𝗢 𝘀𝗮𝗹𝗮 𝗱𝗲 𝗷𝗼𝗰𝘂𝗿𝗶 𝗱𝗲 𝗻𝗼𝗿𝗼𝗰 𝗶𝗻 𝗰𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂𝗹 𝗥𝗮𝗺𝗻𝗶𝗰𝘂𝗹𝘂𝗶. 𝗢 𝗮𝘂𝘁𝗼𝗿𝗶𝘇𝗮𝘁𝗶𝗲, 𝘁𝗿𝗲𝗶 𝗳𝗶𝗹𝗺𝗮𝗿𝗶 𝘀𝗶 𝘂𝗻 𝗥𝗲𝗴𝘂𝗹𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗻𝘂 𝗮𝗷𝘂𝗻𝗴𝗲 𝗽𝗮𝗻𝗮 𝗹𝗮 𝗳𝗲𝗿𝗲𝘀𝘁𝗿𝗲𝗹𝗲 𝗹𝗼𝗰𝗮𝘁𝗮𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿

Punctul de plecare al acestei discuții cu o AI l-au constituit, în egală măsură, proiectul de hotărâre prin care se propunea autorizarea anuală a sălii GEAR SLOT din strada Regina Maria nr. 4, la parterul blocului Cozia, și consecințele concrete ale funcționării acesteia asupra vieții locatarilor din zonă.

Cel mai recent exemplu este consemnarea publicată de prof. dr. Sorin Oane, însoțită de trei materiale video realizate în timpul nopții. Imaginile surprind grupuri adunate în apropierea sălii, muzică, dans și manifestări zgomotoase, într-un perimetru locuit din centrul Râmnicului. Proiectul administrativ și realitatea pe care acesta urma să o autorizeze nu puteau fi, așadar, analizate separat.

Proiectul s-a materializat prin 𝗛𝗖𝗟 𝗻𝗿. 𝟮𝟬𝟯/𝟭𝟱 𝗶𝘂𝗻𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟲, adoptată cu 16 voturi „pentru” și 3 „împotrivă”. Autorizația privește un spațiu de 171,59 m², pentru care operatorul datorează o taxă locală anuală de 171.590 lei.

Cadrul local este stabilit prin 𝗛𝗖𝗟 𝗻𝗿. 𝟭𝟰𝟮/𝟭𝟵 𝗺𝗮𝗶 𝟮𝟬𝟮𝟲 𝘀𝗶 𝗥𝗲𝗴𝘂𝗹𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁𝘂𝗹 𝗮𝗻𝗲𝘅𝗮𝘁. Tocmai acest Regulament ar trebui să ofere „acoperirea” juridică necesară intrării în normalitate. Numai că marile probleme ale vieții din jurul sălii aproape că nu se regăsesc în el.

𝗖𝗲 𝗼𝗯𝗹𝗶𝗴𝗮𝘁𝗶𝗶 𝗮𝗿𝗲 𝗼𝗽𝗲𝗿𝗮𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹?

Operatorul trebuie să dețină licență de organizare și autorizații de exploatare emise de ONJN, precum și autorizația anuală locală. Pentru jocurile de tip slot-machine, autorizația ONJN se acordă pentru fiecare aparat, nu global pentru întreaga sală.

Condițiile naționale sunt stabilite în principal prin 𝗢𝗨𝗚 𝗻𝗿. 𝟳𝟳/𝟮𝟬𝟬𝟵 𝗽𝗿𝗶𝘃𝗶𝗻𝗱 𝗼𝗿𝗴𝗮𝗻𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘀𝗶 𝗲𝘅𝗽𝗹𝗼𝗮𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗷𝗼𝗰𝘂𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗻𝗼𝗿𝗼𝗰 și prin 𝗛𝗚 𝗻𝗿. 𝟭𝟭𝟭/𝟮𝟬𝟭𝟲 – 𝗡𝗼𝗿𝗺𝗲𝗹𝗲 𝗺𝗲𝘁𝗼𝗱𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰𝗲.

Aparatele trebuie verificate tehnic, individualizate, prevăzute cu contoare neresetabile, conectate la sistemul informatic centralizator și exploatate numai la adresa declarată. Licența, autorizațiile, regulamentul jocului, programul, mizele și premiile trebuie afișate. În locație trebuie să existe Registrul unic de control și caietul de reclamații și sesizări.

Operatorul trebuie să verifice identitatea participanților, să interzică accesul minorilor și al persoanelor autoexcluse și să respecte programul și regulamentele aprobate.

Regulamentul local îi mai impune să funcționeze într-un spațiu special amenajat, fără obstrucționarea intrărilor, trotuarelor, pasajelor, stațiilor sau parcărilor. Vitrinele trebuie acoperite cu materiale neutre. La exterior sunt interzise firmele, bannerele, ecranele și simbolurile din care rezultă că acolo se desfășoară jocuri de noroc, fiind permisă numai denumirea neutră a operatorului.

Toate acestea reglementează însă mai ales ceea ce se află în dosar, pe fațadă și în interiorul sălii. Aproape nimic nu reglementează ceea ce se întâmplă după ce clienții ies pe ușă.

𝗖𝗲 𝗮𝗿𝗮𝘁𝗮 𝗳𝗶𝗹𝗺𝗮𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗳. 𝗱𝗿. 𝗦𝗼𝗿𝗶𝗻 𝗢𝗮𝗻𝗲?

Filmările arată un grup numeros adunat noaptea în apropierea sălii, persoane care dansează pe fond muzical, staționări prelungite și manifestări zgomotoase. Profesorul Sorin Oane vorbește despre „urlete, înjurături” și despre o situație care s-ar repeta „de vreo cinci ani”.

Într-o filmare apare și o intervenție a unor reprezentanți ai forțelor de ordine. Agenții nu intervin însă asupra grupului care dansează. Dinspre partea stângă, din parcare, apar în alergare câțiva tineri, urmăriți de agenți. Unul este ajuns, pus la pământ și aparent încătușat, iar ceilalți ies din cadru. Grupul din apropierea sălii rămâne în mare parte spectator.

Nu putem afirma că persoanele urmărite făceau parte din grup, că erau clienți ai sălii ori că intervenția a fost provocată de muzică. Urmărirea pare o acțiune distinctă, petrecută în același perimetru. Filmările documentează însă separat existența unei aglomerări și a unui disconfort nocturn în imediata vecinătate a locuințelor.

𝗖𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶𝗮 𝘀𝗮 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗶𝗻𝗮 𝗥𝗲𝗴𝘂𝗹𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁𝘂𝗹?

Prin 𝗢𝗨𝗚 𝗻𝗿. 𝟳/𝟮𝟬𝟮𝟲 a fost introdus art. 18¹ în OUG nr. 77/2009. Potrivit alin. (3), autorizația locală trebuie acordată sau respinsă pe baza unor criterii stabilite prin regulament propriu, cu respectarea:

— priorităților de dezvoltare locală;
— ordinii publice;
— sănătății publice;
— siguranței publice.

Aceste expresii trebuie transformate în criterii clare și verificabile. Regulamentul Râmnicului le menționează, dar nu definește prioritățile de dezvoltare locală și nu explică dacă o sală de jocuri la parterul unui bloc este compatibilă cu centrul orașului, cu funcția rezidențială și cu ceea ce a mai rămas din centrul istoric.

Nu cere istoricul intervențiilor Poliției, evidența apelurilor la 112, reclamațiile locatarilor, consultarea asociației de proprietari, o verificare nocturnă, măsurarea zgomotului, evaluarea efectelor asupra apartamentelor ori un plan al operatorului pentru prevenirea incidentelor.

𝗖𝗮𝗿𝗲 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗺𝗮𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗹𝗮𝗰𝘂𝗻𝗲?

Regulamentul nu obligă operatorul:

— să prevină formarea grupurilor zgomotoase la intrare;
— să asigure ordinea în exterior pe timpul nopții;
— să aibă pază suficientă;
— să cheme poliția când personalul nu poate restabili ordinea;
— să păstreze un registru al incidentelor;
— să mențină liber și curat trotuarul;
— să împiedice consumul de alcool și producerea de scandal la intrare.

Nu sunt prevăzute sancțiuni locale pentru asemenea abateri și nu există o procedură coerentă de avertizare, remediere, suspendare și retragere a autorizației pentru tulburări grave sau repetate. Retragerea este prevăzută clar pentru neplata taxei, nu și pentru afectarea repetată a locatarilor.

Art. 8 alin. (2) ia în considerare locațiile unde „operatorul a fost sancționat contravențional”. Dacă poliția îi sancționează numai pe clienți, incidentele pot rămâne fără consecințe asupra autorizației. Pot exista reclamații și intervenții repetate, iar societatea să apară formal ca „nesancționată”.

Legea cere stabilirea zonelor în care jocurile pot funcționa. Regulamentul indică mai ales zone interzise, lăsând restul orașului disponibil. Centrul istoric, zona centrală reprezentativă și parterele blocurilor de locuințe nu au fost excluse în mod general.

Există și o neconcordanță juridică: art. 18¹ alin. (6) din OUG nr. 77/2009 spune că taxa se achită în 30 de zile de la emiterea autorizației; Regulamentul local calculează termenul de la adoptarea hotărârii Consiliului Local și condiționează emiterea autorizației de prezentarea dovezii plății.

𝗗𝗲 𝗰𝗲 𝗮 𝗽𝘂𝘁𝘂𝘁 𝗳𝗶 𝗮𝘂𝘁𝗼𝗿𝗶𝘇𝗮𝘁𝗮 𝘀𝗮𝗹𝗮 𝗶𝗻 𝗰𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂𝗹 𝗥𝗮𝗺𝗻𝗶𝗰𝘂𝗹𝘂𝗶?

Pentru că solicitarea a fost tratată aproape exclusiv ca o verificare a documentelor, nu ca o evaluare a compatibilității activității cu viața locatarilor.

Dosarul publicat conține certificatul societății, licența și autorizațiile ONJN, contractul de închiriere, adresa ISU, releveul, certificatul fiscal și contractul de salubritate. Nu apar istoricul intervențiilor, reclamațiile, consultarea locatarilor, o inspecție nocturnă, un studiu de zgomot ori un plan pentru prevenirea incidentelor.

Primăria putea solicita informații suplimentare „dacă situația o impune”. O sală aflată la parterul unui bloc, într-o zonă reclamată de ani de zile, reprezenta tocmai o asemenea situație.

Referatul Primarului invocă menținerea „unui climat economic stabil și predictibil” și evitarea efectelor disproporționate asupra „mediului de afaceri și pieței muncii”. Protecția operatorului este explicată concret; protecția locatarilor rămâne cuprinsă în formula generală „interes public”.

Taxa de 171.590 lei este calculată la ultimul leu. Disconfortul comunității nu este evaluat în niciun fel.

Răspunderea este cumulativă. Operatorul răspunde pentru activitate, personal, pază și prevenirea efectelor previzibile ale clientelei. Organele de ordine răspund pentru intervenție și sancționare. Poliția Locală trebuie să constituie istoricul locației. Serviciul Autorizări trebuia să verifice nu numai actele, ci și ordinea, sănătatea și siguranța publică. Primarul a inițiat proiectul favorabil, iar Consiliul Local a avut decizia finală.

Regulamentul este sever cu dosarul, aparatele, vitrinele și publicitatea. Devine însă tăcut exact acolo unde începe viața locatarilor: pe trotuar, în parcare și sub ferestre.

𝗗𝗮𝗿 „𝘀𝗮𝗹𝗮 𝗺𝗮𝗶 𝗮𝗿𝗲 𝗮𝘂𝘁𝗼𝗿𝗶𝘇𝗮𝘁𝗶𝗲 𝗽𝗮𝗻𝗮 𝗶𝗻 𝗼𝗰𝘁𝗼𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲, 𝗶𝗮𝗿 𝗽𝗮𝗻𝗮 𝗮𝘁𝘂𝗻𝗰𝗶 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮𝗿𝗶𝗮 𝗻𝘂 𝗽𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝘃𝗲𝗻𝗶 𝗽𝗲 𝗮𝘂𝘁𝗼𝗿𝗶𝘇𝗮𝘁𝗶𝗮 𝗲𝗹𝗶𝗯𝗲𝗿𝗮𝘁𝗮 𝗱𝗲 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀𝘁𝗶”?

Afirmația confundă autorizația ONJN cu autorizația locală.

Este posibil ca unele autorizații ONJN pentru aparate să expire în octombrie, dar copiile lor nu sunt publicate, deci data nu poate fi verificată. În schimb, este cert că sala a primit recent autorizația locală, prin HCL nr. 203/15 iunie 2026.

Primăria nu poate anula ea însăși un act emis de ONJN. Poate însă, chiar acum:

— controla respectarea Regulamentului local;
— verifica publicitatea, vitrinele, programul și ocuparea acceselor;
— constata și sancționa contravențiile locale;
— verifica plata taxei;
— interveni prin Poliția Locală;
— documenta reclamațiile și incidentele;
— sesiza Poliția Română, Jandarmeria și ONJN;
— folosi istoricul locației la suspendarea, retragerea sau neacordarea unei autorizații viitoare, dacă există temeiul juridic necesar.

Pentru tulburarea liniștii se aplică și 𝗟𝗲𝗴𝗲𝗮 𝗻𝗿. 𝟲𝟭/𝟭𝟵𝟵𝟭 𝗽𝗿𝗶𝘃𝗶𝗻𝗱 𝗼𝗿𝗱𝗶𝗻𝗲𝗮 𝘀𝗶 𝗹𝗶𝗻𝗶𝘀𝘁𝗲𝗮 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮, indiferent de termenul autorizației ONJN.

Așadar, formularea corectă este:

Autorizația ONJN poate fi modificată sau retrasă numai de autoritatea competentă care a emis-o, dar Primăria și organele de ordine publică nu sunt obligate să aștepte luna octombrie pentru a-și exercita propriile atribuții. Sala a fost autorizată local în iunie 2026, iar respectarea condițiilor locale și a ordinii publice poate și trebuie verificată în prezent.

Plata unei taxe de 171.590 lei nu cumpără dreptul de a transfera asupra locatarilor costurile sociale ale activității. Autorizația locală nu trebuie să confirme numai existența legală a unei afaceri, ci și faptul că aceasta poate funcționa fără să compromită ordinea, sănătatea, siguranța și dreptul la viață normală al celor care nu-i trec pragul.

&&&

Exemple elocvente cu privire la ce s-a putut întâmpla în fața unor astfel de săli de jocuri de noroc

Am găsit trei exemple foarte relevante. Cel din Târgu Jiu este aproape paradigmatic pentru ideea că victimele nu sunt neapărat jucători sau participanți la conflict.

𝗧𝗮𝗿𝗴𝘂 𝗝𝗶𝘂, 𝟮𝟬𝟮𝟰: 𝘂𝗰𝗶𝘀 𝗱𝗶𝗻 𝗴𝗿𝗲𝘀𝗲𝗮𝗹𝗮 𝗶𝗻 𝗳𝗮𝘁𝗮 𝘂𝗻𝗲𝗶 𝘀𝗮𝗹𝗶 𝗱𝗲 𝗷𝗼𝗰𝘂𝗿𝗶

În noaptea de 28/29 iulie 2024, în jurul orei 2.00, un conflict început în legătură cu sala de jocuri „Play”, din centrul municipiului Târgu Jiu, a continuat în exterior. Un bărbat de 42 de ani a fost lovit, a căzut și s-a izbit cu capul de asfalt. A rămas în comă și a murit după șase zile.

Potrivit relatărilor presei locale, victima nu participase la conflict, ci se afla pe trotuar, la o țigară, și ar fi fost confundată cu altcineva. IPJ Gorj a confirmat agresiunea produsă în fața sălii, transportarea victimei la spital, identificarea unui suspect și deschiderea dosarului penal.

𝗚𝗮𝘇𝗲𝘁𝗮 𝗱𝗲 𝗦𝘂𝗱 – 𝗿𝗲𝗹𝗮𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘀𝗶 𝗰𝗼𝗺𝘂𝗻𝗶𝗰𝗮𝘁𝘂𝗹 𝗜𝗣𝗝 𝗚𝗼𝗿𝗷

Ulterior, presa locală a relatat că agresorul a fost condamnat la șapte ani de închisoare.

𝗚𝗼𝗿𝗷 𝗢𝗻𝗹𝗶𝗻𝗲 – 𝗰𝗼𝗻𝗱𝗮𝗺𝗻𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗹𝗮 𝘀𝗮𝗽𝘁𝗲 𝗮𝗻𝗶 𝗱𝗲 𝗶𝗻𝗰𝗵𝗶𝘀𝗼𝗮𝗿𝗲

Este exemplul cel mai elocvent pentru discuția noastră: un conflict asociat unei săli s-a revărsat pe trotuar, iar victima ar fi fost un om fără legătură cu disputa inițială.

𝗦𝗹𝗮𝘁𝗶𝗻𝗮, 𝟮𝟬𝟮𝟱: 𝘀𝗰𝗮𝗻𝗱𝗮𝗹𝘂𝗹 𝗱𝗶𝗻 𝘀𝗮𝗹𝗮 𝗮 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗶𝗻𝘂𝗮𝘁 𝗶𝗻 𝘀𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮, 𝗰𝘂 𝘂𝗻 𝗰𝘂𝘁𝗶𝘁 𝘀𝗶 𝗼 𝗯𝗮𝘁𝗮𝗶𝗲 𝗴𝗲𝗻𝗲𝗿𝗮𝗹𝗮

În noaptea de 7/8 februarie 2025, în jurul orei 00.30, doi bărbați ar fi provocat scandal într-o sală de jocuri din Slatina. Angajata a cerut sprijinul altor patru bărbați pentru a-i scoate afară. Conflictul nu s-a încheiat odată cu evacuarea lor, ci a continuat pe stradă.

Unul dintre cei scoși ar fi folosit un obiect tăietor, după care a fost urmărit și agresat. Altercația s-a transformat într-o bătaie la care au participat cel puțin șase persoane. Poliția a deschis cercetări pentru tulburarea ordinii și liniștii publice și pentru alte fapte asociate incidentului.

𝗔𝗱𝗲𝘃𝗮𝗿𝘂𝗹 – 𝗿𝗲𝗹𝗮𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗯𝗮𝘇𝗮𝘁𝗮 𝗽𝗲 𝗶𝗻𝗳𝗼𝗿𝗺𝗮𝘁𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗜𝗣𝗝 𝗢𝗹𝘁

Cazul arată exact problema pe care Regulamentul Râmnicului nu o rezolvă: scoaterea din sală a persoanelor turbulente nu înseamnă înlăturarea pericolului. Conflictul este mutat din interior în stradă, adică în spațiul comunității.

𝗥𝗮𝗺𝗻𝗶𝗰𝘂 𝗩𝗮𝗹𝗰𝗲𝗮, 𝟮𝟬𝟮𝟯: 𝘁𝗮𝗻𝗮𝗿𝘂𝗹 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘀-𝗮 𝗮𝘂𝘁𝗼𝗶𝗻𝗰𝗲𝗻𝗱𝗶𝗮𝘁 𝗱𝘂𝗽𝗮 𝗽𝗶𝗲𝗿𝗱𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗮 𝟯.𝟬𝟬𝟬 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗶

La 23 mai 2023, un tânăr din Râmnicu Vâlcea s-a autoincendiat în zona centrală, în apropierea fostului său liceu și a unei săli de jocuri, și a murit. Presa a relatat că acesta ar fi pierdut aproximativ 3.000 de lei la jocuri de noroc.

Cazul a avut un impact public național și a determinat o creștere puternică a susținerii pentru petiția privind limitarea publicității la jocurile de noroc.

𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗮 𝗟𝗶𝗯𝗲𝗿𝗮 – 𝗰𝗮𝘇𝘂𝗹 𝗱𝗶𝗻 𝗥𝗮𝗺𝗻𝗶𝗰𝘂 𝗩𝗮𝗹𝗰𝗲𝗮 𝘀𝗶 𝗿𝗲𝗮𝗰𝘁𝗶𝗮 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮

Trebuie păstrată o rezervă de rigoare: suma și legătura cauzală directă cu pierderea la jocuri au fost relatate de presă și de persoane apropiate; în sursele publice consultate nu am identificat concluzia finală a unei anchete oficiale care să stabilească fără echivoc toate împrejurările. De aceea, formularea corectă este „ar fi pierdut 3.000 de lei”, nu o afirmație categorică.

𝗖𝗲 𝗱𝗲𝗺𝗼𝗻𝘀𝘁𝗿𝗲𝗮𝘇𝗮 𝗶𝗺𝗽𝗿𝗲𝘂𝗻𝗮 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗰𝗮𝘇𝘂𝗿𝗶?

Ele nu demonstrează că orice sală de jocuri produce inevitabil violență. Demonstrează însă că riscurile previzibile nu rămân întotdeauna în interior:

— conflictele se mută pe trotuar și în parcare;
— pot fi folosite arme albe sau obiecte contondente;
— pot fi afectate persoane fără legătură cu disputa;
— intervenția personalului poate însemna numai transferarea scandalului în spațiul public;
— dependența poate produce consecințe dramatice asupra persoanei, familiei și întregii comunități.

Pentru discuția noastră, cazul din Târgu Jiu este cel mai puternic: o persoană care, potrivit relatărilor, nu participa la conflict a murit după ce a fost lovită în fața unei săli de jocuri.

Acesta explică de ce istoricul incidentelor, paza exteriorului, supravegherea accesului și obligația operatorului de a preveni extinderea conflictelor nu sunt detalii facultative ale unui regulament local. 

#memoriavalceana #RamnicuValcea #centrulistoric #administratielocala #ordinepublica #jocuridenoroc