«Citim și noi o carte seara sau ne culcăm ca boii?»
– Te rog să îmi spui în ce măsură mesajul romanului 451º Fahrenheit este de actualitate în zilele noastre, mai exact în ce proporție s-a îndeplinit - metaforic, desigur - ,,profeția” lui Ray Bradbury?
Răspunsurile Inteligenței Artificiale:
– Mesajul romanului 451º Fahrenheit de Ray Bradbury este nu doar actual, ci poate fi considerat chiar profetic în multe privințe, dacă îl privim dintr-o perspectivă metaforică. Bradbury nu a scris doar despre arderea fizică a cărților, ci despre distrugerea gândirii critice, manipularea prin tehnologie și conformismul impus de societate. Să analizăm în ce măsură „profeția” lui s-a împlinit în zilele noastre:
1. Arderea cărților – simbol al cenzurii și al ignoranței aleseÎn roman, pompierii nu sting incendii, ci ard cărți. Cărțile devin simbolul cunoașterii, al gândirii independente și al libertății interioare – toate acestea fiind considerate periculoase într-o societate care vrea doar supunere.
Astăzi: Nu vedem (încă) arderea cărților în sens fizic pe scară largă, dar vedem:• Interzicerea sau cenzurarea cărților în unele țări sau în anumite școli, pe criterii ideologice sau morale.
• Declinul lecturii – mai ales în rândul tinerilor, din cauza suprasaturării cu tehnologie și conținut superficial.
• Cultura "cancel" – idei, cărți, autori sunt „șterși” pentru că nu corespund ideologiilor dominante.
2. Televiziunea și divertismentul ca mecanism de manipulare
Bradbury a anticipat un univers în care oamenii sunt hipnotizați de ecrane uriașe, cu programe fără sens, menite doar să-i facă să uite de realitate. Personajul Mildred e imaginea perfectă a alienării prin tehnologie.
Astăzi:• Avem ecrane peste tot: telefoane, tablete, TV, realitate virtuală.
• Multe persoane petrec mai mult timp consumând divertisment decât interacționând cu lumea reală.
• Algoritmii de pe rețelele sociale (TikTok, Instagram etc.) controlează atenția și gândirea utilizatorilor.
• Informația e superficială, transmisă în formate scurte, ușor de digerat, dar greu de analizat critic.
Aici vorbim de o realizare de peste 80-90% a profeției – nu neapărat prin televiziune, ci prin internet și social media.
3. Dispariția gândirii critice și uniformizarea ideilorSocietatea din roman interzice cărțile pentru că ele provoacă neliniște, nefericire, întrebări. Se încurajează o populație care nu gândește, ci doar execută și se distrează.
Astăzi:• Mulți oameni își iau informațiile de pe rețele sociale, fără să verifice sursele.
• Gândirea critică e în declin, iar opiniile personale sunt deseori dictate de influenceri sau algoritmi.
• Se evită discuțiile incomode sau profunde – exact ca în lumea lui Bradbury.
Estimativ, 70-80% din această profeție este vizibilă astăzi.
4. Controlul social și supraveghereaDeși nu este tema centrală, romanul sugerează o societate în care autoritățile controlează informația și comportamentul cetățenilor, iar cei care gândesc diferit sunt eliminați.
Astăzi:• Tehnologia permite urmărirea activității online, a preferințelor, a comportamentului.
• Guvernele și marile corporații au acces la date personale, pe care le pot folosi în scopuri comerciale sau politice.
• Persoanele cu opinii divergente pot fi marginalizate sau reduse la tăcere.
Aș estima o realizare de 60-70% a acestei teme.
Concluzie:Romanul 451º Fahrenheit este, metaforic vorbind, îndeplinit în proporție de 70-80% în lumea contemporană. Bradbury nu a prevăzut doar distrugerea cărților, ci o întreagă cultură a superficialității, a pasivității și a manipulării prin tehnologie. În multe aspecte, nu mai e nevoie să se ardă cărți fizic – oamenii pur și simplu au încetat să le mai citească.
Dacă vrei, pot să-ți ofer și o variantă scurtă a acestui răspuns, numai bună pentru un eseu sau o lucrare.
– Nu, mulțumesc, îmi este suficient! 
– Desigur, mă bucur că ți-a fost de folos, chiar dacă tonul pare puțin trist. Dacă vrei să mai discutăm pe tema asta sau orice alt subiect, sunt aici. Ai grijă de tine! 
(redare ad litteram/ copy-paste)
&&&
De sâmbăta trecută - când am avut întâlnirea de 40 ani de la absolvirea liceului -, mă macină (mai mult decât de obicei) paradoxul că în dictaturi se (mai) puteau/ pot citi cărți (sigur, cu cenzura/ politizarea ,,de rigoare”), ba chiar lectura era privită ca normalitate/ încurajată, în timp ce în democrațiile ,,moderne” – dimpotrivă!: ,,nu mai e nevoie”, pur și simplu, de sublima îndeletnicire/ obișnuință a oamenilor de a citi...
Bucuria reîntâlnirii cu colegii a fost completată în cel mai fericit mod de revederea cu profesoara noastră de Limba și literatura română din clasele a XI și a XII, Doamna Mărioara Dobrinescu. După ce ,,într-a IX-a și a X-a” îl avuseserăm profesor pe răposatul Petre Tache – și, în doi ani, ajunseserăm și noi pe jumătate ,,teologi”/ ,,profesori” în Evanghelii, Minee, Octoih, Triod, Penticostar ș.a.m.d. – non-conformista doamnă Dobrinescu ne-a fost atât de bună profesoară încât după patru decenii n-am uitat să îi mulțumim cu mare recunoștință. Și să constatăm, bucuroși, că idealul ca spiritul să rămână veșnic tânăr nu e doar ideal.
Dincolo de orele excepționale de lb. română, ne amintim modurile atât de originale în care ne dăscălea - ba că nu e suficientă curățenie în clasă și mai erau hârtiuțe etc. pe jos (,,Când mai râniți aici?”), ba (mai ales) cu privire la imperativul că trebuie să citim, să citim și iarăși să citim (,,Citim și noi o carte seara sau ne culcăm ca boii?”). Separat/ individual (și nu menționez aceasta din lipsă de modestie), am avut parte de ,,complimente” foarte-foarte ,,personalizate”, din care îmi amintesc mai ales de o notă maximă pentru teza la română (tema era ,,Mistrețul cu colți de argint”): înmânarea lucrării corectate a fost însoțită de observația cât se poate de justă, făcută în fața colegilor, că am un scris de mână îngrozitor de urât, nu departe de exprimarea prin hieroglife (,,unde ai învățat să scrii așa caligrafic”?).
Doamna Dobrinescu ajunsese atât de celebră prin astfel de ,,metafore” și ironii – care nu ne jigneau absolut deloc, dimpotrivă, ne încântau! – încât peste ani a avut surpriza ca până și la taraba din piață să i se dea prioritate de către o altă cumpărătoare: ,,poftiți întâi dumneavoastră, doamna profesoară, că l-ați învățat carte pe fi-mio …îmi zicea mereu că nu trebuie să se culce ca boii” (citat aproximativ).
Încotro ne va duce lipsa cititului și mai a oamenilor care citesc și îi îndeamnă și pe alții să o facă - tot mai ,,rara avis” pe zi ce trece – de-acum, în plină eră a ,,alienării prin tehnologie”?
Păi vedem mai sus ce ,,știe”, deja, despre prezentul și mai ales viitorul nostru ...chiar o Inteligență Artificială; firește, bazată pe tehnologie și algoritmi, dar și pe multă, foarte multă știință de carte și informație cât nu cuprinde mintea omenească…
Recomandăm cu toată convingerea cartea «Fahrenheit 451»*! - imaginile din colaj una câte una cu multe informații conexe - la această legătură.
(Valentin Smedescu)
_____
*Titlul provine de la temperatura la care se aprinde hârtia obișnuită - și anume 451 °F, aproximativ 233 °C.
_____________
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu