&&&
Simbolurile amenințării și ale blestemului
Obiecte și gesturi care transmit frică în istorie și
cultură
Un cap de animal la poartă, o coroană funerară oferită unui
om viu, o figurină depusă la prag sau o simplă pană pot deveni mesaje de
ostilitate. Puterea lor vine din ceea ce destinatarul recunoaște în ele:
moartea, rușinea, profanarea ori blestemul. Istoria acestor gesturi traversează
comunități, epoci și continente, iar cinematografia le-a dat uneori o
răspândire mai mare decât tradițiile din care par să provină.
Documentarea de față urmărește exemple din România, Italia,
Statele Unite, lumea nordică, Antichitatea greacă și anumite contexte
australiene. Sursele numerotate pot fi consultate în bibliografie. Fotografiile
selectate, explicațiile lor și traducerea secvenței din Nașul se găsesc la
sfârșit.
Un obiect nu are un singur înțeles
Un cap de animal, o coroană funerară sau o pană devin mesaje
prin relația dintre autor, destinatar și împrejurări. Interpretarea nu poate
înlocui probele. Un incident descris de presă ca fiind „în stil mafiot” nu
demonstrează singur participarea unei organizații mafiote. Tot astfel, o scenă
care numește un gest „sicilian” nu constituie o atestare etnografică.
Pentru a înțelege asemenea gesturi, trebuie să urmărim
împreună obiectul, locul depunerii, persoana vizată și eventualele cuvinte care
îl însoțesc. Uneori chiar autorul amenințării îi explică sensul. Alteori,
interpretarea se sprijină pe credințe împărtășite, pe o tradiție literară sau
pe imagini popularizate de cinematografie.
Doliul adus înaintea morții în România
În noaptea de 3 spre 4 iunie 2024, două coroane funerare au
fost agățate de poarta unui imobil deținut de Ioan Zav, candidat independent la
Primăria Gura Râului, județul Sibiu. Publicația Ora de Sibiu reproduce
declarația purtătoarei de cuvânt a IPJ Sibiu: polițiștii au confirmat cele
reclamate și au deschis din oficiu un dosar pentru amenințare. La momentul
știrii, nu fusese înregistrată ulterior apelului 112 o plângere a celui vizat.
Relatarea citată descrie stadiul inițial al anchetei. [1]
Coroana își păstrează legătura cu înmormântarea, dar este mutată la poarta unui om viu. Lectura intimidantă poate fi formulată ca anticipare simbolică a funeraliilor. Spre deosebire de un mesaj funerar adresat unei familii îndoliate, obiectul este folosit pentru a produce teamă.
Incidentul recent de la Tunari a
readus asemenea gesturi în atenția publică. El oferă un punct de plecare pentru
o întrebare mai largă: cum ajunge un obiect să transmită o amenințare?
Comparația istorică explică mecanismele simbolice, fără să stabilească autorii
ori motivele unui caz aflat în dispută.
Capul de porc și amenințarea explicită în Italia
RaiNews relata la 14 ianuarie 2016 despre o operațiune a
carabinierilor din Torino, coordonată de structura antimafia a parchetului
local. Între actele de intimidare atribuite grupării cercetate se afla
trimiterea unui cap de porc unei victime a extorcării. Mesajul însoțitor anunța
că următorul cap va fi al acesteia. [2]
În acest caz, sensul era explicitat chiar de amenințarea
însoțitoare. Capul de animal anticipa violent soarta destinatarului. Formula
potrivit căreia porcul ar însemna întotdeauna „trădător” nu poate explica toate
incidentele.
În februarie 2023, la sediul Sampdoriei din Genova a ajuns
un colet cu un cap de porc și un mesaj împotriva lui Massimo Ferrero și Antonio
Romei. ANSA consemnează amenințarea că următoarele capete vor fi ale lor. [3]
Cazul arată că recuzita intimidării circulă și în afara situațiilor în care
avem demonstrată o comandă mafiotă. Identitatea autorilor nu se deduce din
obiect.
Insulta care exploatează un tabu religios
La 25 noiembrie 2015, ANSA relata găsirea unui cap de porc
în fața unui spațiu folosit pentru rugăciune de musulmani la Giugliano, lângă
Napoli. Alături era o inscripție împotriva ISIS. Imamul a condamnat gestul,
declarând totodată că îl considera o farsă. [4]
Asocierea porcului cu interdicția alimentară islamică
explică lectura de provocare și insultă religioasă. Reacția imamului arată de
ce contează și vocea celui vizat: obiectul poate fi interpretat ca provocare
religioasă fără să reproducă sensul precis al unui șantaj mafiot.
Capul de cal și peștele în Nașul
În filmul lui Francis Ford Coppola, lansat în 1972, Jack
Woltz este producător de cinema. Tom Hagen îl vizitează pentru rolul dorit de
Johnny Fontane. După refuz, capul calului Khartoum apare în patul lui Woltz. În
celălalt episod, peștele și vesta antiglonț a lui Luca Brasi anunță moartea
acestuia. Clemenza explică: „Luca Brasi sleeps with the fishes.” [5–7]
Luca Brasi, omul de forță al familiei Corleone, este
prezentat încă de la nunta de la începutul filmului ca o figură înfricoșătoare.
Kay Adams este atunci iubita lui Michael. Tom Hagen, avocatul și consilierul
familiei, își afirmă în dialog originea germano-irlandeză. [5]
Interpretativ, calul funcționează ca demonstrație de acces
la intimitatea victimei și de putere asupra lucrurilor iubite. Peștele este
însoțit de un obiect personal care identifică mortul; vesta, făcută să
protejeze viața, devine dovada vulnerabilității sale. Acestea sunt lecturi ale
construcției dramatice, nu traduceri ale unui cod penal ori etnografic.
O rezervă esențială.
În interviul acordat lui Marvin R. Shanken, Coppola discută tocmai felul în
care invențiile lui Puzo au fost acceptate ca realitate. Răspunsul despre pește
amestecă ideea unui lucru auzit cu cea a invenției; regizorul admite că nu știe
unde se termină realitatea. [8] Sursa justifică prudența, nu afirmația absolută
că Puzo ar fi inventat prima dată în istorie orice asociere dintre pești și
moarte. Nici expresia „mesaj sicilian” din film nu demonstrează un obicei
sicilian vechi.
Un cap de cal real în Sicilia
ANSA relata la 20 noiembrie 2024 că un antreprenor din
Altofonte, în zona Palermo, găsise un cap de cal pe scaunul unui excavator.
Carabinierii investigau un act de intimidare descris ca fiind de evident stil
mafiot. [9]
Asemănarea cu filmul este observabilă. Ea nu dovedește
singură că autorii au copiat filmul, nici că filmul a inventat folosirea
rămășițelor animale în intimidare. Legătura sigură este asemănarea vizuală și
funcțională dintre scenă și incident.
Desenul ca semnătură a fricii în scrisorile Mâinii Negre
Hagen History Center descrie scrisorile de extorcare
asociate denumirii Black Hand în comunitățile italiene din Statele Unite la
începutul secolului XX: cereri de bani însoțite de mâini înnegrite, arme,
cranii și cuțite. [10]
În acest caz, obiectul amenințător poate fi înlocuit de
reprezentarea sa. Desenul sugerează puterea de a ucide, iar scrisoarea o leagă
de o cerere concretă. Utilizarea aceleiași semnături nu dovedește existența
unei conduceri unice pentru toate asemenea acte de extorcare.
Semnul a rămas recognoscibil și în reprezentări moderne,
precum ilustrația realizată de RootOfAllLight și disponibilă pe Wikimedia
Commons. Aceasta reprezintă retrospectiv simbolul, fără a fi o scrisoare
originală de șantaj. [11]
Crucea în flăcări și intimidarea unei comunități
În Statele Unite, arderea crucii este legată de istoria Ku
Klux Klanului. FBI documentează folosirea sa în contextul terorii rasiste și
rolul filmului The Birth of a Nation (1915) în reînvierea interesului pentru
Klan. [12]
Un caz concret publicat de Departamentul Justiției privește
arderea unei cruci în fața casei unei familii interrasiale din Tennessee, în
aprilie 2012, și recunoașterea vinovăției de către un participant în 2013. [13]
Destinatarul imediat este familia, dar mesajul poate viza și
apartenența la o întreagă comunitate. Acesta este un exemplu de intimidare
socială și rasistă, diferit de șantajul economic, chiar dacă ambele produc
frică printr-un obiect simbolic.
Capul de cal ca blestem în Nordul medieval
Un articol al arheologilor Jan Olofsson și Egil Josefson,
publicat în Expedition, revista Penn Museum, discută sacrificiul cabalin și
episodul din saga lui Egil: un cap de cal montat pe un par de alun, orientat
spre dușmani. [14]
Aici intrăm în logica blestemului și a umilirii rituale.
Sursa literară medievală trebuie deosebită de descoperirea arheologică.
