de la sătuc la #oraș (1927) și #stațiune
cu mai bine de un veac în urmă se tratau (mai ales) bolile rinichilor/ căilor urinare (afecţiunile ,,uro-poetice”) 
suferințele reumatice și articulare bolile ficatului, splinei și stomacului cura era recomandată și pentru boli de piele, anemie, cloroză, scrofuloză și unele afecțiuni nervoase sau ginecologice. apa de #Căciulata era doar băută, îndeosebi pentru efectul diuretic și eliminarea nisipului/ calculilor urinari apele izvoarelor de la #Călimănești erau folosite și în băi textul din 1909 mai menționează că se tratau și sifilisul sau intoxicațiile cu plumb și mercur — potrivit concepțiilor medicale ale epocii în context: organizarea administrativ – teritorială a viitoarei stațiunii începând din vremea lui Cuza și până la reorganizarea comunistă veche din 1968 - care au urmat, desigur, bunăoară după #CălimăneștiZoriiIstoriei, #CălimăneștiVâlceaEvulMediu
<<
Călimăneşti-Căciulata,
staţiune balneară situată în judeţul R.-Vîlcea, în satul cu acelaş nume
(Călimăneşti), pe malul drept al Oltului, la poalele muntelui Pisolea şi la o
depărtare de 18 km. de oraşul R.-Vîlcea.
Staţiunea cea mai
apropiată de calea ferată e Jiblea (pe linia Piatra-Olt—Căineni), de unde
drumul se face cu trăsură, sau pe jos, distanţa fiind mică, 2½ km.
Localitatea se găseşte
la o altitudine de 280 m. d’asupra nivelului Mării Negre, în pitoreasca regiune
a Oltului. Ea e înconjurată de munţi stîncoşi şi păduroşi, de păduri întinse
pănă la vîrfurile munţilor, de împrejurimi frumoase şi de locuri istorice.
Întrebuinţări
terapeutice.
Băile minerale dela
Călimăneşti sînt indicate,
după observaţiunile doctorilor Aronovici, Modolea, Nicolau, Gratzowsky şi
alţii, în afecţiunile reumatismale, în afecţiunile uro-poetice, cu deosebire
în boalele de femei (cura mixtă cu apă de Căciulata), în afecţiunile de
piele, sifilis, artritism, scrofuloză, anemie, cloroză, în boalele de ficat şi
splină, în afecţiunile nervoase.
Apa dela Căciulata e întrebuinţată, după cum am văzut, numai pentru cura internă. Acţiunea ei terapeutică e datorită sulfo-gloirinei, care se găseşte într’o remarcabilă cantitate. Efectele fiziologice, după doctorii Aronovici, Modolea, Nicolau şi Gratzowsky, prezintă o importanţă deosebită. Cele mai importante sînt: augumentarea urinei—o mai mare diureză—urina se elimină uşor şi des, e clară, limpede, coloarea normală, galbenă-deschisă. Bolnavul elimină cu uşurinţă năsipul şi petricelele prin urină (calculii). Durerile renale ale beşicei şi uretrei dispar după cîteva zile de cură. In timpul curei, bolnavul poate fi cuprins de dureri violente în regiunea rinichilor, urmate de eliminarea calculelor; după eliminare, durerile încetează. La artritici durerile şi umflăturile articulaţiilor sînt ameliorate, sau dispar. Greaţa, colicile hepatice şi nefritice, sînt ameliorate mult, sau chiar dispar. Cura, la început, produce constipaţiuni la unii, care însă după cîteva zile sînt îndepărtate, făcînd loc evacuaţiunilor regulate.
Apa de Căciulata,
băută la izvor, e bine suportată din cauza prezenţei în mare cantitate a
acidului carbonic, care-i dă gustul plăcut. Ea pierde această proprietate,
fiind imbutelizată. Efectele ei se resimt asupra stărei generale a
organismului. Intr’un cuvînt, acţiunea ei e diuretică puternică,
neuralizătoare, antidiatesică, litotriptică, stimulatoare, disolvantă sedativă
şi reconstituantă. Se recomandă cu mult succes în afecţiunile de băşică
şi uretru, rinichi, ficat, stomac, în boalele de piele, sifilis, artritism,
reumatisme, intoxicaţiunile metalice (cu plumb şi mercur); în afecţiunile
uretro-poetice, are o acţiune diuretică emolientă, datorită glairinei;
în afecţiunile renale, elimină nisipul şi calculii din rinichi
(pietricelele); în afecţiunile băşicei, elimină calculii vesicali.
Doza variază după boală şi individ; ea este de
750—1500 gr. pe zi. Luată în mai mare cantitate, apa de Căciulata poate provoca
dureri violente în regiunea renală. Durata curei, în genere, să nu treacă peste
30 zile.
Persoanele care nu pot
suporta gustul de gaz sulfurat vor lăsa paharul cu apă cîteva momente, pentru a
se degaja o parte din gazuri; se va acoperi paharul cu o foaie de hîrtie,
pentru a se împiedeca intrarea de praf în pahar.
Similarele: apele dela Călimăneşti sînt similare cu apele
dela Aix la Chapelle, Aix les Bains, Eaux-Bonnes, Baden (Viena) şi cu alte mai
puţin importante. Apa de Căciulata nu şi-a găsit încă rivalul similar.
Sursa: „Băile Călimăneşti Caciulata”, în Viaţa
Românească, anul IV, 1909, pp. 727–728.
&&&
<<
În altă perioadă
localitatea Gura Văii s-a unit cu comuna Călimănești.
Numărul locuitorilor
comunelor rurale era de minimum 150 de familii sau 500 de locuitori.
Clasificarea comunelor urbane și rurale se făcea de către guvern. Fiecare
comună era datoare să aibă o casă a comunei, numită Primărie și era obligată să
se îngrijească de bunurile sale de cult. La Călimănești, la început, Primăria
se afla în apropiere de Biserica Veche din Deal cu hramul Sf. Arhangheli Mihail
și Gavril. Comunele urbane trebuiau să aibă un corp de pompieri, iar cele mai
mari, cu 6000 de locuitori să aibă și un spital. Fiecare comună era
reprezentată de un consilier condus de un primar.
În anul 1890
Călimăneștiul era recunoscut ca stațiune balneoclimaterică. Constituția din 29
martie 1923 prevedea ( art.4 ) că „teritoriul României, din punct de vedere
administrativ se împarte în județe și comune. Comunele urbane erau de două
feluri: orașe reședință și orașe nereședință.” Legea stabilea un regim
administrativ special comunelor balneoclimaterice.
În baza art. 380 din
Legea pentru unificarea administrativă promulgată prin Decretul Regal nr. 1972/
iunie 1925 și publicată în Monitorul Oficial nr. 128/ iunie 1925 ( ... )
teritoriul României a fost împărțit în 7 județe, cuprinzând 49 plase și 8.879
comune. Călimăneștiul făcea parte din Plasa Cozia și avea în componența sa
Căciulata, Călimănești, Seaca și .....
În anul 1927
Călimăneștiul este considerat oraș.
Prin Legea pentru
Organizarea Administrațiunii Locale..... prin Decretul Regal nr. 2712/ 29 iulie
1929 și publicat în Monitorul Oficial nr. 170 Partea I adin 3 august 1929 ( ...
) județul Vâlcea capătă o nouă configurație. Astfel județul Vâlcea este compus
din 5........ Cozia, Drăgășani, Horezu, ....5 comune urbane – orașe: Rm.
Vâlcea, Băile Govora, Călimănești, Drăgășani, Ocnele Mari.
În anul 1935
teritoriul României era împărțit în 10 ținuturi, care cuprindeau fiecare mai
multe județe. Județul Vâlcea era compus din Ținutul Jiu cu reședința la
Craiova.
La recensământul
populației României din 6 aprilie 1941în dreptul localităților din România
înregistra pentru județul Vâlcea 6 plăși ( Bălcești, Drăgășani, Grădiștea,
Horez, Lădești, Rm. Vâlcea ), 5 orașe, 126 de comune rurale, iar între acestea
se aflau 4stațiuni balneoclimaterice și 491 de sate.
Începând cu anul 1950
întregul sistem instituțional administrativ-național a fost înlăturat și
înlocuit cu sistemul sovietic al regimurilor și formelor, fără nicio
relevanță pentru România, unele având denumiri fără acoprire.
Legea nr. 5/1950
publicată în Buletinul Oficial nr.77din 8 sept. 1950 motiva această măsură ca
fiind „menită să ajute la construirea socialismului în patria noastră, la
îmbunătățirea condițiilor de viață ale poporului muncitor. Vechea organizare a
teritoriului nu mai corespunde noilor condiții politice, economice, sociale și
administrative din țara noastră, constituind o frână în dezvoltarea regimului
democrat-popular pe drumul construirii socialismului. În trecut, împărțirea
administrativă a țării era astfel întocmită încât să slujească interesele de
clasă ale exploatatorilor și să contribuie la înăbușirea luptei muncitorimii și
țărănimii muncitoare.”
Noua organizare
administrativă a teritoriilor R.P.Române cuprindea 28 de regiuni, 177 raioane,
acestea cuprinzând câte un număr stabilit de orașe și comune. Toate aceste
unități administrative erau conduse de un stat popular (regional, raional,
orășenesc, comunal). Conform acestei noi împărțiri, regiunea Vâlcea avea în
componența sa 6 raioane ( Bălcești, Drăgășani, Horezu, Lădești, Loviștea, Rm.
Vâlcea ). Raionul Loviștea, cu reședința în comuna Brezoi, avea un oraș, 10
comune, 49 de sate. Călimăneștiul făcea parte din raionul Loviștea și regiunea
Vâlcea. Prin Decretul 231 din 4 octombrie 1950 comuna Jiblea Veche cu satele
sale: Păușa, Jiblea Veche și Jiblea Nouă a trecut în subordinea orașului
Călimănești.
Decretul 331 din 27
septembrie 1952 privind modificarea Legii nr. 5/1950, pentru raionarea
administrativ-economică a teritoriului R.P.Române, a adus modificări majore
pentru raionarea administrativ-economică a țării. Numărul regiunilor s-a redus
la 18, iar cel al raioanelor a ajuns la 192. Regiunea Vâlcea a fost
desființată, componenta acesteia a fost atribuită regiunilor Pitești (
raioanele Băbeni-Bistrița, Drăgășani, Horezu, Loviștea, Rm. Vâlcea) și Craiova
( raionul Bălcești cu denumirea de R. Oltețu ). Raionul Lădești a fost
desființat.
Prin Decretul nr.12
din 10 ianuarie 1956 teritoriul R.P.Române a fost împărțit în 16 regiuni .
Raionul Loviștea dispare, localitățile acesteia fiind înglobate în raionul Rm.
Vâlcea. De la această dată ( 1956 ) Călimăneștiul este subordonat raionului Rm.
Vâlcea și regiunii Pitești. Legea pentru îmbunătățirea împărțirii
administrative a teritoriului R.P.Române din 22-24 decembrie 1960 aduce noi
modificări administrative, prin modificarea și desființarea unor raioane,
trecerea unor comune de la raion la altul, trecerea unor raioane de la o
regiune la alta, declararea unor localități-orașe de subordonare raională și
regională, schimbarea denumiri unor comune, raioane, regiuni. Pentru regiuni
s-a revenit la denumirile istorice cunoscute. Astfel, regiunea Craiova se va
numi regiunea Oltenia, iar regiunea Pitești va primi numele de regiunea Argeș.
Începând cu 10 ianuarie 1956 comuna Olănești devine orașul Băile Olănești.
Conform Legii nr.2 privind organizarea administrativă a teritoriului R.P.Române
și modificărilor făcute acesteia între februarie – mai 1968se revine la forma
de organizare administrativ teritorială, împărțirea pe județe.
Județul Vâlcea cu
reședința în Rm. Vâlcea, are următoarea componenta: 1 municipiu, 7 orașe, 41
localități componente ale municipiilor și orașelor, 1 comună suburbană, 77
comune rurale, 568 de sate din 14 aparținătoare orașelor.
Călimăneștiul este
compus din : Călimănești, Căciulata, Jiblea Nouă, Jiblea Veche, Seaca. În luna
aprilie 2008 potrivit Legii nr.2 din 1968 cu modificările și completările
ulterioare ( 1990-2004 ) ( ... ) structura administrativ-teritorială era
următoarea : Călimăneștiul era compus din Călimănești, Căciulata, Jiblea Nouă,
Jiblea Veche, Seaca, Păușa.
>>
Sursa: Gheorghe Mămularu/ ,,Călimănești: organizarea administrativ – teritorială în perioada 1864-1968”/ Cozia Info 18 iunie 2017.
Pozele din colaj una câte una - la această legătură. - cele mai multe sunt selecții foto din pagina #turismcaciulata .ro
__________
#memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #Valcea #Educație #Valceaculturalheritage #istorielocalavalcea #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #UZPR #BVaAV #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #Calimanesti #ManastireaCozia #documente #GheorgheMămularu #ValeaOltului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu