Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta Mihai Mustățea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Mihai Mustățea. Afișați toate postările

28 sept. 2023

IN MEMORIAM Adrian Păunescu. Pete pe o biografie, nicidecum pe o operă!/ de Mihai Mustățea


Astăzi se împlinesc nouă ani de când nu mai este printre noi (informații publicate în 5 nov. 2019 - n.n.). S-a născut la 20 iulie 1943 în Copăceni, judeţul Bălţi, unde părinţii lui, Constantin şi Floarea, fuseseră trimişi ca tineri învăţători, spun istoriile şi dicţionarele literare; se pare, însă, că adevărul e altul, în ceea ce o priveşte pe mamă, adică n-ar fi aceasta adevărata mamă. Îşi părăsiseră toată agoniseala, când Armata Roşie reocupa Basarabia în înaintarea ei spre Berlin; e drept că din cauza aceluiaşi apostolat, pierduseră, deja, o altă gospodărie la Sălaj, în urma Arbitrajului Diktatului de la Viena. Omul nu va scăpa de anatema de proscris politic decât după 1960. Despre mama sa nu se ştiu multe, dar va avea o mamă vitregă bună, care se va ocupa, la Bârca, de copilăria lui.

Face şcoala elementară în comuna Bârca, judeţul Dolj, de unde era originară ramura dinspre tată, învăţător şi fiu al unui neam de ţărani şi învăţători din această comună. Mama se trăgea dintr-o familie de olteni din Ioneşti – Vâlcea. Şi-a început studiile medii la Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova, în 1956, a trecut la „Nicolae Bălcescu”/Sf. Sava (1957-1958) şi le-a terminat la Şcoala Medie nr. 10 din Bucureşti, în 1960 (numită, în epocă, „Zoia Kosmodemianskaia”). Este şi anul debutului şi anul în care începe să se vânture în mediile literare bucureştene, deocamdată înalt şi deşirat, prost îmbrăcat, cu piese vestimentare din vinilin (tatăl era la „răcoare”), însoţit pretutindeni de soţia sa, poetă, cu numele Constanţa Buzea, mai mare decât el cu doi ani, cu care se căsătorise, minor fiind, cu dispensă. 

S-a arătat de la început talentat şi sociabil – era ceea ce se numea un „băiat de comitet” – şi aşa va rămâne un timp, înainte de a deveni el „şef de comitet”. În jurul lui 1970, numele îi este cunoscut de cititorii de poezie din toată ţara; în jurul lui 1980 este românul despre care se vorbeşte în ţară cel mai mult, după, împreună cu, pentru, contra şi alături de cuplul Ceauşescu, iar după 1990 este cel mai anatemizat după, împreună şi alături de Eugen Barbu şi Corneliu Vadim Tudor. 

Incendiul care a distrus Arnota în 1922

#IncendiulDeLaArnota / iun. 1922 selecții din #PresaVremii / fapte și #controverse privind distrugerile provocate de focul aprins de un ,,...