> era cunoscută sub numele «Casa Eliza Papistăşoaia»* – jumătatea sec. al XVIII-lea
„În 1843 aici funcţiona «Spiţeria Samel Szontag»; în 1903 devine proprietatea familiei G. Petrescu (Proces verbal nr. 541-1903)” – mai aflăm din „Imagini citadine din Râmnicul de altădată”, Titi Mihail Gherghina, Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2007.
Cu aproximație, Anton Pann - „dascăl de musichie” la Seminarul din Rm. Vâlcea în urmă cu aproape 200 de ani – a locuit (cu chirie) în „prima tinerețe” a aceastei frumoase construcții – casa fusese edificată cu cca. trei sferturi de veac înainte, de către negustori kiproviceni, refugiaţi politic din Bulgaria (ca și A. Pann, de altfel, în 1812).
În sfârșit, probabil că în această casă locuia „Finul Pepelei” când s-a îndrăgostit de nepoata maicii-starețe de la „Dintr-un lemn”, ulterior fugind împreună la Brașov și căsătorindu-se la biserica din Șchei, cum am mai scris.**
La adresa din str. Ştirbei Vodă Râmnicu Vâlcea funcţionează - în zilele noastre – Casa Memorială „Anton Pann”, amănunte şi foto cu sursa
Informaţii enciclopedice***, girate de specialişti, despre frumosul monument istoric vâlcean - de fapt, despre întregul patrimoniu cultural imobil al Râmnicului - în online la această legătură
Așa cum se poate constata, fotografia veche și fotografia nouă sunt realizate din unghi orizontal cât de cât asemănător.
__________________________
*pentru mai tinerii noştri cititori: papistaş = catolic, cu o nuanță de dispreț; 2. pop. spurcat, păgân. [Ung. PAPISTÁS: pentru sensul 2, cf. sinonimul letin] cf. https://dexonline.ro/definitie/papistas
**https://www.facebook.com/bibliotecivalcene/posts/2599765113373772
***«Casa Memorială „Anton Pann” (Str. Ştirbei Vodă, nr. 4): Clădirea cu parfum de epocă, prevăzută cu foişor şi pivniţă, care adăposteşte expoziţia memorială Anton Pann este construită la jumătatea secolului al XVIII-lea, de către negustorii kiproviceni, stabiliţi la Râmnic ca refugiaţi politic din Bulgaria. Anton Pann a locuit în ea cu chirie, între anii 1825 - 1827 şi 1835 - 1837, timp în care a fost profesor de muzică psaltică la Seminarul Teologic. În anul 1952, Maria M. Petrescu şi Ion M. Petrescu, proprietarii de la aceea dată, donează statului imobilul, în vederea organizării muzeului memorial „Anton Pann”. Între anii 1966 - 1970 s-au efectuat lucrări de consolidare şi restaurare a clădirii. În anul 1982, ca urmare a lucrărilor de sistematizare a centrului oraşului şi de lărgire a străzii Ştirbei Vodă, soluţia adoptată pentru păstrarea casei a fost deplasarea acesteia pe un nou amplasament. Lucrarea a fost executată sub conducerea inginerului Eugeniu Iordăchescu şi a constat în translarea clădirii pe o distanţă de 37,80 m. Este o construcţie emblematică a Râmnicului.”
_______
#memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #AntonPann #FinulPepelei #mostenireculturala #Valcea #Educație #Valceaculturalheritage #Valceaculturalmemory #istorielocalavalcea #ramnicuvalcea #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #bvaav #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #TradițieȘiCultură #arhitecturarurala #sateleromanesti #casevechi #patrimoniu
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Vâlcea culturală în perioada interbelică
«...și importanta Consfătuire a cadrelor didactice din Vâlcea (1929), când - sub conducerea subrevizorului Carp Greceanu - s-a hotărât reorg...

-
Enciclopedia Judetului Valcea vol. I 2010 (Județul în ansamblu) integral în pdf (link) Enciclopedia Judetului Valcea vol. II 2012/ Localităț...
-
Folclorul este mereu nou. De la o generație la alta, gustul literar al oamenilor variază, iar urmărirea acestor transformări nu trebuie să s...
-
<<...paleta ocupaţiilor în perioada interbelică era relativ largă. După profesiuni, populaţia judeţului Vâlcea era structurată astfel:...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu