Faceți căutări pe acest blog

18 sept. 2025

Organizarea teritoriilor românești

🔴 din cele mai vechi timpuri până la reforma din 1968
🔥 hotărâtă atât din interiorul fostelor entități (pre-)statale, cât și din exterior…
🔥 Vâlcea este singurul vechi județ care și-a păstrat denumirea, nu este însă primul atestat documentar, ci al doilea (primul a fost Jaleș)

✅ 1. Antichitate – Dacia (până în 106 d.Hr.)
• Teritoriile locuite de daci erau organizate în triburi și uniuni de triburi.
• Sub regele Burebista și apoi Decebal, Dacia devine un regat centralizat.
• Administrația era rudimentară, bazată pe relații de vasalitate și organizare militară.
________________________________________
✅ 2. Dacia Romană (106–271 d.Hr.)
• Teritoriul cucerit de romani a devenit provincie a Imperiului Roman: Dacia, organizată inițial în Dacia Superior și Inferior, apoi în Dacia Apulensis, Porolissensis și Malvensis.
• Structură administrativă romană clasică: orașe (municipia, coloniae), drumuri, garnizoane.
________________________________________
✅ 3. Evul Mediu timpuriu (271–sec. XIII)
• După retragerea romană, nu mai există o administrație centralizată.
• Organizare tribală, apoi în obști sătești (autonome, cu conducători aleși).
• Primele forme de organizare locală: cnezate, voievodate (de ex. voievodatul lui Glad, Gelu, Menumorut).
________________________________________
✅ 4. Evul Mediu clasic – Țările Române (sec. XIV–XIX)
🔹 Țara Românească și Moldova
• Organizare centralizată în jurul domnitorului.
• Împărțire în:
o Ținuturi (Moldova)
o Județe (Țara Românească)
• Conduse de dregători locali (pârcălabi, vornici).
• Subdiviziuni: plăși, conduse de pretor (în epoca modernă).
• Sub influență maghiară și habsburgică.
• Organizată în comitate (comes → jude).
• Zonele românești aveau forme de autoadministrare sătească, dar erau marginalizate.
________________________________________
✅ 5. Perioada modernă timpurie (sec. XIX – 1918)
🔹 Țările Române (după 1831-1832 – Regulamentele Organice)
• Modernizare administrativă:
o Teritoriul împărțit în județe, apoi în plăși, apoi în comune.
o Prefectul – reprezentantul guvernului în județ.
🔹 România după 1859 (Unirea Principatelor)
Alexandru Ioan Cuza unifică administrațiile.
• Continuarea sistemului: județ – plasă – comună.
________________________________________
✅ 6. România Mare (1918–1938)
• După 1918: unificarea provinciilor istorice.
• Adoptarea unui sistem administrativ unitar (1925: Legea pentru unificarea administrativă).
• Împărțire:
o 71 județe, subdivizate în plăși, comune urbane și rurale.
________________________________________
✅ 7. Dictatura regală – Reforma administrativă din 1938 (Carol al II-lea)
• Se creează 10 ținuturi (unități suprapuse județelor), fiecare condus de un rezident regal.
• Județele continuă să existe, dar cu rol secundar.
• Sistemul este centralizat și autoritar.
________________________________________
✅ 8. Perioada 1940–1947 (Al Doilea Război Mondial și începutul regimului comunist)
• Se revine la sistemul de județe, plăși, comune.
• Teritorii pierdute în 1940 (Basarabia, Bucovina de Nord, Transilvania de Nord) sunt recâștigate parțial și apoi din nou pierdute.
________________________________________
✅ 9. Regimul comunist – Reforma din 1950
• Inspirată de modelul sovietic.
• Se renunță la județe, plăși și comune.
• Teritoriul este reorganizat în:
o Regiuni
o Raioane
o Orașe și comune
• Existau inițial 28 de regiuni, apoi numărul lor s-a redus.
________________________________________
✅ 10. Reforma administrativă din 1968 (cea care rămâne valabilă, cu modificări, până azi)
• Se revine, în mare, la județe
• Organizare:
o Județ – municipiu/oraș – comună
• Se desființează regiunile și raioanele.
✅ în afară de mici modificări (de ex. înființări de comune, municipii etc.), cea mai importantă modificare ulterioară a fost doar înființarea Sectorului Agricol Ilfoc, cu rang de județ,
Informații obținute din surse deschise, inclusiv programe de IA.
Cu excepția celei de-a doua hărți - are link direct, celelalte au fost la un moment dat pe https://www.mdlpl.ro/_documente/atlas/ (acum platforma nu mai este integral funcțională).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sorin Oane/ O poveste pentru istoria literaturii române: elevul Gib Mihăescu, repetent la „Lahovari”, devine un mare autor de bestselluri!

Din primul anuar al Gimnaziului „Lahovari”, cel întocmit de directorul Eliodor Constantinescu în 1909, aflăm următoarea poveste despre Gib M...