Stațiunile vâlcene în 1889

,,Adevĕrul” despre Olănești, Călimănești, Govora și Ocnele Mari; ,,Un Vâlcean” nemulțumit din ,,Horez” a scris la o gazetă nou-înființată...

în context, un foarte scurt istoric al apariției/ evoluției celor patru stațiuni balneoclimaterice vâlcene

«Curierul băilor

Stabilimentele balneare din Vâlcea

Judeţul Vâlcea, de vre-o câţi-va ani în urmă, a devenit unul din judeţele cele mai visitate din ţară. Şi în adevăr, prin diversitatea apelor sale minerale, prin mulţimea monastirelor şi a unor localităţi demne de văzut, toate acestea l’au fi făcut şi ’l vor face a fi din ce în ce mai căutat. Sursele sale, unele mai vechi, cunoscute, altele mai recente; bogăţia şi diversitatea principielor minerale coprinse în aceste surse, atrag un număr însemnat de vizitatori. Şi mulţi au fost aceia, cari şi-au găsit aci vindecarea suferinţelor lor.

Dar toate aceste staţiuni balneare, ca la noi în ţară, de regulă, las mult de dorit. Aşa: băilor de la Călimăneşti li se reproşă în primul grad insuficienţa apelor sale; se speră însă că acest neajuns se va împăca şi el prin lucrările de captare ce se studiază astă-zi. În de alt-fel oferă vizitatorilor puţin pretenţioşi destul confort şi o plăcută distracţiune. În vizita recentă, ce ministrul domenielor a făcut’o acestor băi, a promis a aduce mai multe îmbunătăţiri băilor, precum şi a transforma Ostrovul din faţa băilor într’un parc sistematic.

Băilor de la Govora, de şi personalul administrativ îşi dă toate silinţele a mulţumi lumea suferindă, însă lipsa de locuinţe chiar în preajma acestor băi, fac pe mulţi să fie nemulţumiţi. Când va fi un timp ploios, toţi vor fi siliţi a nu putea face băi, căci distanţa dintre băi şi acele câte-va case a le ţăranilor trece peste 2 chilometri. Cât priveşte pe medicul curant al băilor, D. Macovey, toată lumea este mulţumită de afabilitatea sa şi de viul interes ce ‘l pune în căutarea bolnavilor. Să sperăm dar că şi aceste băi vor avea cu timpul tot ce le trebuesc.

Locurile sărate zise „Băile Roşii“ de la Ocnele Mari, a căror apă de câţî-va ani a devenit aproape miraculoasă prin vindecarea a o mulţime de suferinzi, lasă foarte mult de dorit. Lipsa absolut de barace pe marginea lacurilor desgustează pe toată lumea; nu mai înşir celelalte neajunsuri, lumea ar fi foarte mulţumită dacă s’ar face baracele, ce trebuesc neapărat. Ele însă nu se pot înfiinţa, pe câtă vreme nu se va tranşa o dată cu dreptul de proprietate asupra lor, diferend ce există între comuna respectivă şi onor. eforia spitalelor civile. Onorabila eforie ar face cel mai mare act de dreptate şi umanitate, dacă ar concede aceste lacuri comunei Ocnele Mari. Sperăm că onor. D. Nicolae Blaremberg va da o deslegare favorabilă şi acestui neajuns.

Cât priveşte băile de la Olăneşti, cele mal vechi cunoscute în ţară, ele au rămas cu totul înapoi, şi ele nu vor putea eşi din această stare, de cât atunci când vor cădea într’o mână pricepută şi cu mijloace băneşti mai respectabile.

În numărul viitor voiu căuta a descri pe scurt alte localităţi, cari constitue bogăţia ăstui judeţ.

Un Vâlcean.

Horez, 13 Iulie 1889.»

(redare text cât mai ad litteram, fără înlocuirea însă bunăoară a vocalelor ĕ, ŭ, ǐ... – mari consumatore de timp)

&&&

Sinteză a informațiilor privind apariția/ evoluția celor patru stațiuni balneoclimaterice vâlcene

Băile Olănești

Primele atestări: Izvoarele minerale de la Olănești sunt menționate pentru prima dată documentar în 1760, într-un raport medical întocmit de dr. Carol Frederic Siller, medic al armatei austriece.

Secolul XIX: Între 1821 și 1830, izvoarele au început să fie folosite empiric de localnici. În 1830, domnitorul Alexandru Ghica a dispus analiza apelor, confirmând valoarea lor terapeutică.

1869: Încep lucrări de amenajare a izvoarelor; apar primele construcții pentru tratament.

1890–1900: Stațiunea începe să se contureze sub formă organizată, cu drumuri și clădiri pentru băi.

1930: Olăneștiul devine una dintre cele mai frecventate stațiuni din Vâlcea.

> Are cele mai multe izvoare minerale comparativ cu alte stațiuni din România — peste 30 de izvoare cu compoziție variată.

________________________________________

Călimănești-Căciulata

Menționare veche: Călimănești este atestat documentar din 1386, dar ca așezare.

1829: Se consemnează pentru prima dată izvoarele termale ca având calități curative, într-un raport medical pentru autorități.

1854: Medicul francez Jules Renauld realizează o analiză detaliată a apelor, recomandând tratamentul cu ape minerale de la Călimănești.

1860–1880: Sub domnia lui Carol I, se construiește primul stabiliment balnear; apele încep să fie exportate la curțile regale europene.

1889: Izvorul nr. 1 devine celebru, fiind denumit „Izvorul lui Carol I”.

1920–1940: Dezvoltare semnificativă – vile, hoteluri (ex. Hotel Central), parcuri balneare.

> Căciulata, partea modernă a stațiunii, a fost dezvoltată mai târziu, după 1950, pentru turism de masă și tratament.

________________________________________

Băile Govora

Descoperirea izvoarelor: La începutul secolului XIX, țăranii au sesizat mirosul specific și efectele apelor din zonă. Primele foraje și captări se fac în 1876.

1887: Se creează Societatea Govora-Călimănești, care dezvoltă stațiunea cu sprijinul statului.

1889: Se construiește primul Stabiliment Balnear, dotat cu cabine și băi individuale. A fost printre cele mai moderne din Europa la acea vreme.

1900–1910: Arhitectul Ernest Doneaud proiectează pavilioanele, parcurile și cazinoul.

Perioada interbelică: Govora devine una dintre cele mai moderne și luxoase stațiuni balneare din România.

> Este cunoscută pentru apele iodurate și bromurate, dar și pentru aerosoli naturali, fiind recomandată în tratamentul bolilor respiratorii.

________________________________________

Ocnele Mari

> Originea și importanța istorică

Ocnele Mari este una dintre cele mai vechi așezări cunoscute din județul Vâlcea, cu o istorie strâns legată de exploatarea sării.

Exploatarea sării aici este atestată încă din perioada daco-romană, fiind una dintre cele mai vechi saline din sud-estul Europei.

În documente medievale, localitatea apare consemnată încă din 1388, într-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân, ca important centru de extracție a sării.

________________________________________

> Stațiunea balneară

- Zona Ocnele Mari a fost recunoscută și pentru apele sărate concentrate și nămolurile terapeutice, utilizate în tratarea: reumatismului, afecțiunilor respiratorii, bolilor dermatologice.

- În secolul XIX, s-au construit primele instalații rudimentare pentru băi sărate.

- În perioada interbelică, se dezvoltă în paralel cu celelalte stațiuni vâlcene, dar nu la fel de intens; localitatea a rămas mai degrabă o zonă cu importanță industrială și strategică decât turistică.

- Începând cu anii 2000, s-a pus accent mai mare pe dezvoltarea turismului balnear, în special în jurul Salinei Ocnele Mari.

________________________________________

> Salina – componentă turistică modernă

- Accesibilă publicului larg după 2009, salina a devenit o atracție turistică importantă:

- oferă aerosoli naturali benefici pentru astm, alergii, sinuzite;

- spațiu recreativ subteran (biserică, loc de joacă, cafenea, mini-muzeu etc.);

- altitudine subterană: aprox. 225 metri sub nivelul solului.

Informații (enciclopedice) despre toate localitățile urbane vâlcene – așadar și despre stațiuni, în vol. 1 al Enciclopediei Județului - toate trei volumele sunt accesibile integral în online (de) la adresa https://memoriavalceana.blogspot.com/.../enciclopedia...

Imaginile din colaj una câte una cu descrieri, la această legătură.

______________

#memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #mostenireculturala #Valcea #Educație #istorielocalavalcea #ramnicuvalcea #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #bvaav #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #Olănești #Govora #BaileGovora #Calimanesti #Caciulata #OcneleMari #ziarulAdevarul #Carpathian #wildlife #nature #statiuni #newspaper #oldnewspaper