Câineni-Vâlcea între stăpânirea austriacă (1718-1739) şi Revoluţia de la 1821 + foto din 1968

Foto: Placa de la Ganga – azi. În 1722 placa era chiar la marginea Viei Carolina. E 81/DN 7 şi calea ferată sunt la baza stâncii

După pacea de la Passarowitz din 1718, Oltenia devine provincie austriacă1,39,48,49,116. De fapt, stăpânirea austriacă în Oltenia a început efectiv în a doua jumătate a anului 1716, după ce vestitul general Eugeniu de Savoia învinge definitv oastea sultanului care pornise împotriva împăratului Carol al VI-lea cu intenţia de a redobândi Ungaria, pierdută de turci în anul 1686.

În comuna Câineni, această stăpânire, care a durat până în anul 1739, şi-a lăsat amprenta prin două construcţii impunătoare: vestita cetate Arxavia (de la latinescul Arx-a-via = cetatea de la drum), sau cu numele german Strassburg şi calea imperială Via Carolina, drumul de pe Valea Oltului, vechea Cale a lui Traian, refăcută cu unele devieri (Calea lui Traian urma numai malul stâng al Oltului).


Din ordinul contelui Steinville, inginerul arhitect Friedrich Schwantz construieşte în perioada 1718 – 1722, pe Malu Podului (toponimul actual), în partea sa de nord, lângă Câinenii Mari, cetatea Arxavia (Strassburg). Alegerea acestui loc, descris ca un “tăpşan … de o netezime surprinzătoare”, nu a fost deloc întâmplătoare, el fiind “ca un fel de poartă naturală care închide perfect Valea Oltului, de la Câineni în sus”, scopul construcţiei fiind acela de a împiedica “definitiv accesul pe Valea Oltului, în sus, a unui duşman care intrat în Loviştea, ar fi răzbit până aici”117. Schwantz pomeneşte de o fortificaţie romană pe care ar fi întâlnit-o el în acel loc, cu prilejul construcţiei, se pare – alta decât Pons Vetus. Datorită poziţiei ei strategice, I. Conea117 spune următoarele despre această posibilă fortificaţie romană de pe Malu Podului: “N-am putut identifica aceste ruine. Este cu neputinţă, însă, ca Romanii să nu fi avut în adevăr un castru în acest loc. Staţiunea Pons Vetus ştim că era tocmai în acest loc”. Este, de asemenea, posibil, ca această fortificaţie romană să fi făcut parte chiar din castrul Pons Vetus, ceea ce în acest caz, indică faptul că amenajarea romană era mult mai complexă decât consideră unii arheologi40, doar pentru că în prezent nu se găsesc urme arheologice mai bine conservate aşa cum este cazul altora (am amintit deja că pe Malu Podului s-au găsit, mult după Schwantz, cărămizi romane). Într-o notă de subsol, acelaşi autor arată: “Ba această denumire de Pons Vetus ne face să bănuim existenţa nu numai a unui pod, ci chiar a unei fortificaţii dace aici. Un loc de trecere ca acesta – cap de pod prin excelenţă – se cerea numaidecât întărit. Şi dacă l-au întărit Austriecii şi, înaintea lor, Romanii – e foarte probabil că şi Dacii vor fi făcut la fel”117. 

Prof. Ioan St. Lazăr, aseară, la TVR Cultural

„Opera profesorului Ioan St. Lazăr este o replică polemică a istoriei pe care a trăit-o atât în perioada comunistă, cât şi în cea a post-postmodernismului în care ne aflăm. El refuză cu încăpățânare să abdice în fața unei lumi acaparate de lipsă de aspirații, de negare a culturii și relativizare a valorilor. Dacă privim din această perspectivă, moștenirea pe care ne-o oferă nouă, tuturor, cărturarul Ioan St. Lazăr este extrem de valoroasă”, spune realizatorul Rafael Udriste.

Ceramica populară în centrul Vlădești/ Vâlcea

Meşteşugul olăritului apărut în epoca neolitică ca o necesitate practică legată de prepararea şi păstrarea alimentelor s-a transmis pînă în zilele noastre, în prezent (1982 – n. V.S.) existînd în zona Vîlcea multe sate în care se mai practică pe scară largă, deşi concurenţa produselor industriale a restrîns mult sfera de utilizare a ceramicii populare.

Între centrele actuale de ceramică populară vîlceană de veche tradiţie ne-am oprit asupra centrului Vlădeşti, important atît sub raportul numeric al meşterilor, cît şi sub aspectul formelor de vase şi a realizării lor artistice.

Comuna Vlădeşti situată pe valea rîului Olăneşti, afluent al Oltului, delimitată de dealuri subcarpatice este atestată documentar pentru prima dată în timpul domniei lui Vlad Călugărul, la 1480—1490, cînd acesta dă hrisovul de stăpînire al schitului Sf. Arhangheli asupra moşiei Vlădeşti pe care era clădit (1). În anii 1677—1679, prin hrisovul emis de Şerban Cantacuzino se pomeneşte de moşia Vlădeşti care aparţinea logofătului Badea (2).

Din secolul al XVII-lea, informaţii preţioase referitoare la Vlădeşti, le întîlnim în memoriile generalului von Bauer în care sînt descrise printre altele, condiţiile istorico-geografice, precum şi unele aspecte economice ale localităţii (3).

Epoca modernă, prin documentele sale istorice ne crează posibilitatea unei cunoaşteri mai exacte a situaţiei răspîndirii diferitelor meşteşuguri în satele Ţării Româneşti. La sfirşitul secolului al XlX-lea şi începutul secolului XX, locuitorii din Vlădeşti se ocupau cu agricultura în primul rînd, precum şi cu practicarea unor meşteşuguri, cum ar fi: dulgheritul, dogăritul, ţesutul şi olăritul, acesta din urmă practicat ca o anexă în cadrul gospodăriei (4).

În perioada aceasta, cînd ne este semnalată pentru prima oară existenţa olăritului, arta olarilor din Vlădeşti atinsese un înalt nivel de măiestrie, fapt consemnat de documentele vremii, precum şi de participarea meşterilor olari la concursul de olărie din 1908 (5), organizat de „Societatea Domniţa Maria”, al cărui scop era sprijinirea şi răspîndirea în România a artei naţionale. La acest concurs premiul II a fost atribuit olarului Constantin Niţă Moraru din Vlădeşti (6).

La Serviciul Judeţean Vâlcea al Arhivelor Naţionale a avut loc ieri ceremonia de dezvelire şi sfinţire a bustului arhivistului Ion Soare, la trei ani de la plecare sa dintre noi

- în prezența fiicelor fam. Soare și a cca 100 de prieteni, apropiați și colaboratori, s-a săvârșit - cu acest prilej – și slujba de pomenire a cunoscutului filolog și om de cultură vâlcean...

Inițiativa și realizarea monumentului i le datorăm dlui Eugen Petrescu, președinte Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Județeană Filiala Judeţeană „Matei Basarab” Vâlcea.
Prin gestul de recunoștință, dl Eugen Petrescu s-a conformat - domnia sa însăși - îndemnului* pe care l-a adresat astă-primăvară autorităților vâlcene, cu prilejul lansării vol. al III-lea/ Așezările rurale/ din Enciclopedia Județului Vâlcea, reluat și astăzi:

<<...ridicați monumente în memoria eroilor și martirilor neamului, dar și în memoria acestor oameni care și-au sacrificat totul pentru știința și cultura românească.
Înnobilați școlile și sălile de clasă cu numele acestora, înnobilați casele, străzile și blocurile în care au trăit cu plăcuțe care să amintească de numele lor, înnobilați-i pe acești oameni cu titlurile ce le merită – chiar și în timpul vieții – pentru a trăi pe viu recunoștința dumneavoastră.
Este un semn de respect și respectându-i pe ei vă respectați pe dumneavoastră.
Domnule președinte, domnilor primari, județul Vâlcea – ținut de o rară frumusețe, o spun toți ce ce îl vizitează – cu o istorie impresionantă, o spun documentele, pe care noi am reprezentat-o sumar în această lucrare, merită un viitor la fel de impresionant, despre care vor scrie cei ce ne vor urma.

Însă, de dumneavoastră depinde ce se va scrie și cum va rămâne Vâlcea în istorie. Eu consider că sunteți pe drumul cel bun, că faceți lucruri frumoase, lucruri care se văd la tot pasul, și numai cine nu vrea nu le vede.

Râmnicu Vâlcea 1910-1916/ Școala de grădinărit Aranghel din zona Stadionul Oltchim – U.M. Vlădești (Batalion de Vânători de munte + Divizion de Artilerie Vânători de munte), înființată de ,,Asociaţiunea comunelor”; programa școlară pe trei ani (v. nota 11) era cât se poate de adecvată obiectivelor vizate

- și despre profunzimea implicării/ gândirii unuia dintre cei mai buni prefecți ai Vâlcii din toate timpurile, dr. Gheorghe Sabin, inclusiv în apariția acestei instituții...

&&&

<<Istoricul horticulturii este o poveste lungă, plină de farmec, pentru cei îndrăgostiţi de natură, un izvor nesecat de cercetări nedeslipite de ştiinţă şi un nepreţuit îndemn pentru punerea în valoare a bogăţiilor sale, ce pot rămîne secrete nepătrunse, cînd sînt necunoscute, nevulgarizate, neaplicate (1).

La noi în ţară învăţămîntul inferior agricol a luat naştere mai mult din iniţiativa particulară şi a avut o scurtă durată.
Şcoala de grădinărit din Rîmnic a fost înfiinţată de către Asociaţiunea comunelor din judeţul Vîlcea (2) în anul 1910, în conformitate cu art. 172 din Legea organizării comunelor rurale şi administraţia plăşilor ce se pot asocia între ele pentru executarea şi întreţinerea unor lucrări de utilitate regională (3).

Şcoala a luat fiinţă în cartierul Arhanghel, la 2 km de centrul oraşului, într-o poziţie admirabilă înconjurată spre nord de pădurile statului, spre răsărit de Capela, iar spre miazăzi cu rîul Olăneşti. Pe un teritoriu de 14 ha, din care: 4 ha pepiniere, 1 ha lacul, 3 ha plantaţie de arbori roditori, 3 ha pădure, 1 ha vie, 1 ha grădină de legume, iar restul arboretul, parcul şi curtea şcolii (4). Şcoala a luat fiinţă pe teritoriul fostei pepiniere a judeţului (5).

Edificiile cuprindeau două dormitoare pentru 36 de paturi, camera de meditaţie, locuinţa şefului de cultură şi direcţiunea, o sală de clasă, sufrageria, lăptăria, biroul, atelierele. Şcoala mai poseda trei sere de flori pentru înmulţiri forţate şi încercări, pivniţe, grajduri, coteţe sistematice de avicultură (6). în piaţa oraşului avea un chioşc care servea pentru desfacerea produselor (7).

Şcoala de agricultură deschidea perspective instruirii fiilor de ţărani din judeţ. Se urmărea ca absolvenţii să desfăşoare o agricultură raţională pe micile lor proprietăţi. (citește tot)

Cruci la poartă/ de Dumitru Zamfira/ în vol. Povestiri din spatele oglinzii

 Cruci la poartă

de Dumitru M. Zamfira

Motto: „Eu simt că un Dumnezeu există şi nu pot înţelege că s-ar putea să nu existe. Sunt,  însă, spirite care se depărtează de credinţă; aceasta dovedeşte că în lume lume sunt şi monştri” La Bruyere

În vremuri de război, în sate şi în oraşe, poştaşii sunt cei mai înjuraţi oameni. Probabil că aşa gândea şi Ionică Poştaru în timp ce pedala bicicleta greoaie către casele pe unde trebuia să ducă scrisorile din geanta maronie, a cărei piele se lustruise de atâta purtat. Nenorocirea era că trebuia să le ducă şi înştiinţările prin care familiile celor plecaţi pe front erau anunţate că aceştia erau daţi dispăruţi sau că muriseră la datorie.

Când trebuie să dai o veste tristă, întotdeauna cuvintele devin mai grele decât plumbul cu care au fost tipărite telegramele. însă, în astfel de vremuri, poştaş fiind, devii un mecanism, iar omul care aşteaptă o scrisoare de la copilul sau de la bărbatul de pe front, te urăşte vrând- nevrând, asociind moartea acestora cu vestitorul.

Ionică Poştaru descălecă bicicleta, rezemând-o de podeţul lui Ştefan Vergu şi, şovăind, se apropie de porţile frumos lucrate şi date cu var:

„Genă!... Măi, Genă, mă!”, strigă de câteva ori şi un soi de bucurie i se strecură în suflet, văzând că femeia subţirică şi frumoasă nu-i răspunde.

Gena i-a răspuns totuşi, coborând scările casei, al cărei pridvor era acoperit cu viţă-de-vie arătându-şi strugurii printre frunzele pe care toamna începuse să le rărească.

„Vino, mă, să-ţi dau ceva! E o înştiinţare de pe front: Fănel al tău e dat dispărut!”, îi zise, anticipându-i întrebarea.

Gena a rămas stană de piatră între stâlpii porţii:

„Dispărut nu înseamnă mort... Poate a căzut prizonier... Nu moare el, Fănel, cu una, cu două!... Se întoarce, ai să vezi tu!”.

I-a dat plicul galben cu însemnele Ministerului de Război iar ea a început să plângă, un plâns ce, după câteva momente s-a transformat în ţipăt. Obişnuit cu asemenea situaţii, poştaşul a plecat în grabă, lăsând-o în seama Măriei, cumnată-sa, care sta la vreo trei case mai la deal şi care a venit destul de repede, înţelegând că se întâmplase o nenorocire.

Vâlcea/ '38-'39: C. Tănase susținea spectacole în Zăvoi, unde aveam și un ,,admirabil ștrand” • neîntrecutul parc natural al „Capelei” – și el verde și la locul lui...

 ...• se căutau soluții pentru mărirea debitului/ presiunii apei (încă nu exista APAVIL SA), prin ,,captarea de noui izvoare de către Olăneşti” • în fine, presa centrală anticipa că ,,Râmnicul-Vâlcei va prezenta un interes de atracţie pentru cetățenii ţării noastre precum prezintă Münchenul şi alte localităţi muntoase din Germania • și un amănunt amuzant: autorul celebrului cuplet (parcă premonitoriu), „Rău a fost cu «was ist das»/ Da-i mai rău cu «davai ceas» a avut – în clasa a II-a de liceu – media generală 3,50, la lb. germană (mai multe capturi)...

&&&
<<Râmnicul-Vâlcea
Oraşul Râmnicul Vâlcea, una din plăcutele staţiuni climatice de pe Valea Oltului, sub poalele Carpaţilor, înconjurat de cunoscutele staţiuni balneare, începe să se afirme din ce în ce mai mult şi în laturea sa edilitară.

Astfel, în grădina parc public „Zăvoiu”, lângă pârâul Râmnicului (râul Olănești – n. V.S.), sub plăcutul peisagiu al dealurilor împădurite vecine, se află un admirabil ştrand, executat după cele mai moderne cerinţe. Iar în afară de parcul primăriei locale, se ridică neîntrecutul parc natural al „Capelei”, care înconjoară oraşul cu o cunună verde de brad, ce se desprinde poetic din pădurile munţilor vecini. Actuala administraţie comunală, condusă de d. primar Ogrezeanu, ajutat de d. inginer tehnic P Orleanu, a luat iniţiativa înfrumuseţării edilitare a oraşului, nu numai pentru interesul localnicilor, ci mai ales pentru a atrage și din afară public, în chip deosebit de ospitalier. Între proectele frumoase de viitor ale oraşului, este perfecţionarea parcului de brazi al „Capelei”, prin crearea de noui alei bine îngrijite și ridicarea de vile comunale, în care să se adăpostească pe timpul verii oaspeţii oraşului.

Iar ceeace este în curs de realizare, sub înaltul sprijin al d-lui rezident regal D. Simian, este mărirea cantităţii de apă precum și a puterii de ascensiune la cele mai înalte locuinţe, prin captarea de noui izvoare de către Olăneşti. Lucrarea prezintă deosebit interes şi suma la care s’au ridicat lucrările este de aproape 10 milioane lei.

Excepționala conferință susținută la Biblioteca Județeană Vâlcea, de către prof. univ. dr. ing. Paul Șerban Agachi/ Universitatea Babeș-Bolyai Cluj (video integral)

- <<Ingineria chimică și calculatorul pretutindeni/ ,,Opt ani în Africa. Botswana între trecut și  viitor”>>

Lansarea volumului Povestea apei grele/ The Story of Heavy Water in Râmnicu Vâlcea, autor prof. dr. Dorel Mihai Constantinescu, din 26 oct. a.c. și conferința ,,alăturată” ne-au prilejuit ,,întâmplarea” în instituția noastră a unui eveniment cultural-științific cum ne-am dori să avem cât mai multe cu putință.

Invitat de dl Dorel Mihai Constantinescu, dl. Paul Șerban Agachi – vechi colaborator al cercetătorilor de pe Platforma Chimică vâlceană de odinioară - ne-a încântat și uimit, deopotrivă, relatându-ne ceea ce a trăit și văzut în Africa, pornind de la momentul ,,T0” al optării d-sale pentru un post de profesor universitar în Botswana, pe când avea 68 ani - acum are 76!

,,Aromele Vâlcii” vor fi promovate pentru a doua oară/ cu și mai mare vizibilitate de către Charlie Ottley

 

- în 2018, ne reamintim, cunoscutul realizator TV britanic a poposit la Firijba, Costești* și Horezu...

<<...am mai zis că ce a făcut și face Charlie prin Wild Carpathia, Flavours of Romania și multe altele mai nevăzute pentru promovarea României frumoase, nu au făcut toți politicienii noștri și aututoritățile la un loc.

Asta e în primul rând pentru că el percepe, înțelege și apreciază adevăratele valori ale României, anume natura, cultura și oamenii ei minunați, mai bine decât cei mai mulți dintre români. Și în plus față de aceștia, el mai și face ceva pentru ele.

Clic pentru 44 capturi video cu explicații/ subtitrare
Dar ce mi-a plăcut cel mai mult zilele astea când i-am fost ghid prin Oltenia de sub Munte, a fost căldura lui umană. A fost recunoscut peste tot pe unde-am umblat și de la săteni la primar, de la turiști la muncitori, a stat cu toți de vorbă, a făcut fotografii cu toți care au dorit și le-a transmis direct sau indirect să-și iubească și prețuiască valorile locale.

Cred că românii ar trebui să ajungă să-și iubească țara cel puțin la fel de mult ca străinii care au ajuns să ne-o iubească și care vor să ne ajute să învățăm să ne-o iubim, cel puțin prin a nu repeta greșelile din țările lor.

Și da, colaborarea noastră cu Charlie pentru Oltenia de sub Munte depășește cadrul realizării unui film frumos și o să mai auziți de el și-o să-l mai întâlniți pe-aici, pentru că el iubește regiunea și rezonează cu ce facem și vrem să facem aici prin Geoparcul Oltenia de sub Munte...>> (Florin Stoican, președinte Asociația Kogaion și ,,Rețeaua pentru Natură Urbană”/ director ,,Oltenia de sub Munte - geoparc aspirant U N E S C O” s.a.)

&&&
<<...cineva se va fi întrebat: păi dacă nu ne lăudăm cu „asta” și cu „ailaltă”, dacă nu „condimentăm” cu fantezii gen «Copilul sărac din Firijba Vâlcii, ajuns cercetător la NASA», cu ipotetice „festivaluri gen Gărâna”, cu tineri atrași „să asculte rock, să bea cola sau bere, să doarmă în corturi și să aducă bani la bugetul local”, cum (ne) promovăm Vâlcea? Se mai poate și altcumva?

Da, se poate, și încă bine de tot! O demonstrează Charlie Ottley, culmea ironiei, chiar la Firijba, Costești, Horezu ...unde a mers cu motocicleta nu după cai verzi pe pereți, ci să ne promoveze tradițiile, autenticitatea, originalitatea, memoria și cunoașterea locală. Adică, adevăratele atuu-uri, pe care le dezvăluie lumii, cu o audiență uriașă.

Ah, uitasem! Și să ne sugereze, elegant, cum ar trebui să (ne) vedem trecutul, prezentul și mai ales viitorul...>>*

Vâlcea/ ,,trecute vremi de doamne și domnițe” reînviate prin renovarea Culei Zătreanu

 

- locuința fortificată a fost construită la jumătatea sec. al XVIII-lea de către un ,,Radu” căruia izvoarele nu i-au reținut rangul...

Explicații imagini, cu link-uri către mai multe informații.

«...Boierii Zătreni
pentru o mai completă informare asupra tabloului social al
trecutului acestei aşezări (referire la satul Mierea al com. Crușeț/ jud. Gorj, unde Zătrenii au avut moșii - n. V.S.), trebuie să subliniem locul şi rolul dominant al boierilor Zătreni, cu moşii în satele din Slăvuţa şi Mierea Bimicii.

Deşi lista poate fi incompletă, îi redăm mai jos:
- Constantin Zătreanu, stolnic, brat paharnicului Brăiloiu (frate);
- Dincă Zătreanu, stolnic;
- Preda Zătreanu, vornic în 1730
- Radu Zătreanu 1754 (nu se menţionează rangul boieresc)
- Costache Zătreanu (în 1839 reprezentat în Obşteasca Adunare);
- spătar Zătreanu - sârdar Dumitrache Zătreanu
- armăşoaica Linca Zătreanu (Elena, soţia armaşului...)
- vistierul Ştefan Zătreanu
- Zamfirache Zătreanu şi Maria Zătreanca, pentru care nu se arată rangurile boiereşti).

În comuna Zeicoi: Nae şi D-tru Zătreanu, moşieri şi un colonel Dinu Zătreanu.

Povestea apei grele/ The Story of Heavy Water in Râmnicu Vâlcea și istorisirea unui greu, dar promițător început pentru Botswana- aseară, la Biblioteca Județeană ,,Antim Ivireanul”...

Două excelent îmbinate teme s-au constituit într-unul dintre cele mai importante evenimente cultural-științifice ale anului 2023, în instituția noastră: 

- conferința <<Ingineria chimică și calculatorul pretutindeni/ ,,Opt Ani în Africa. Botswana între trecut și viitor”>> - susținută de prof. univ. dr. Paul Șerban Agachi/ Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca și bazată pe propria-i experiență profesională (și de viață), cu accent îndeosebi în Africa

- lansarea volumului <<Povestea apei grele la Râmnicu Vâlcea/ The Story of Heavy Water in Râmnicu Vâlcea>>, autor și prezentator – vâlceanul dr. fiz. Dorel Mihai Constantinescu.

  

Pentru astăzi ne propunem să vă oferim sub formă de resursă Biblioteci Valcene ,,doar”  volumul integral în PDF (română și engleză) lansat aseară + destăinuirile făcute cu acest prilej de către autorul cărții, bine-cunoscut publicului nostru - primul absolvent de Fizică repartizat la Uzina „G”/ Râmnicu Vâlcea, al șaptelea angajat al (numim astăzi, cu îndreptățită mândrie locală, chiar națională) Institutului de Criogenie și Separări Izotopice Vâlcea ...o carte de vizită/ o carieră de excepție, girat/ susținut - și o spunem având deplina proprietate a termenilor - nu doar de toți cei cu care a lucrat, i-a condus, dar inclusiv chiar de regretatul acad. Marius Peculea (dl Constantinescu dă amănunte în discurs inclusiv despre aceasta).

Pentru vizualizare/ citire în engleză, de la pagina 152 încolo cartea online trebuie ,,rotită” 180 grade și parcursă de jos în sus (așa a fost editată/ paginată).

&&&

Pentru că dl. prof.univ. dr. Paul Șerban Agachi ne-a oferit inclusiv slide-urile pe baza cărora a susținut (de asemenea) apreciata-i prelegere, și acestea - împreună cu înregistrarea video a discursului d-lui Agachi - vor fi puse în curând la dispoziția cititorilor fideli ai resurselor Biblioteci Valcene.

   

În sfârșit, tot cât mai devreme cu putință, vom constitui o resursă și cu înregistrarea cap-coadă a excelentului eveniment de aseară, cu toți vorbitorii - inclusiv cu interacțiunea ad-hoc dintre dnii Paul Șerban Agachi, Dorel Mihai Constantinescu și Marian Pătrașcu, unul dintre cei mai importanți (dacă nu chiar cel mai important!) cercetători de pe Platforma Chimică vâlceană de odinioară (cum, de altfel, s-a recunoscut public și aseară).  

Povestea apei grele/ The Story of Heavy Water in Râmnicu Vâlcea. - spor la citit! ❤🙏👏

Valentin Smedescu 

Pe când Colegiul Lahovari era la ,,grupa mică” și începea să ,,crească”, iar Râmnicul Vâlcii - un oraș de 10 ori mai mic...

- poza publicată în online de dl. Costel Crăciun este mult mai veche și mai interesantă decât pare la prima vedere/ distribuire/ apreciere entuziastă cu like: în imagine vedem DOAR prima aripă a prestigiosului lăcaș de învățământ vâlcean, inaugurat în 1911...

<<...istoria acestui liceu începe în 1891, când la Râmnicu-Vâlcea se înființează un gimnaziu „clasic”, condus de Alexandru Teodoru. Cursurile încep în același an, la data de 7 septembrie. Dintr-o singură clasă la înființare, gimnaziul va ajunge să numere în 1894 patru clase. Tot atunci, se hotărăște ca gimnaziul să fie numit „Mircea-Vodă”, însă nu se știe cu siguranță dacă a purtat acest nume.

(descrierea fiecărei imagini din colaj - aici)

În 1899, prin Decretul Ministerial nr. 2533, se decide ca, pe viitor, gimnaziul să poarte numele „Alexandru Lahovari”. La începutul secolului XX, gimnaziul era situat în vechiul local al seminarului din curtea Episcopiei. Clădirea nu îndeplinește condițiile unei școli secundare, așa că, în urma intervențiilor locuitorilor, se hotărăște construirea unui nou local, începând cu anul 1909. Finalizată în 1911, noua școală va adăposti 155 de elevi și va reprezenta din acel moment un simbol al orașului...Citește tot

Toate cărțile col. (r) ing. Gheorghe Constantinescu, integral în PDF

La link-urile de mai jos avem toate cărțile autorului Gheorghe Constantinescu, începând cu cele mai noi și continuând cu cele publicat(e) pe vechiul site www.istorielocala.ro din 2014 încoace (ulterior, acestea au fost republicate în #memoriavalceana): 

Gheorghe Constantinescu/ Rătăcit printre gânduri și amintiri integral în PDF (link) > Editura pim Iași, 2025

Gheorghe Constantinescu/ Sub povara crucii vol. integral în PDF (link) > Editura Pim, Iași, 2025


Gheorghe Constantinescu/ Satul Mădulari martor al devenirii mele,în PDF cu acces liber (link)

Prezentarea de pe istorielocala.ro/ Cuvânt înainte (link)

Recenzie ,,Satul Mădulari, martor al devenirii mele” în Jurnal Social (link)

&&&

Monografia comunei Cernișoara în Enciclopedia Județului Vâlcea vol. III/ Așezările rurale, autor Gheorghe Constantinescu - în PDF (link)

Prezentarea de pe istorielocala.ro (link)



«Gânduri, amintiri... vise și trăiri»/ Gheorghe Constantinescu (link)

Prezentarea de pe istorielocala.ro (link)

&&&

Călător prin viață/ Gheorghe Constantinescu. (link)

Prezentarea de pe istorielocala.ro (link)


(citește tot)



&&&

«Mădularii Cernişoarei - satul copilăriei mele între monografie, poveste şi nostalgie» integral în PDF (link)

Referințe:

Interviu cu scriitorul Gheorghe Constantinescu (link)

Despre scriitorul Gheorghe Constantinescu, autorul cărții “Oviață, o poveste” (link)

"Prin aerul dens, înecăcios, la orice efort de răscolire a amintirilor materiale, mâinile mele desenau vârtejuri inofensive și efemere. Înăbușit, dangănul din clopotnița îndepărtată a bisericii, îmi turna în auz un fir subțire de lut și coboram visător scara din lemn de cireș. Pe pământ aceleași lucruri."

"O viață, o poveste", autor Gheorghe Constantinescu (link) -

Cartea satului Mădulari – Mădularii Cernișoarei – satul copilăriei mele, între monografie, poveste și nostalgie (link recenzie) -

Prezentarea de pe istorielocala.ro (link)

&&&

Volumul «SUA - Istoria ascunsă a unui imperiu», autor Gheorghe Constantinescu, poate fi lecturat integral/ descărcat (de) la legătura

https://drive.google.com/file/d/1sIJ9TX58WgtO6VPnGCfAHLGd4QFIFfj2/view?usp=sharing



Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1918-gheorghe-constantinescu-sua-istoria-ascuns%C4%83-a-unui-imperiu-carte-%C3%AEn-pdf.html



&&&

Volumul «Stăpânii din umbră», autori Gheorghe Constantinescu și Valentin Lungu, poate fi lecturat integral/ descărcat (de) la legătura

https://drive.google.com/file/d/1C4Ydqaw41SFAHOkLD4uihuzXWcMItLYD/view?usp=sharing



Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1916-gheorghe-constantinescu-st%C4%83p%C3%A2nii-din-umbr%C4%83-carte-%C3%AEn-pdf.html



&&&

Volumul «Conspirața împotriva României», autor Gheorghe Constantinescu, poate fi lecturat integral/ descărcat (de) la legătura

https://drive.google.com/file/d/16u4GdcntOnZ_Nq31QtVYXyVgWNnXRLwM/view?usp=sharing



Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1914-gheorghe-constantinescu-conspiratia-%C3%AEmpotriva-rom%C3%A2niei,-carte-%C3%AEn-pdf.html



&&&



Volumul «Marea conspiratie mondiala», autor Gheorghe Constantinescu, poate fi lecturat integral/ descărcat (de) la legătura

https://drive.google.com/file/d/1krBlzVtVgWX_R7RTIr_JmmUgYCIbhW_7/view?usp=sharing



Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1912-gheorghe-constantinescu-marea-conspiratie-mondial%C4%83-carte-%C3%AEn-pdf.html

&&&

Noua Ordine Mondială/ Gheorghe Constantinescu/ text integral în PDF

Volumul poate fi lecturat/ descărcat (de) la

https://drive.google.com/file/d/1jkNHXqMw0YovRozB07jLBX1YLaEgPXwB/view?usp=sharing



Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1890-noua-ordine-mondial%C4%83-gheorghe-constantinescu-text-integral-%C3%AEn-pdf.html



&&&

Volumul «Un pelerinaj de suflet în Ţara Sfântă», autor Gheorghe Constantinescu, apărut la Editura Amanda Edit , Bucureşti 2020, poate fi lecturat integral/ descărcat (de) la https://drive.google.com/open?id=1PDyHU82Jzv-Ia5SdpSKJzkyfr4TC1w6H

Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1856-%C2%ABun-pelerinaj-de-suflet-%C3%AEn-%C5%A3ara-sf%C3%A2nt%C4%83%C2%BB-gheorghe-constantinescu-text-integral.html



&&&

„Cum L-am găsit pe Dumnezeu” – cartea poate fi citită integral online/ descărcată (de) la adresa https://drive.google.com/open?id=1OBld8sCVjznnJc33YAlHNrVl242UYM6i



Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1732-%E2%80%9Ecum-l-am-g%C4%83sit-pe-dumnezeu%E2%80%9D,-autor-gheorghe-constantinescu-integral-%C3%AEn-pdf.html





&&&

Vol. „Singuri în Univers” - poate fi citit integral online/ descărcat (de) la adresa https://drive.google.com/file/d/1Y5kEaeRuDUnznCwD0ZZkIqrr92bHItqK/view?usp=sharing

Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1674-singuri-%C3%AEn-univers-autor-col-ing-gheorghe-constantinescu.html

&&&

Vol. „Truda zidirii unei parohii” - poate fi citit integral online/ descărcat (de) la adresa https://drive.google.com/file/d/1XGXnNzIgWJB3RXuSSsfW1l75hMjm9KiB/view?usp=sharing

Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1673-%E2%80%9Etruda-zidirii-unei-parohii%E2%80%9D-autor-col-ing-gheorghe-constantinescu.html

&&&

O viaţă, o poveste/ autor col. ing. Gheorghe Constantinescu, , Editura Amanda Edit, Bucureşti, 2017. Cartea poate fi vizualizată/ descărcată (de) la legătura https://drive.google.com/file/d/1y2Jw5CMkYzmURnpIHZPi1wmPZJGhZuM2/view?usp=sharing

Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1646-o-via%C5%A3%C4%83,-o-poveste-autor-col-ing-gheorghe-constantinescu.html



&&&

Folclor din Cernişoara, autor Gheorghe Constantinescu, Editura Amanda Edit, Bucureşti, 2015. Cartea poate fi vizualizată/ descărcată (de) la legătura https://drive.google.com/file/d/1LoAz0_pOg937dBkfjB9srH0PlM9ZD36c/view?usp=sharing

Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1645-folclor-din-cerni%C5%9Foara,-de-col-ing-gheorghe-constantinescu.html



&&&

Pădurea Agestului/ Universul unei copilării, de col. ing. Gheorghe Constantinescu, Editura Amanda Edit, Bucureşti, 2016. Cartea poate fi vizualizată/ descărcată (de) la legătura https://drive.google.com/file/d/1lLyWJaSY8FPbdDV397eAjOrIKp4qySjr/view?usp=sharing

Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1644-p%C4%83durea-agestului-universul-unei-copil%C4%83rii.html

&&&

"Povestea copilariei mele" integral în PDF. la adresa https://drive.google.com/file/d/1Vbxb3rmO_3NZ6Nw9rVJmiD4DAF6evJCj/view?usp=sharing

Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1529-povestea-copilariei-mele-autor-colonel-inginer-gheorghe-constantinescu-v%C3%A2lcean-din-cerni%C5%9Foara.html



&&& La link-urile de mai jos avem toate cărțile autorului Gheorghe Constantinescu, publicat(e) pe www.istorielocala.ro începând cu anul 2014.

Întrucât site-ul de memorie și cunoaștere locală la care contribuim (www.istorielocala.ro) are uneori sincope de funcționare (cel puțin deocamdată, nu pot fi evitate), ne propunem - așa cum am mai anunțat - ca întreg conținutul platformei să aibă o copie de rezervă pe prezentul blog, încât resursele Biblioteci Valcene să poată fi totuși accesate oricând, de către oricine. Vă mulțumim pentru înțelegere.

Cea mai recentă carte scrisă de col. (r) ing. Gheorghe Constantinescu, vâlcean originar din Cernișoara, se numește ,,Satul Mădulari martor al devenirii mele” și poate fi lecturată online/ descărcată (de) la primul link de mai jos. (Valentin Smedescu)






Gheorghe Constantinescu/ Satul Mădulari martor al devenirii mele, în PDF cu acces liber la

https://drive.google.com/file/d/1C89c5esiL6BHQJvL5NElsiglfH38LMJH/view?usp=sharing

Prezentarea de pe istorielocala.ro (Cuvânt înainte) la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/2359-gheorghe-constantinescu-satul-m%C4%83dulari-martor-al-devenirii-mele-vol-%C3%AEn-pdf.html



&&&

Monografia comunei Cernișoara în Enciclopedia Județului Vâlcea vol. III/ Așezările rurale, autor Gheorghe Constantinescu - în PDF la

https://drive.google.com/file/d/1kXQzyZuGWyCgjxSi8vFYJn4y3xboxZZo/view?usp=sharing



Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/2332-monografia-comunei-cerni%C8%99oara-%C3%AEn-enciclopedia-jude%C8%9Bului-v%C3%A2lcea-vol-iii-a%C8%99ez%C4%83rile-rurale.html



&&&

«Gânduri, amintiri... vise și trăiri»/ Gheorghe Constantinescu,

În PDF la https://drive.google.com/file/d/1w_z9Nj9f_OXKZo6xffABhGrEVp9QlSPS/view?usp=sharing



Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/2160-%C2%ABg%C3%A2nduri,-amintiri-vise-%C8%99i-tr%C4%83iri%C2%BB.html



&&&

Călător prin viață/ Gheorghe Constantinescu. Cartea poate fi lecturată integral la

https://drive.google.com/file/d/1BDCo5R5lLEa2Jvpc2bsS-1UkeoUkS7PY/view?usp=sharing



Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/2088-c%C4%83l%C4%83tor-prin-via%C8%9B%C4%83-gheorghe-constantinescu-integral-%C3%AEn-flip.html

&&&

«Mădularii Cernişoarei - satul copilăriei mele între monografie, poveste şi nostalgie» integral în PDF – la https://drive.google.com/file/d/1RemsKog8qMxEBat6OFscQdl_6bHCKtaZ/view



Referințe:

Interviu cu scriitorul Gheorghe Constantinescu -

https://www.facebook.com/story.php?story_fbid=1741608279353192&id=100005121096438&sfnsn=mo



Despre scriitorul Gheorghe Constantinescu, autorul cărții “O viață, o poveste” - https://www.facebook.com/story.php?story_fbid=1816676185179734&id=100005121096438&sfnsn=mo



"Prin aerul dens, înecăcios, la orice efort de răscolire a amintirilor materiale, mâinile mele desenau vârtejuri inofensive și efemere. Înăbușit, dangănul din clopotnița îndepărtată a bisericii, îmi turna în auz un fir subțire de lut și coboram visător scara din lemn de cireș. Pe pământ aceleași lucruri."

"O viață, o poveste", autor Gheorghe Constantinescu - https://www.facebook.com/story.php?story_fbid=1815997038580982&id=100005121096438&sfnsn=mo


Cartea satului Mădulari – Mădularii Cernișoarei – satul copilăriei mele, între monografie, poveste și nostalgie - http://www.impactreal.ro/index.php/2021/05/18/cartea-satului-madulari-madularii-cernisoarei-satul-copilariei-mele-intre-monografie-poveste-si-nostalgie/?fbclid=IwAR3XJsA_hsHeuTE7scY-ArVXKVZALXhqskerVb-vTnH0Fq-r7mN7q9_NuPc


Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1990-gheroghe-constantinescu-m%C4%83dularii-cerni%C5%9Foarei-satul-copil%C4%83riei-mele-%C3%AEntre-monografie,-poveste-%C5%9Fi-nostalgie-carte-%C3%AEn-pdf.html





&&&

Volumul «SUA - Istoria ascunsă a unui imperiu», autor Gheorghe Constantinescu, poate fi lecturat integral/ descărcat (de) la legătura

https://drive.google.com/file/d/1sIJ9TX58WgtO6VPnGCfAHLGd4QFIFfj2/view?usp=sharing



Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1918-gheorghe-constantinescu-sua-istoria-ascuns%C4%83-a-unui-imperiu-carte-%C3%AEn-pdf.html



&&&

Volumul «Stăpânii din umbră», autori Gheorghe Constantinescu și Valentin Lungu, poate fi lecturat integral/ descărcat (de) la legătura

https://drive.google.com/file/d/1C4Ydqaw41SFAHOkLD4uihuzXWcMItLYD/view?usp=sharing



Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1916-gheorghe-constantinescu-st%C4%83p%C3%A2nii-din-umbr%C4%83-carte-%C3%AEn-pdf.html



&&&

Volumul «Conspirața împotriva României», autor Gheorghe Constantinescu, poate fi lecturat integral/ descărcat (de) la legătura

https://drive.google.com/file/d/16u4GdcntOnZ_Nq31QtVYXyVgWNnXRLwM/view?usp=sharing



Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1914-gheorghe-constantinescu-conspiratia-%C3%AEmpotriva-rom%C3%A2niei,-carte-%C3%AEn-pdf.html



&&&



Volumul «Marea conspiratie mondiala», autor Gheorghe Constantinescu, poate fi lecturat integral/ descărcat (de) la legătura

https://drive.google.com/file/d/1krBlzVtVgWX_R7RTIr_JmmUgYCIbhW_7/view?usp=sharing



Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1912-gheorghe-constantinescu-marea-conspiratie-mondial%C4%83-carte-%C3%AEn-pdf.html

&&&

Noua Ordine Mondială/ Gheorghe Constantinescu/ text integral în PDF

Volumul poate fi lecturat/ descărcat (de) la

https://drive.google.com/file/d/1jkNHXqMw0YovRozB07jLBX1YLaEgPXwB/view?usp=sharing



Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1890-noua-ordine-mondial%C4%83-gheorghe-constantinescu-text-integral-%C3%AEn-pdf.html



&&&

Volumul «Un pelerinaj de suflet în Ţara Sfântă», autor Gheorghe Constantinescu, apărut la Editura Amanda Edit , Bucureşti 2020, poate fi lecturat integral/ descărcat (de) la https://drive.google.com/open?id=1PDyHU82Jzv-Ia5SdpSKJzkyfr4TC1w6H

Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1856-%C2%ABun-pelerinaj-de-suflet-%C3%AEn-%C5%A3ara-sf%C3%A2nt%C4%83%C2%BB-gheorghe-constantinescu-text-integral.html



&&&

„Cum L-am găsit pe Dumnezeu” – cartea poate fi citită integral online/ descărcată (de) la adresa https://drive.google.com/open?id=1OBld8sCVjznnJc33YAlHNrVl242UYM6i



Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1732-%E2%80%9Ecum-l-am-g%C4%83sit-pe-dumnezeu%E2%80%9D,-autor-gheorghe-constantinescu-integral-%C3%AEn-pdf.html


&&&

Vol. „Singuri în Univers” - poate fi citit integral online/ descărcat (de) la adresa https://drive.google.com/file/d/1Y5kEaeRuDUnznCwD0ZZkIqrr92bHItqK/view?usp=sharing

Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1674-singuri-%C3%AEn-univers-autor-col-ing-gheorghe-constantinescu.html

&&&

Vol. „Truda zidirii unei parohii” - poate fi citit integral online/ descărcat (de) la adresa https://drive.google.com/file/d/1XGXnNzIgWJB3RXuSSsfW1l75hMjm9KiB/view?usp=sharing

Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1673-%E2%80%9Etruda-zidirii-unei-parohii%E2%80%9D-autor-col-ing-gheorghe-constantinescu.html

&&&

O viaţă, o poveste/ autor col. ing. Gheorghe Constantinescu, , Editura Amanda Edit, Bucureşti, 2017. Cartea poate fi vizualizată/ descărcată (de) la legătura https://drive.google.com/file/d/1y2Jw5CMkYzmURnpIHZPi1wmPZJGhZuM2/view?usp=sharing

Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1646-o-via%C5%A3%C4%83,-o-poveste-autor-col-ing-gheorghe-constantinescu.html



&&&

Folclor din Cernişoara, autor Gheorghe Constantinescu, Editura Amanda Edit, Bucureşti, 2015. Cartea poate fi vizualizată/ descărcată (de) la legătura https://drive.google.com/file/d/1LoAz0_pOg937dBkfjB9srH0PlM9ZD36c/view?usp=sharing

Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1645-folclor-din-cerni%C5%9Foara,-de-col-ing-gheorghe-constantinescu.html



&&&

Pădurea Agestului/ Universul unei copilării, de col. ing. Gheorghe Constantinescu, Editura Amanda Edit, Bucureşti, 2016. Cartea poate fi vizualizată/ descărcată (de) la legătura https://drive.google.com/file/d/1lLyWJaSY8FPbdDV397eAjOrIKp4qySjr/view?usp=sharing

Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1644-p%C4%83durea-agestului-universul-unei-copil%C4%83rii.html

&&&

"Povestea copilariei mele" integral în PDF. la adresa https://drive.google.com/file/d/1Vbxb3rmO_3NZ6Nw9rVJmiD4DAF6evJCj/view?usp=sharing

Prezentarea de pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1529-povestea-copilariei-mele-autor-colonel-inginer-gheorghe-constantinescu-v%C3%A2lcean-din-cerni%C5%9Foara.html


&&&

Gheorghe, Constantinescu; Monografia comunei Cernişoara/ Locuri, vremuri, oameni, Editura Amanda Edit Bucureşti, 2014, pag. 2-9
Întreaga lucrare poate fi citită/ descărcată (de) la legătura https://drive.google.com/file/d/1NwyJr53Qwi5CfyubuQl7PFkxJ4kwNOHU/view?usp=sharing


Prezentarea pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1307-monografia-comunei-cerni%C5%9Foara-locuri-vremuri-oameni.html

Gheorghe, Constantinescu; Monografia comunei Cernişoara/ Locuri, vremuri, oameni, Editura Amanda Edit Bucureşti, 2014, pag. 2-9
Întreaga lucrare poate fi citită/ descărcată (de) la legătura https://drive.google.com/file/d/1NwyJr53Qwi5CfyubuQl7PFkxJ4kwNOHU/view?usp=sharing


Prezentarea pe istorielocala.ro – la https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1307-monografia-comunei-cerni%C5%9Foara-locuri-vremuri-oameni.html
____
#memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #bvaav #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #TradițieȘiCultură #tradiții #obiceiuri #literatura #proza #memorialistica