momentul t0 ale demolării Centrului, dar și al începerii/ creșterii ritmului celor mai mari investiții industriale/ hidroenergetice/ locative etc., din istoria județului 
>> la prima sa vizită oficială în Râmnic și împrejurimi (cea prezentată mai jos), N.C. avea 52 ani
>>> în mai 1988, N.C. (70 ani) ținea ultima cuvântare publică în reședința de județ - amănunte la legătura din subsol* - ...
«Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniştri, şi Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniştri, a făcut joi o vizită de lucru în județele Vilcea și Argeș. Conducătorii de partid si de stat au vizitat o serie de obiective industriale intrate in funcțiune sau aflate in plină construcţie, precum si locurile pe care urmează să fie amplasate noi unităţi productive de mare insemnătate peutru economia noastră națională. Oaspeţii au urmărit modul în care se înfăptuiesc prevederile programului complex, adoptat de cel de-al X-lea Congres al P.C.R., de dezvoltare neintreruptă a forțelor de producție în aceste județe, îndeosebi in domeniul industriei chimice, ramură de primordială insemnătate pentru progresul economic și social al țării.
Vizita se inscrie în stilul de nuncă al conducerii de partid și de stat de a analiza la fața locului, împreună cu organele locale, cu factorii de răspundere din ministere, cu oamenii muncii, cu specialiştii felul in care se realizează sarcinile planului cincinal, soluțiile optime pentru ridicarea eficienţei economiei noastre naţionale. Conducerea de partid și de stat controlează în mod nemijlocit cum sînt aplicate hotăririle elaborate, cum sînt folosite mijloacele financiare considerabile investite pentru dezvoltarea potenţialului economic al țării; aceasta reprezintă un puternic stimulent în activitatea oamenilor muncii, a cadrelor de conducere din economie.
Înnoirile socialismului pe plaiurile vilcene
Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi Emil Drăgănescu sînt întîmpinaţi de tovarăşul Petre Dănică, prim-secretar al Comitetului judeţean Vîlcea al P.C.R., preşedintele Consiliului popular al judeţului.
Pe parcurs, pînă la reşedinţa judeţului, oaspeţii sint salutaţi cu căldură de numeroşi cetăţeni. Aceeaşi primire călduroasă o fac şi miile de locuitori ai municipiului Rîmnicu Vîlcea, care, aflînd de vestea vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au ţinut să-l salute, să-şi exprime încă o dată dragostea neţărmurită pentru partid, pentru conducerea sa, mulţumirea pentru prefacerile fundamentale pe care socialismul le-a adus în viaţa lor.
Ca pretutindeni pe cuprinsul ţării, şi în Vîlcea economia, viaţa socială au cunoscut în anii noştri o dezvoltare fără precedent. Atît în reşedinţa judeţului, cît şi în alte localităţi de pe Valea Oltului, ritmul înnoirilor şi-a afirmat din plin prezenţa. Cu deosebire perioada ce a urmat după Congresul al IX -lea al partidului a însemnat pentru aceste meleaguri o etapă de adînci transformări. Amploarea programului de dezvoltare, ritmul şi proporţiile creşterii forţei economice a judeţului, punerea în valoare a bogatelor resurse de materii prime existente, valorificarea tot mai largă a potenţialului uman — toate acestea sînt dovezi incontestabile ale preocupării permanente, consecvente ale partidului şi statului pentru a înscrie pe orbita progresului şi civilizaţiei toate judeţele ţării, de a lichida rămînerea în urma a unor judeţe pe plan economic.
În anii actualului plan cincinal, cu ajutorul unul important volum de investiţii alocat de stat, industria judeţului s-a dezvoltat într-un ritm mediu anual de 16 la sută. Combinatul chimic Rîmnicu Vîlcea, noile capacităţi intrate în funcţiune la Uzina de produse sodice, întreprinderea minieră, multe alte unităţi sînt piloni ai industrializării judeţului, nuclee ale ascensiunii economice care vor îngădui ca în următorul cincinal dezvoltarea industriei acestei părţi a ţării să cunoască un ritm mediu anual de 18 la sută.
O pondere deosebită — 41 la sută — în ansamblul dezvoltării judeţului o are industria chimică, care permite valorificarea bogatelor resurse de materii prime (sare, calcar etc.), cooperarea fructuoasă între unităţile industriale din zona aceasta.
Dacă adăugăm că pe teritoriul judeţului se construieşte puternica hidrocentrală de pe Lotru, că exploatările forestiere şi industrializarea lemnului s-au extins în ultimul timp, că ramuri tradiţionale ale agriculturii ca pomicultura, viticultura, zootehnia au cunoscut la rîndul lor o dezvoltare însemnată — vom avea imaginea unui judeţ în plin progres economic, propulsat impetuos pe calea înfloririi, a creşterii bunăstării materiale şi spirituale a locuitorilor săi.
La sediul Comitetului judeţean de partid are loc o scurtă consfătuire cu membrii biroului comitetului, cu cadrele de răspundere din aparatul de stat.
Dînd glas simţămintelor celor prezenţi, primul secretar al Comitetului judeţean de partid adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu profunde mulţumiri pentru sprijinul acordat dezvoltării multilaterale a judeţului Vîlcea, asigurîndu-l că oamenii muncii din această parte a ţării vor face şi în viitor totul pentru realizarea programului elaborat de partid, a sarcinilor ce le revin în acest an hotărîtor al planului cincinal. Ca o ilustrare a acestui angajament, conducătorii de partid şi de stat sînt informaţi că planul de producţie pe primele două luni ale anului a fost depăşit la principalii indicatori. S -au creat totodată condiţii pentru Îndeplinirea pînă la sfîrşitul acestei luni a cel puţin 20 la sută din planul anual de investiţii. În agricultură, măsurile luate în spiritul ultimelor hotărîri elaborate de partid au creat un suflu nou de muncă, asigurlnd buna desfăşurare a apropiatei campanii de primăvară.
La solicitarea secretarului general al partidului, sînt prezentate şi analizate unele din problemele actuale care preocupă organele locale în legătură cu dezvoltarea generală a judeţului.
Sînt prezentate apoi schiţele de sistematizare ale oraşului Rîmnicu Vîlcea ca şi ale altor localităţi. În oraşele judeţului se vor construi în perioada 1971— 1975 circa 10.000 de apartamente și numeroase aşezăminte social-culturale. O atenţie deosebită s-a acordat schiţei de sistematizare a oraşului, reşedinţa de judeţ, oraş a cărui populaţie s-a dublat în ultimii doi ani şi va continua să crească într-un ritm înalt. T o v a r ă ş u l Nicolae Ceauşescu s-a interesat îndeaproape de diferite aspecte ale ridicării nivelului de trai al populaţiei şi a examinat perspectivele urbanistice prezentate, care prevăd, printre altele, construirea unui nou centru civic. Au fost discutate, de asemenea, proiectele edililor, pentru dezvoltarea cunoscutelor localităţi balneare de pe Valea Oltului, pentru valorificarea tot mai complexă acestei bogate zone turistice.
Un loc important a revenit în cadrul discuţiilor, după cum era şi firesc, lucrărilor de construcţii ce se desfăşoară în Complexul hidroenergetic al Lotrului. Specialiştii au prezentat stadiul în care se află edificarea celei mal mari hidrocentrale de pe rîurile interioare ale ţării, ca şi celelalte amenajări aferente. Oaspeţii au fost informaţi că în acest an se vor încorpora în baraj 900.000 metri cubi de arocamente, se vor executa 13 kilometri de aducţiuni, construindu-se în ritmul prevăzut şi celelalte obiective. Dînd o înaltă apreciere muncii eroice a celor 6.000 de constructori din complexul Lotru, secretarul general al partidului a recomandat să se ia toate măsurile pentru respectarea riguroasă a prevederilor planului, a termenelor stabilite, pentru executarea unor lucrări de calitate în aşa fel încît ţara să primească un nou şi puternic flux de energie, să beneficieze cît mai curînd de roadele acestei importante investiţii. De asemenea, tovarăşul Ceauşescu a insistat asupra necesităţii de a pune în valoare marele potenţial turistic al acestei zone, asupra cerinţei ca dotările create în acest scop să pornească de la experienţa acumulată în ţările cu o industrie turistică dezvoltată. La ieşirea din sediul Comitetului judeţean de partid, pe străzile oraşului populaţia salută din toată inima pe oaspeţi; se scandează numele partidului, al secretarului său general.
Conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre platforma industrială de la porţile oraşului, unde se află în construcţie una din cele mai mari unităti chimice din ţară.
Ritmuri înalte pe platforma chimiei
Combinatul chimic, aflat în vecinătatea tinerei uzine de sodă dintre Rîureni şi Govora, impresionează prin construcţia sa modernă, prin dimensiunile sale. Aici se înalţă o adevărată cetate modernă a industriei. Existenţa în apropiere a masivului de sare de la Ocnele Mari, posibilităţile de cooperare cu Combinatul petrochimic din Piteşti, cu Uzina de sodă şi termocentrala din Govora, amplasarea lîngă rîul Olt, cu un bogat debit de apă, ca şi disponibilităţile de forţă de muncă din această zonă dovedesc spiritul raţional, ştiinţific care a călăuzit hotărîrea de amplasare a acestei platforme industriale, a cărei producţie va avea o importanţă deosebită nu numai pentru județ ci şi pentru Întreaga economie naţionali. Combinatul chimic, a cărui construcţie a început în anul 1966, funcţionează în prezent cu majoritatea obiectivelor prevăzute pentru prima etapă, urmînd să realizeze în cursul acestui ultim an al cincinalului o producţie marfă în valoare de 700 milioane lei.
La intrarea în combinat, tovarășul Nicolae Ceauşescu şi celalți conducători de partid şi de stat sînt întîmpinaţi de ministrul industriei chimice, Alexanru Boabă, de colectivul de conducere al combinatului. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii chimiști fac o primire călduroasă, ovaționează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general.
În fața unor grafice şi machete, oaspeţilor le sînt prezentate obiectivele care află în funcțiune: fabrica de produae clorosodice — dotată cu una dintre cele mai moderne inatalaţii de electroliză eu mercur din Europa, care a reușit să atingă capacitatea proiectată după primul trimestru de funcţionare — Fabrica de oxoalcooli, Fabrica de produse de tip Lindan, destinate în cea mai mare parte agriculturii. precum și ultima unitate prevăzută să intre în funcţiune în această etapă de construcţie a combinatului — Fabrica de policlorură de vinii, care se află în probe tehnologice.
Directorul general al combinatului. ing Victor Poltoraschi îi invită pe oaspeţi să viziteze principalele unităţi — Fabrica de oxoalcooli și Fabrica de policlorură de vinil. Tovarăşul Nicolae Ceaușescu cere explicaţii amăriunţile cu privire la parametrii economici al combinatului, la calitatea și tehnicitatea diverselor utilaje din dotare, se interesează de cauzele concrete ale unor deficienţe de construcţie și exploatare, de măsurile ce se iau pentru remedierea lor. Secretarul general al partidului trasează sarcina de a se studia și trece imediat la soluţionarea practică a problemelor ridicate de dotarea în continuare a combinatului cu utilaje prin asigurarea cu preponderenţă a unor instalaţii construite în ţară, care să valorifice din plin capacitatea industriei noastre, gîndirea tehnică creatoare a specialiştilor români.
Tovarăşul Ion Ghrorghe Maurer recomandă specialiftilor combinatului, reprezentanţilor ministerului să elaboreze din timp calcule economice estimative judicioase, pentru a se adopta soluţiile optime, a se asigura rentabilitatea maximi a unităţii. De asemenea, preşedintele Consiliului de Miniştri se informează asupra modalităților de recrutare, calificare si perfecţionare a cadrelor, de măsurile întreprinse pentru asigurarea permanentizării lor.
Un scurt popas In faţa tabloului central de comandă al comitatului, complet automatizat. Tineri tehnicieni supraveghează secundă de secundă de la distanță funcţionarea utilajelor, ascultă pulsul instalaţiilor, avînd posibilitatea ca în orice moment să intervină operativ pentru a asigura ritmul constant producţiei.
Această puternică și modernă cetate a chimiei, aflată in plin proces de dezvoltare, va ocupa un loc de seamă în producţia a industrială a țării. Ea va permi¬te valorificarea bogatelor resurse naturale ale acestor meleaguri, va stimula extinderea prospecțiunilor geologice, creînd un cadru propice pentru ridicarea social-economică a întregii regiuni. Introducerea în fabricație a noi produse va duce la îmbogăţirea şi diversificarea producţiei. Faţă de 1969, producţia de sodă şi clor va fi în 1973 de circa 4 ori mal mare, iar cea de policlorură de vinil de două ori, reprezentînd 70 la sută din producţia de p.vx. a ţării. Darea In funcţiune a obiectivelor Ia termenele stabilite pentru prima etapă, exploatarea In paralel cu construcţiile şl lucrările de extindere din cea de-a doua etapă, pentru care slnt afectate i miliarde lei, vor crea condiţii ca cel 7 000 de salariaţi, clţl vor lucra tn final aid , să-şi aducă o contribuţie hotărltoaro la progresul Industriei chimice româneşti. Acestei unităţi, de primă importanţă in industria noastră chimică, îi va reveni un roi deosebit în realizarea prevederilor obiectivelor Congresului al X-lea al partidului.
Pornind de la asemenea considerente de importanţă majoră pentru această ramură a industriei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat au analizat îndeaproape stadiul actual al producţiei şi lucrărilor de dezvoltare, au trasat sarciri în vederea optimizării producţiei, înlăturării deficienţeior constatate, relevînd încă o dată marile posibilităţi existente, necesitatea mobilizării tuturor energiilor umane integrate în această unitate industrială.
În aplauzele chimiştilor şi a celorlalţi salariaţi care au făcut oaspeţilor o primire entuziastă pe tot parcursul vizitei, conducătorii de partid şi de stat străbat platforma industrială, îndreptindu-se spre locul unde în acest an va începe construcţia unor noi şi importante obiective industriale: uzina de utilaj chimic și forja grea.
Prezentând conducătorilor de de partid și de stat amplasarea viitoarei uzine, tov. Ion Avram, ministrul Industrial construțiilor de mașini și Ion Fătăceanu, directorul Institutului de proiectări pentru construcţia de mașini sublinlază că soluţiile adoptate permit o bună cooperare cu celelalte întreprinderi de pe aceeași platformă industrială. Se vor folosi la comun reţelele de alimentare cu energie electrică, termică, de apă, reţelele de căi ferate etc.
Conform proiectelor întocmite, Uzina de utilaj chimic urmează să intre parţial în funcţiune în 1973, iar doi ani mai tîrziu să atingă capacitatea finală de 17.000 tone. Separat, forja, proiectată pentru o capacitate anuală de 50.000 tone piese va putea satisface și necesarul altor uzine. Procedeele tehnologice moderne ce vor fi folosite vor permite reducerea considerabilă a consumurilor de metal.
Secretarul general al partidului, ceilalţi oaspeţi sînt informaţi că cea mai mare parte a utilajelor vor fi produse în ţară. Iar pentru cele ce vor fi procurate din import au fost încheiate înţelegeri de cooperare, urmînd a fi achitate cu produse ale uzinei. Pentru halele Industriale s-a previzut să fie refolosite proiectele unor construcții similare, ridicate în alte centre din ţară. La aeaastă uzină vor lucra circa 4.000 de muncitori, creîndu-se astfel condiţii pentru valorificarea tot mai largă a potenţialului de muncă existent în județ.
Proiectele prezentate sînt examinate cu multă atenţie, se recomandă studierea în continuare a celor mai rentabile soIuții, folosirea cu chibzuință a fiecărui leu investit. Se discută în mijlocul cîmpului, în faţa planurilor și machetelor. Curînd însă vor veni aici detașamentele de constructori vor da viață proiectelor, creînd pe plaiurile vâlcene o nouă sursă de putere economică.
…Este ora amiezii. Coloana de mașini se îndreaptă spre Valea Oltului, străbătând pitoreștile așezări balneare Călimănești și Căciulata, binecunoscute de multă vreme în îndeaga țară și peste hotare ca izvor de sănătate. Un scurt popas la noul și modernul motel din Cozia prilejuiește o discuție asupra modalităților prin care frumusețile naturale vestite ale Văii Oltului și stațiunile de tratament pot fi mai bine puse în valoare prin noi construcţii şi amenajări turistice.
Acolo unde Lotrul Işi îngemănează apele cu cele ale Oltului, se deschid privelişti de o frumuseţe fermecătoare. Nu departe constructorii au adus freamătul marilor şantiere. Hidrocentrala, prezentată la sediul Comitetului judeţean de partid, în faţa machetelor, apare aici în plin proces de edificare. Un şantier imens, întins pe multe zeci de kilometri în care eforturile unite ale constructorilor conturează de pe acum una din cele mai mari şi complexe unităţi hidroenergetice din ţară.
Dar în viitorii ani hidrocentrala de pe Lotru nu va rămîne singura unitate economică pe aceste locuri. Conducătorii de partid şi de stat au examinat împreună cu specialiştii amplasarea altor obiective industriale, a căror construcţie urmează să înceapă în viitorul plan cincinal.»
(articolul continuă cu subtitlul ,,Industria piteşteană îşi sporeşte contribuţia la avuţia naţională: în după-amiaza aceleiaşi zile, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Emil Drăgănescu, a vizitat Combinatul petrochimic şi rafinăria din Piteşti. Existenţa acestor mari unităţi, la numai cîteva zeci de kilometri de Combinatul din Rîmnicu Vilcea, ilustrează concret importanţa deosebită ce se acordă dezvoltării chimiei româneşti — bazată pe existenţa unui bogat fond de resurse naturale, a căror valorificare ştiinţifică şi raţională are o contribuţie majoră la sporirea avuţiei naţionale…”)»
Selecție text și capturi de ecran (cu excepția primei foto, are sursa menționată): ,,Orizont”, ,,Organ al Comitetului Județean Vâlcea al PCR și al Consiliului Popular Județean/ Anul III nr. 425, pag. 1 și pag. 3/ 13 martie 1970. Publicația (săptămânală, la reînființarea județului, în 1968) devenise cotidian, trecuse de la formatul A3 la A2, însă diversificarea începuse să se reducă drastic (mesajul propagandistic depășea probabil 80% din conținutul editorial)...
Foto din colaj una câte una - la această legătură.
________
*Video/ Discursul lui Nicolae Ceaușescu în ultima vizită la Vâlcea (mai 1988) - la https://memoriavalceana.blogspot.com/.../discursul-lui...
_____
#memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #mostenireculturala #Valcea #Educație #Valceaculturalheritage #Valceaculturalmemory #istorielocalavalcea #ramnicuvalcea #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #bvaav #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #IstoriaRamnicului #comunism #dictatura #Ceaușescu #PCR #propaganda #ziarulOrizontValcea #ziarulOrizont #ziar #gazeta #gazetarie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu