Faceți căutări pe acest blog

1 sept. 2025

,,ADEVĔRUL” despre Vâlcea (1903)

🔴 potențial balneo-climateric la superlativ, la fel și eforturile edililor vremii; dezastru în învățământul din ,,comuna Govora”: 220 elevi înscrişi, 196 au (mai) frecventat școala, 17 absolvenți, 120 repetenți!...

– Viitorul orașului –
Capitala judeţului Vilcea este menită să devie în viitor o staţiune climaterică. Aşezat între dealuri verzi, cu aer curat, scăldat de Olt şi rîul Olăneşti, oraşul are aer sănătos, e bine pavat şi canalizat, are case curate şi drăguţe, şi posedă o vastă grădină publică admirabilă, numită „Zăvoiul”.
La Zăvoi cîntă muzica militară, sub conducerea capelmaestrulul Scholtz, în toate dimineţele şi peste zi; e o muzică cum puţine sînt în ţară. D. Scholtz, care a organizat şi fanfara gimnaziului local, este un artist consumat care face onoare regimentului Vilcea No. 2.
În grădină mal sînt instalate băile comunei, de pucioasă şi sare. Sînt 10 cabine cu cîte 2 putini pentru bărbaţi şi femei. Apa sărată se aduce cu butoaele de la Ocnele Mari. O bae de pucioasă costă 1.50, iar de sare 2 lei. Copiii şi militarii au preţ scăzut după prînz. Băile s'au deschis la 5 Iunie şi pînă în prezent s’au dat peste 400…
&&&
Drăgăşani
– Școlare –
D. revizor şcolar de Vîlcea, D. Constantinescu, a examinat, în zilele de 21 şi 22 Iunie, pe elevele şi elevii din cl. 4 primară, la şcoala de băeţi.
Pe cit sîntem informaţi, d-sa a rămas pe deplin mulţumit de rezultatul examenului. La şcoala de băeți preda la clasa a 4-tra d. Ilie Marinescu, iar la şcoala de fete d-na Ana Zugrăvescu, directoare.
Tot Duminică 22 c., d. revizor şcolar a asistat şi la serviciul religios de la biserica „Adormireo“, unde cîntă corul şcoalel primare de băeți condus de d. N. PopovicI, institutor…
&&&
Govora
– Băile de aci faţă cu similarele lor -
Govora, fiind aşezata la mijlocul liniei geografice ce desparte muntele de cîmp, cu vogetaţiune activă şi viguroasă, cu o floră aromatică ce înavuțește aerul in ozon şi oxigen şi cu clima ei de poale de munte blîndă şi generoasă, îndeplineşte cu prisos două condiţiuni trebuincioase vieţei: prevenirea boalelor şi patologia lor, asigurîndu-le vindecarea. Ea posedă pe acclaş teren două ape minorale: iodate-sărate şi sulfuroase-sărate, cu totul separate, de o concentraţiune forte şi capabile de a se înlocui sau ajuta reciproc. Pe Hall-Tassilloquelle are 0,048 iodură do sodiu şi potasiu şi 12 gr. sare la litru şi Sărata Monteoru 0,125 iodure şi 180 gr. sare (d-nii Angelescu şi Bacaloglu). Govora fîntăna I. C. Brătianu are 0,240 iodure şi 86 gr. sare la litru (analiza Saligni) şi sonda nouă 0,370 iodure şi 240 gr. sare (dr. Istrati).
Cifrele de mai sus sînt mai eloqente de cîte ori-ce laudă şi rezultatele balneoterapeutice obţinute pînă acum ne fac să numim Govora superioară similarelor ei.
Serbare şcolară (tot la Govora)
În faţa unui public numeros, compus din vizitatorii băilor şi numeroşi săteni, s’au distribuit premiile la şcoala rurală a comunei Govora. Serbarea a început prin cuvîntarea învăţătorului diriginte Mateescu, la care a răspuns primarul Popescu. Din 220 elevi înscrişi au urmat anul 196, au absolvit 17, şi au rămas repetenţi 120…
&&&
Rîmnicu Vîlcea
– Înființarea unor băi –
R.-Vîlcea din punct do vedere climateric poate fi numărat printre cele d’intîu oraşe din ţară. Aci este locul undo îşi capătă forţe noui cei ce muncesc din greu în cursul unul an în localităţi mai puţin favorizate de natură şi cari nu dispun sau nu vor din sentiment patriotic să se ducă în străinătate spre a vărsa acolo economiile adunate cu multă trudă şi cu mari sacrificii. Natura a fost darnică cu acest oraş şi de cît-va timp mîna omului a venit în ajutor complectând ceea-ce nu a făcut ea.
Lipsa cea mai simţită însă ora pînă acum băile reci, pentru cari vin atâţia suferinzi la munte, și cari nu se găseau în această localitae, cu toate că Oltul şi rîul Olăneşti sînt lîngă oraş. Această lipsă a înlăturat-o societatea cooperativă ,,Sentinela" din localitate, construind două frumoase bazinuri pentru bărbaţi şi femei, şi instalînd toate sistemele de duşe, şcoală de inotat, gimnastică ctc. cu nişte preţuri aşa de mici în cit şi cel mai sărac poate urma o cură de hidroterapie. Aceste băi sînt lîngă splendida grădină publică Zăvoiul.
Inaugurarea băilor
În ziua de 1 Iunie la ora 4 p. m. a avut loc inaugurarea acestor băi, cu o solemnitate deosebită. Profesorul Negoescu, într'o cuvintare bino simţită, a arătat greutăţile prin cari a trecut societatea „Sentinela", şi foloasele ce le aduce publicului atît moara instalată de ea cît şi băile, cari s’au înfiinţat din iniţiativa simpaticului medic al comunei G. Salin. Apoi s’a ridicat cite un toast pontru prosperitatea societăţei.
În tot timpul acestol festivităţi muzica regimentului Vîlcea No. 2 sub conducerea capelmaistrului Solz a delectat numerosul public cu ariile cele mai plăcute. În asistenţă am remarcat: colonelul Cantea cu d-na, Th. Vasiliu preşedintele tribunalului cu d-na, întreg corpul medical din oraş, dr. Sabin, Suciu, Constantinescu cu d-nele, maior Cireşianu, deputatul Procopiu, Căpităneanu, Brătăşanu, preot Filip, diacon Mateescu, Negoescu, căpitan Sofian, Filip Georgescu, P. Georgoscu, Al. Avramescu, Glogogeanu, Ioanid, Cocorăscu, Sireteanu, Em. Avramescu şi alţii. După solemnitate s'au oferit băi gratis la tot publicul.
Vizitarea băilor
Am vizitat în urmă băile. Sînt două mari piscine (basinuri), una pentru bărbaţi în care pot încăpea pînă la 40 persoane şi alta pentru femei în care încap pină la 30 persoane. Lingă fiecare piscină sînt instalate tot felul de duşuri cu apă de munte din cea captată pentru oraş, şi două şiruri de cabine pentru îmbrăcat şi desbrăcat. Acesto băi sunt un mare pas pe calea progresului pentru Vîlceni.
(selecții din capturi)
Sursa: suplimentul (ziarului) «ADEVĔRUL ÎN ȚARĂ/ De la corespondenții noștri/ iunie 1903».
Capturile de ecran fac parte din aceeași sursă și - desigur - redau conținutul (integral) în ortografia/ ortoepia și punctuația vremii.
În conexiune, ultima imagine are în descriere (trimitere la) ,,Istoria gazetei „Adevărul” - totul la această legătură.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Consideraţii istorico-etnografice asupra comerţului din Vâlcea în perioada secolelor al XVIII-XIX-lea/ Eugen Deca

Abordând problema comerţului din judeţul Vâlcea se cuvine să precizăm că acesta trebuie privit în contextul mai larg al Olteniei , ca provin...