
• De la începutul anului şi pînă la 28 februarie a.c. în gospodăriile colective s-au mai înscris încă 83.594 familii de ţărani muncitori din regiunea noastră cu suprafaţa de 193.602 hectare • Astăzi gospodăriile colective ale regiunii Argeş cuprind 191.187 familii cu o suprafaţă de 442.709 ha.
Drum al belşugului — aşa au numit, pe bună dreptate, ţăranii muncitori drumul gospodăriei colective. Într-adevăr, la Drăgăneşti sau Slatina, la Costeşti sau Vedea, în orice sat în care a luat fiinţă şi s-a dezvoltat o gospodărie colectivă, viaţa nouă a început să pulseze din plin, belşugul pornind de la gospodăria colectivă şi-a făcut loc ca un şuvoi spre casele oamenilor. Stă mărturie ritmul nemaiîntîlnit în care se desfăşoară astăzi în satele noastre construcţia de locuinţe, stau mărturie zecile de mii de garnituri de mobilă, aparatele de radio, televizoare, aragaze, motociclete pe care şi le cumpără colectiviştii, stau mărturie hambarele lor pline cu de toate, viaţa lor nouă, lipsită de griji. Sînt lucruri pe care le vede oricine vizitează o gospodărie colectivă, oricine vizitează un colectivist. Asemenea lucruri au fost văzute, fireşte, în primul rînd de ţăranii întovărăşiţi şi cu gospodării individuale care au urmărit cu interes şi cu curiozitate felul cum se dezvoltă gospodăriile colective, ce aduc ele în viaţa oamenilor. Au urmărit, au văzut, s-au convins.
Şi după cum se ştie, belşugul atrage. Belşugul acesta din casele colectiviştilor — popularizat sub toate formele de agitatorii entuziaşti ai organizaţiilor de partid — a atras pe drumul lui mii şi mii de familii de ţărani muncitori. De la o zi la alta din satele regiunii pornesc veşti deosebit de îmbucurătoare. Sate întregi, comune întregi, raioane întregi anunţă colectivizarea lor totală. Numai de la începutul anului şi pînă aseară în gospodăriile colective s-au mai înscris 83.594 familii, cu suprafaţa de 193.602 hectare.
• Numai în anul 1960 colectiviştii din regiunea noastră şi-au construit 8.508 case noi.
• În prezent există în regiune 380 sate electrificate.
• În anul 1961 colectiviştii din regiune au cumpărat garnituri de mobilă în valoare de 6.853.000 lei.
• În ultimii doi ani colectiviştii din regiune şi-au mai cumpărat 596 motorete şi motociclete, 8.724 biciclete, 1.049 maşini de cusut, 73 televizoare, precum şi frigidere, maşini de spălat rufe şi alte obiecte de valoare ridicată.
Şi numărul familiilor care, urmînd cu încredere îndemnul partidului, pornesc spre gospodării colective, este de la o zi la alta tot mai mare. De la Cîmpulung s-a aflat, de pildă, că numai în ziua de 27 februarie alte 1.242 familii cu 2.016 hectare au făcut cereri să fie primite în gospodării colective. În aceeaşi zi în raionul Piteşti s-au mai înscris în gospodăriile colective 1.182 familii, în raionul Drăgăşani 909 familii, în comunele aparţinînd oraşului Piteşti 533 familii.
Este rodul muncii politice desfăşurată neobosit de către organizaţiile de partid, este rodul atracţiei pe care belşugul din gospodăriile colective îl exercită asupra ţăranilor întovărăşiţi şi cu gospodării individuale. Numărul mare de familii care se înscriu zilnic în gospodăriile colective dă convingerea că în curînd regiunea noastră va intra în rîndul regiunilor complet colectivizate din ţară.
Astăzi în gospodăriile colective ale regiunii muncesc unite 191.187 familii pe suprafaţa de 442.709 hectare, astăzi cinci raioane — Drăgăneşti, Slatina, Vedea, Costeşti, Rîmnicu Vîlcea — sînt complet colectivizate. Raioanele Horezu şi Cîmpulung şi celelalte se apropie de încheierea colectivizării.
În raioanele Drăgăşani şi Găieşti, noi comune complet colectivizate
În ziua de 27 februarie a.c. ultimele familii de ţărani muncitori din comuna Verguleasa, raionul Drăgăşani, au cerut să fie primite în gospodăriile colective. Cu o zi înainte (26 februarie) şi în comuna Zăvideni s-a terminat colectivizarea agriculturii.
Cu aceasta, în 11 comune din raionul Drăgăşani s-a încheiat colectivizarea agriculturii.
Şi în celelalte comune ale raionului, zilnic fac cereri de înscriere în G.A.C. zeci şi sute de familii de ţărani muncitori. Numai în ziua de 27 februarie au păşit pe calea muncii unite un număr de 909 familii.
Urmînd exemplul ţăranilor muncitori din raionul vecin, Costeşti, unde s-a încheiat procesul colectivizării, ţăranii muncitori din raionul Găieşti fac cereri în masă pentru a-şi uni forţele şi pămîntul în marea gospodărie colectivă. Astfel, ţăranii muncitori din comunele Dragodana şi Ioneşti au sărbătorit în seara zilei de 27 februarie terminarea colectivizării.
Pe cale de a termina colectivizarea agriculturii sînt şi comunele Mogoşani, Mătăsaru, Leordeni, oraşul Găieşti şi altele.
&&&
Pe drumul arătat de partid
Chemarea ţăranilor colectivişti din raionul Slatina către ţăranii muncitori din raionul Drăgăşani
Zilele trecute a avut loc la Slatina o consfătuire prilejuită de terminarea colectivizării agriculturii în raion. La această consfătuire au luat parte preşedinţii de G.A.C., secretarii comitetelor comunale de partid, activişti de partid şi de stat, care au discutat pe larg probleme legate de mai buna organizare a muncii în G.A.C., privind întărirea economico-organizatorică pe mai departe a gospodăriilor colective, precum şi probleme legate de succesul campaniei de primăvară din acest an.
Cu acest prilej, preşedinţii gospodăriilor agricole colective, prezenţi la consfătuire, în numele tuturor colectiviştilor din raion au făcut o călduroasă chemare ţăranilor întovărăşiţi şi cu gospodării individuale din raionul Drăgăşani, vecini cu ei, să le urmeze exemplul şi să păşească cu toată încrederea în marea gospodărie colectivă. Iată mai jos cuprinsul chemării.
Ţărani muncitori din raionul Drăgăşani!
Noi, preşedinţii gospodăriilor agricole colective din raionul Slatina, întruniţi într-o consfătuire cu prilejul încheierii colectivizării agriculturii în raionul nostru, în numele celor peste 28.000 de familii de colectivişti cuprinse în cele 70 gospodării colective din raion, vă adresăm chemarea fierbinte să urmaţi exemplul nostru şi să păşiţi cu toţii cu inima deschisă, cu hotărîre şi încredere, în marea gospodărie colectivă, pe drumul luminos deschis de partidul nostru la sate.
Priviţi raionul nostru, astăzi în întregime colectivizat. Ce puternice transformări înnoitoare s-au petrecut în viaţa satelor noastre, a oamenilor!
În ultimii ani peste 2.000 de familii de colectivişti din raionul Slatina şi-au ridicat case noi, aproape 4.000 familii şi-au cumpărat aparate de radio, iar în casele a peste 3.500 de colectivişti cîntă difuzorul.
Dezvoltînd neîncetat sectoarele de producţie, zootehnia, pomicultura, grădinăritul şi altele, averea obştească a gospodăriilor colective din raionul nostru a crescut numai în anul 1961 cu peste 21.000.000 lei. Averea aceasta este un bun al tuturor şi al fiecăruia în parte. De aceea, ne e dragă colectiva şi muncim cu suflet pentru înflorirea ei.
În gospodăriile colective oamenii au făcut să rodească din belşug dealurile sterpe. Plantaţiile masive cu pomi fructiferi şi viţă de vie au devenit adevărate podoabe ale raionului nostru.
Luaţi de exemplu comuna Oporelu, care se află în imediata apropiere a raionului Drăgăşani. Sînt numai 3 ani de cînd în această comună au luat fiinţă două gospodării colective. Dar cîte nu s-au schimbat aci în acest timp! 150 familii şi-au construit case noi, 36 familii şi-au cumpărat maşini de aragaz, aproape 200 familii şi-au cumpărat aparate de radio, alte multe familii şi-au cumpărat garnituri noi de mobilă.
Iată viaţa în colectivă, iată marile avantaje ale muncii în comun. În colectivă oamenii îşi împlinesc visuri la care nici nu puteau gîndi în trecut.
Iată ce înseamnă să păşiţi cu încredere pe calea arătată de partid la sate.
Noi vă adresăm din inimă îndemnul să urmaţi exemplul nostru: uniţi-vă ogoarele, păşiţi ferm hotărîţi pe calea gospodăriei colective, calea bunăstării şi a fericirii ţărănimii noastre muncitoare!
PREŞEDINŢII G.A.C.
În numele colectiviştilor din raionul Slatina
&&&
CÎNTEC DE PRIMĂVARĂ
Cu sînge şi lacrimi mereu am udat
Un petic îngust de ţărînă,
Şi prins ca-ntr-un cleşte de-un hat şi-un alt hat
Din pîine smulgeam o fărîmă.
Cu oasele frînte, cu genele plumb
Visam în nopţile mele sărmane
Talazuri imense de grîu şi porumb,
Ca mări aurii de pogoane.
Îmi puseră anii cei vechi pe obraz
Şi-n inimă iz de cucute.
Dar iată că visul se-nfiripă azi:
Pogoanele mele sînt sute.
Cucuta-ndoielii am smuls-o-ndrăzneţ
Şi teama-am călcat-o-n picioare.
Ca spicul cel plin simt noi tinereţi
În pieptu-mi izbucnind către soare.
Spre caldul belşug de pîine şi flori
Pornesc în lumina înaltă.
Şi cresc, printre fraţi, pe-ntinsul ogor
Cu ţara şi veacul deolaltă.
LETIŢIA PAPU
&&&
Cît a pierdut anul trecut Ion Dobre?
La început nici lui nu-i venea să creadă. S-a dus din nou la profesor şi l-a rugat să-i mai arate o dată socotelile făcute în seara aceea de calcul. Profesorul Aurel Badea şi-a scos din buzunar carneţelul de notiţe.
— Ori cu venitul cărui colectivist am făcut comparaţia?
— Cu al lui Drăguţ... cu al lu' Radu Drăguţ, ciobanul colectivei.
Profesorul a început să caute prin carnetul său de note.
— Stan Dumitru nu!... nici Dragomir Dumitru... da, am găsit! Drăguţ Radu pentru zilele muncă efectuate anul trecut la gospodăria colectivă a primit 3.033 kg grîu, 4.064 kg porumb, 68 kg brînză, 1.350 kg cartofi, 14 kg lînă, 135 kg fasole, 6.740 kg paie, 6.740 kg coceni, 1.340 kg varză, 1.340 kg dovleci şi 2.494 lei. Să vedem acum cît fac în bani toate aceste produse.
Ion Dobre a urmărit pe profesor cum a făcut fiecare înmulţire în parte şi cum a adunat produsul înmulţirilor de a ajuns la cifra de 16.219,70 lei.
— Da! Tot atîta dă! Aceeaşi cifră ca la seara de calcul.
— Şi acum să socotim şi venitul dumitale.
— Nu mai socotiţi, fiindcă la mine cum o dai, cum o suceşti tot 1.520 lei ies. Pămînt am puţin. Bani am luat muncind mai mult cu ziua pe unde am putut.
— Stai puţin! Radu Drăguţ are numai două braţe de muncă...
— Iar eu am patru braţe de muncă.
— Aşa că venitul ar fi fost dublu dacă erai colectivist. Cîştigai adică peste 30.000 lei.
— Ce mai vorbim de venit dublu. Şi aşa diferenţa este destul de mare. Ce să-i faci tovarăşe profesor! Asta-i de vină (lovind cu două degete în frunte).
Uite cît a pierdut Ion Dobre anul trecut dacă n-a avut minte. S-a luat după unul şi altul, în loc să se ia după cine trebuie; că mă înscriu azi, că mă înscriu mîine, că mă înscriu la toamnă, şi aşa zilele au trecut şi Ion Dobre a pierdut.
— Regret că am făcut mai tîrziu decît alţii pasul ăsta, dar mă bucur că pînă la urmă am izbutit să aleg adevărul de neadevăr şi mulţumesc celor care m-au ajutat.
Ion Dobre nu este singurul ţăran întovărăşit sau individual din Mătăsaru—Găieşti care şi-a dat seama că Radu Drăguţ şi ceilalţi colectivişti din comuna lor au produse de zece ori mai multe şi duc o viaţă îndestulată şi fericită. Numai de la Consfătuirea ţăranilor colectivişti fruntaşi şi pînă la 20 februarie a.c., au făcut cereri să fie primite în gospodăria colectivă 365 de familii din această comună.
>>
Sursa (pentru toate articolele): ,,Secera şi Ciocanul”, anul XII, nr. 2436, marţi, 4 martie 1962, p. 1.
Poza a doua (stânga-jos) a apărut în pagina 1 a publicației ,,Secera şi Ciocanul” alături de articolele pe care le redăm mai sus) cu explicația ,,Sute de colectivişti din comuna Mărunţei, raionul Drăgăneşti-Olt, lucrează în aceste zile premeratoare campaniei de primăvară la desfundatul terenului pentru noile plantaţii de vii şi pomi”.
La poziția a treia: colaj din capturi de ecran cu articolele propaganstice prezentate astăzi.
#CatagrafiaDePacienti 
— De ce n-ai venit, bade, cu copilul pînă la ora 3? Tantana Ion, cioban (...), îmi ripostează: — Fin’ c-am băgat fînu-n pod, d-aia!
m-a amuzat o frază de-a lui Roșianu; m-a uimit finețea de gîndire a unui copil de 5 ani și m-a înduioșat o pisică 
