#Evadarea lui #GheorgheGeorghiuDej (final)

 #Evadarea lui #GheorgheGeorghiuDej (final) 

🔴 în #PoveștileRîmnicului, de #SorinOane
🔥 momente/ timpi în contradicție cu versiunea oficială, amănunte despre vâlcenii care l-au găzduit pe fugar, zilele petrecute în fiecare ascunziș...
🔥 🔥 și cum i-a răsplătit Partidul pe #IonGheorgheMaurer, #MihailRoșianu, #JustinianMarina & Co. (pentru că Moira* a hotărât așa)
🔥 🔥 🔥 în evadare, ,,meritul cel mai mare” l-a avut viitorul prim-ministru (Maurer) - susține prof. Oane; în noua sa carte, la care lucrează în prezent, cunoscutul profesor vâlcean va dezvolta subiectul ,,cu informații absolut noi” (deci, ,,final” doar deocamdată)...

>> completare resurse #memoriavalceana anterioare <

<<

<<

În timp ce lon Antonescu se trata la Olăneşti, pe 12 august 1944, din lagărul de la Tirgu Jiu a evadat Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu lon Vidraşcu. Evadaţii au fost ajutaţi de vilceanul Mihail Roşianu şi s-au adăpostit la familii vilcene, pînă în data de 24 august 1944. Dej fusese condamnat la 12 ani de închisoare pentru participarea sa la acţiunile de la Griviţa, din 1933. Deşi slab pregătit în teoria stalinistă, era însă un bun organizator şi se bucura de mare autoritate printre comuniştii români. El era, practic, şeful comuniştilor români în 1944. 

Dej tocmai scăpase de grija anihilării secretarului PCR în funcţie, Ştefan Foriş (acest lucru fusese realizat de Emil Bodnăraş la 4 aprilie 1944, de unul singur, Foriş, ca şi ajutoarele lui imediate acceptînd, ca hipnotizaţi, mazilirea). 

După evadare, Dej şi Vidraşcu au stat o zi la Milostea, în casa lui Constantin Țundrea, apoi cei doi au stat timp de 10 zile în comuna Rîmeşti, în casa învățătoarei Maria lonescu. Pe 17 august, la Rîmeşti a sosit şi Mihail Roşianu. El primise misiunea de a găsi o maşină care să îl ducă pe Dej la Bucureşti. Maşina găsită a fost cea a unui moşier din Bărbăteşti, Petrişor Iliescu, avocat de meserie. În dimineața lui 23 august, Roşianu, împreună cu lliescu şi cu şoferul acestuia, Petre Gutt, au pornit de la Rîmnicu Vilcea spre Bărbăteşti, spre locuinţa avocatului lliescu, care s-a oprit acasă, necontinuînd drumul alături de ceilalţi doi. Roşianu şi Gutt au mers apoi la Horezu, unde au ajuns pe la ora 19. Acolo au auzit ei comunicatul regelui Mihai I despre lovitura de stat de la 23 august. Au pornit aproape imediat spre Mateeşti, făcînd un popas de o jumătate de oră, în comuna Milostea, la tovarăşul Ţundrea, apoi în comuna Greci, unde Roşianu s-a oprit să vorbească cu Carp Greceanu, şi apoi la Mateeşti, la casa lui Roşianu. In dimineață zilei de 24 august, Roşianu şi Gutt, au pornit spre Rîmeşti, unde era casa învățătoarei Maria lonescu. Acolo i-au găsit pe Dej, lon Gheorghe Maurer şi lon Vidraşcu. Toți cinci au plecat la Bărbăteşti, la locuinţa lui Petrişor Iliescu. Acolo maşina a fost pregătită pentru a merge la Bucureşti. In drum, datorită unei pene, cei cinci s-au oprit la casa parohială din Rîmnicu Vilcea, Strada Emil Avrămescu nr. 1, a preotului loan Marina. (829) Apoi, spre dimineaţa zilei de 25 august, tovarăşii au pornit spre Bucureşti (830). Petre Gutt i-a dus pe Dej, Vidraşcu, Roşianu şi Maurer, la locuinţa lui Maurer din Strada Sfinţilor nr. 10. Maurer a stat cu chirie ani buni la etajul trei, în apartamentul cu numărul 8 (după alte relatări,cei trei ar fi fost duşi la casa lui Bodnăraş, din cartierul Vatra Luminoasă), după care acesta s-a întors la Rîmnicu Vilcea (831) Un fapt interesant, în acelaşi bloc, la apartamentul 12, stătea cu chirie.... luliu Maniu.

Din ceea ce cunoaştem în momentul de faţă,„recompensele" lui Dej - după ce acesta a ajuns şeful statului - pentru ajutorul dat de „gruparea vîlceană", în problema evadării, au fost:   

> Mihail Roşianu - devine din simplu învăţător, profesor universitar, membru al CC al PCR (1945-1948 şi 1960-1973), adjunct al Ministrului Învăţămîntului (1948-1949), preşedinte al Comitetului Radio (1952-1953), ambasador în Bulgaria (1956-1961) şi Ungaria (1961-1966). De mai multe ori deputat în perioada 1946-1973. 

> loan Marina - va deveni, la recomandarea lui Dej, primul patriarh comunist al României (1948-1977). 

> Constantin Tundrea - va fi timp de 14 ani preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Raional Horezu (1950-1964). A fost cel mai influent comunist din zona Horezu, în tot timpul regimului Dej. 

> loniţă Bărbulescu - călăuza lui Dej de la Milostea la Vaideeni, devine deputat de Vilcea în 1946 şi în ciuda colectivizării, şi-a păstrat mult timp averea de circa 18 ha de pămînt la Racoviţa. 

> Maria lonescu - va deveni, în 1952, după mutarea ei la Craiova, deputat al acestei regiuni şi chiar membru al Prezidiului MAN (1953-1957). În 1957 devine directoare la Şcoala Medie din Caracal. 

> Petrişor Iliescu - este singurul care nu a fost răsplătit în niciun fel. Era şeful organizaţiei maniste din Bărbăteşti şi era moşier, avînd peste 100 ha de pămînt în satul mai înainte pomenit. În 1946 a candidat pentru parlament pe listele PNT - Maniu, fără succes. Cel puţin, el nu a fost persecutat de comunişti. A fost nevoit să se mute, pentru a fi rupt de vechile lui legături politice, tocmai la Corabia, casa lui de acolo fiind amplasată chiar lîngă sediul partidului comunist din localitate.832 Concluzia? „Dacă hazardul ar fi făcut ca organizatorii «hegirei» să aleagă alt itinerariu al evadării, să zicem Craiova sau Sibiul, județul Vilcea ar fi fost frustat de un mare număr de diriguitori care au slujit regimul cu un devotament şi o rîvnă admirabile. Aşa a fost să fie. Aşa a hotărit Moira" (833)

>>

Sursa: #SorinOane/ #PovestileRimnicului 2025

_______________

*Destinul - în mitologia greacă, Moirele erau zeile care decideau cursul vieții; expresia sugera că ceva ,,scris în stele” nu putea fi schimbat; în ,,Legendele Olimpului” de Alexandru Mitru, Moira este menționată ca o forță neînduplecată care stabilește destinele.

____________

(829) În versiunea lui Maurer (Arhiva Națională Istorică Centrală, fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dos. 218/1944, p. 1-26) evenimentele de la 23 august au fost prinse de evadaţi la Rîmeşti, la învățătoarea Maria lonescu. Evadaţii au găsit un aparat de radio şi aşa ar fi aflat de lovitura de stat. De văzut şi varianta lui Roşianu (Cum a fost organizată evadarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej din lagărul de la Tg.Jiu în august 1944, în „Scînteia“ nr. 6352/18 august 1964, p. 2-3). Evadarea lui Dejа fost povestită şi de Radu Livezeanu în ,,Scurtă privire asupra vieții Organizației Partidului Național Tarănesc din județul Vilcea între anii 1919-1998”, Editura Conphys, Rimnicu Vilcea, 1999,р. 70. 

(830) Mihail Roşianu, op.cit., p. 3.

(831) Petre Gutt, Informare (o pagină scrisă de mînă de către şofer, aflată acum la DJVAN, fond personal Sorin Oane).

(832) Arhiva Consitiului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securități, fond 1 4591 / vol 2, f. 157.

(833) Constantin Mateescu, Rimnicul, Rîmnicul..., p. 91.    

________

#memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #Valcea #Educație #ramnicuvalcea #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #UZPR #nevedemlabiblioteca #BVaAV #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #SorinOane #IstoriaRamnicului #comunism #PCR #IstoriaComunismului #Moira