Articolul discută și reconstrucții ale unui sit sacrificial de la Eketorp;
reconstrucția nu demonstrează că orice cap de cal ridicat pe un par avea rolul
unei amenințări. Sacrificiul, protecția rituală și agresiunea simbolică pot
folosi forme vizuale asemănătoare fără a avea același scop.
În saga lui Egil, capul calului este îndreptat spre ținutul
dușmanilor, iar blestemul îi vizează pe regele Eirik și pe regina Gunnhild.
Povestea a inspirat și sculptura lui Gustav Vigeland din Mandal, Norvegia.
[20–21]
Tradiția are și ecouri contemporane. În mai 2022, Iceland
Review relata despre un cap de cal montat pe un stâlp și îndreptat spre
proprietatea comunității Sólsetrið, în zona capitalei islandeze. Una dintre
persoanele vizate a declarat că percepea gestul ca pe o amenințare. Intervenția
poliției și a autorității veterinare arată că nu era vorba doar despre o
curiozitate folclorică. Relatarea nu stabilea atunci cine organizase gestul.
[21]
Păpușa și sicriul în Atena antică
Sara Chiarini, într-un studiu de popularizare academică
publicat de Universitatea din Hamburg, prezintă un sicriu miniatural de plumb
și o figurină dintr-un cimitir atenian, datate în jurul anului 400 î.Hr.
Autoarea discută și pasajul din Legile lui Platon, XI, 933a–b, despre
neliniștea produsă de imagini din ceară găsite la uși, răspântii sau morminte.
[15]
Este o legătură remarcabilă cu tema porții: un obiect poate
provoca teamă fiindcă destinatarul îl recunoaște ca semn al unei intenții
ostile. Totuși, un blestem ascuns într-un mormânt nu este neapărat un mesaj
destinat să fie văzut de victimă. Funcția rituală și funcția de intimidare nu
trebuie confundate.
Păpușa cu ace nu este automat voodoo
Museum of Witchcraft and Magic avertizează că numeroase
obiecte numite comercial „voodoo dolls” aparțin unor tradiții britanice de
magie prin imagini, cunoscute sub numele de poppets. Acele puteau fi folosite
atât în practici de blestem, cât și în magie amoroasă. Muzeul leagă etichetarea
generică de stereotipurile și demonizarea religiei Vodou. [16]
Denumirea corectă depinde de proveniența fiecărui obiect. O
păpușă perforată nu autorizează identificarea unei religii, a unui continent
sau a unui sens unic.
Obiecte rituale îndreptate spre o persoană în Australia
Science Museum Group conservă un „pointing bone”, inventar
A98619, datat 1870–1920 și atribuit în fișa istorică unei comunități din nordul
Australiei. Wellcome Collection are și o imagine istorică intitulată
„Kurdaitcha using a pointing bone, Australia”. [17–18]
Acestea oferă obiecte și reprezentări identificabile pentru
discutarea practicilor de blestem direcționat din anumite contexte aborigene.
Practica nu poate fi atribuită tuturor populațiilor aborigene, iar credința în
puterea obiectului nu constituie dovada unei eficiențe supranaturale. Fișele de
colecție trebuie citite și în contextul istoriei lor coloniale.
Presiunea socială transmisă printr-o pană albă
Australian War Memorial explică folosirea penei albe pentru
stigmatizarea bărbaților considerați lași fiindcă nu se înrolaseră. Campania
britanică a început în august 1914. Au existat insigne pentru militari
reformați, persoane respinse la înrolare și lucrători esențiali, tocmai pentru
a împiedica asemenea acuzații. [19]
Aceasta este o formă de constrângere prin rușine și presiune
socială. Nu trebuie echivalată cu amenințarea cu moartea. Este însă o bună
demonstrație că obiectul nu trebuie să fie violent pentru a funcționa ca
agresiune simbolică.
Cum funcționează mesajul
Exemplele descrise folosesc mecanisme diferite. Coroana
funerară și capul de animal pot anticipa moartea; un obiect personal poate
identifica un mort; un tabu religios poate fi exploatat pentru insultă. Stâlpul
de blestem, figurina sau osul ritual presupun o relație cu lumea supranaturală,
în timp ce pana albă acționează prin rușine și presiunea comunității. Crucea în
flăcări transmite o amenințare încărcată de istoria violenței rasiste.
Poarta și pragul au o importanță aparte: sunt locurile unde
spațiul public întâlnește viața privată. Depunerea unui obiect ostil în acel
punct poate fi citită și ca demonstrație de acces la persoana vizată. Aceasta
este o interpretare comparativă; intenția concretă se stabilește pentru fiecare
caz prin context și probe.
Asemenea gesturi nu au un dicționar universal. Nici
folosirea capului de porc nu poate fi declarată, pe baza exemplelor prezentate,
un obicei românesc tradițional. Iar mesajul numit sicilian într-un film rămâne
o convenție artistică până când alte dovezi îi stabilesc răspândirea istorică.
Tocmai atenția la aceste diferențe ne ajută să înțelegem ce vedem, fără să
confundăm legenda cu documentul.
Surse și bibliografie
[1]
Mădălina Roșu, „Dosar penal pentru amenințare după ce un candidat la o primărie
din Mărginimea Sibiului s-a trezit cu coroane agățate pe poartă”, Ora de Sibiu,
4 iunie 2024. Declarații IPJ reproduse în articol.
[2]
RaiNews, „'ndrangheta, una testa di maiale per terrorizzare le vittime: La
prossima sarà la tua”, 14 ianuarie 2016. Relatare bazată pe nota
carabinierilor.
[3] ANSA,
„Soccer: pig's head sent to offices of struggling Sampdoria”, 27 februarie
2023.
[4] ANSA,
„Pig's head outside Muslim place of worship near Naples”, 25 noiembrie 2015.
[5] The
Godfather (1972), regia Francis Ford Coppola, scenariul Mario Puzo și Francis
Ford Coppola. Transcriere online de control, fără statut de ediție critică:
[6]
Movieclips, „The Horse Head — The Godfather (1/9) Movie CLIP (1972) HD”.
[7]
Clip.Cafe, secvența „A Sicilian message”.
[8]
Marvin R. Shanken, „The Godfather Speaks”, interviu cu Francis Ford Coppola,
Cigar Aficionado, septembrie–octombrie 2003, republicat online. Mărturie
directă despre raportul ficțiune–realitate.
[9] ANSA,
„Intimidazione a imprenditore del Palermitano come ne Il Padrino”, 20 noiembrie
2024.
[10]
Justin Dombrowski, „The Curse of the Black Hand: The 1911 Unsolved Murder of
Giovanni Baptiste Arecchi”, Hagen History Center, 21 octombrie 2022.
[11]
RootOfAllLight, „Black Hand.svg”, Wikimedia Commons, 2020. Ilustrație modernă,
CC BY-SA 4.0.
[12]
Federal Bureau of Investigation, „KKK Series”, sinteză istorică și documente.
[13] U.S.
Department of Justice, „Tennessee Man Pleads Guilty to Federal Hate Crime for
Cross Burning”, 2013.
[14] Jan
Olofsson și Egil Josefson, „The Frontier of Archaeological Reconstruction:
Horse Sacrifice at Eketorp Fort, Sweden”, Expedition, Penn Museum, 2007.
[15] Sara
Chiarini, „A Coffin, a Doll, and a Curse: An Ancient Artefact from an Athenian
Cemetery”, Centre for the Study of Manuscript Cultures, Universität Hamburg.
Include trimitere la Platon, Legile, XI, 933a–b.
[16]
Museum of Witchcraft and Magic, fișa 635, „Book ‘The Voodoo Kit’ with poppet”.
[17]
Science Museum Group, „Pointing bone”, A98619, 1870–1920.
[18]
Wellcome Collection, „Kurdaitcha using a pointing bone, Australia”, M0012311.
[19]
Australian War Memorial, „White feather”, actualizat la 30 august 2022.
[20] Wikimedia Commons, G
Vigeland Egil Skallagrimson.jpg. Fotografie a sculpturii lui Gustav Vigeland
din Mandal, 19 septembrie 2009; fișier declarat în domeniul public.
[21] Larissa Kyzer, I take it
as a threat Nithing Pole Erected at Local Commune, Iceland Review, 1 mai 2022,
actualizat la 7 mai 2022. Include pasajul din saga lui Egil despre stâlpul de
blestem.
[22] ANSA, Testa maiale
davanti sede Sampdoria con minacce, februarie 2023. Relatare și fotografie ale
coletului amenințător.
[23] Joe Monster, 10
interesujących faktów o Ojcu Chrzestnym. Pagina care reproduce cadrul cu Jack
Woltz și capul calului.
Fotografii și explicația secvenței video
Imaginile următoare reunesc două cadre de film, fotografia
unui incident real și o reprezentare artistică a unui ritual nordic. Fiecare
are o funcție documentară distinctă.
Fotografia 1 Jack Woltz și capul calului
Jack
Woltz descoperă în pat capul calului Khartoum. Cadru din Nașul The Godfather,
1972, regia Francis Ford Coppola. © Paramount Pictures. Sursa reproducerii Joe
Monster.
Woltz este producător de cinema, interpretat de John Marley.
Tom Hagen îl vizitase pentru rolul dorit de Johnny Fontane. Cadrul asociază
obiectul amenințător cu reacția celui vizat. Scena poate fi citită ca o
demonstrație a capacității familiei Corleone de a pătrunde în intimitatea unui
om puternic.
Fotografia 2 Peștele și vesta lui Luca Brasi
Peștele
și vesta antiglonț a lui Luca Brasi. Cadru din Nașul The Godfather, 1972. ©
Paramount Pictures. Sursa capturii Clip Cafe.
Obiectul personal identifică omul despre care este vorba,
iar peștele completează mesajul anunțării morții. Semnificația este explicată
în dialogul filmului. Prezența acestei explicații în scenariu nu dovedește
singură un cod sicilian universal.
Pagina sursă a cadrului și a secvenței
Fotografia 3 Capul de porc de la sediul Sampdoriei
Genova,
februarie 2023. Cap de porc trimis la sediul Sampdoriei împreună cu un bilet
amenințător. Sursa ANSA. Drepturi rezervate.
Mesajul îl viza pe Massimo Ferrero și pe Antonio Romei și
anunța că următoarele capete vor fi ale lor. În acest caz, semnificația
amenințării este precizată de cuvintele care însoțesc obiectul. Fotografia
documentează un incident italian și nu reprezintă cazul de la Tunari. [3, 22]
Relatarea ANSA și fotografia originală
Fotografia 4 Stâlpul de blestem în cultura nordică
Egil
ridicând stâlpul de blestem cu cap de cal níðstöng. Sculptură de Gustav
Vigeland, Mandal, Norvegia. Fotografie din 2009 disponibilă pe Wikimedia
Commons, domeniul public.
Sculptura evocă episodul din saga lui Egil în care capul
calului este orientat spre ținutul dușmanilor, iar blestemul îi vizează pe
regele Eirik și pe regina Gunnhild. Imaginea este o reprezentare artistică
modernă a ritualului descris într-un text medieval. Ea nu este fotografia unui
act de intimidare contemporan. [20–21]
Fișa imaginii și informațiile despre drepturi
Clipul cu peștele și traducerea replicilor
Secvența de aproximativ 7,7 secunde începe cu reacția lui
Sonny și continuă cu peștele și vesta lui Luca Brasi. Dialogul explică
obiectele primite de familia Corleone și anunță moartea omului său de forță.
Replica în engleză „What the hell is this?” se traduce prin
„Ce naiba e asta?”. Răspunsul „It’s a Sicilian message. It means Luca Brasi
sleeps with the fishes.” se traduce prin „Este un mesaj sicilian. Înseamnă că
Luca Brasi doarme cu peștii.”
Expresia doarme cu peștii sugerează că omul a fost ucis, iar
trupul său a fost aruncat în apă. În film, sensul este anunțarea morții lui
Luca Brasi; formularea este figurată. Cuvintele explică mesajul din pachet,
fără să constituie în sine o atestare a unei tradiții istorice.
Secvența din film pe Clip Cafe
Secvență din Nașul The Godfather, 1972, regia Francis Ford
Coppola. © Paramount Pictures.
Alte resurse vizuale documentare
Coroanele funerare de la Gura Râului. Fotografii și relatare
privind incidentul din noaptea de 3 spre 4 iunie 2024. Sursa reproduce
declarațiile IPJ Sibiu.
Simbolul Black Hand. Ilustrație modernă realizată de
RootOfAllLight în 2020, cu licență CC BY SA 4.0. Nu este o scrisoare originală
de extorcare.
Sicriul și figurina din Atena. Studiul Sarei Chiarini
include imagini ale obiectelor de la Muzeul Arheologic Kerameikos și creditele
fotografiilor.
Osul ritual australian. Obiectul A98619 din colecția Science
Museum Group, datat 1870–1920. Imaginea este indicată cu licență CC BY NC SA
4.0.
Pana albă. Imagine și context istoric oferite de Australian
War Memorial pentru simbolul stigmatizării celor considerați lași.
Crucea în flăcări. Pagina istorică FBI conține fotografii și
documente despre Ku Klux Klan.
Alte cadre cu Woltz. Articolul Infobae reproduce imagini din
scena capului de cal.
Secvența capului de cal. Clipul Movieclips și galeria Rotten
Tomatoes identifică scena din film.
Fotogaleria Sampdoria. Galerie ANSA din 25 februarie 2023
privind coletul cu capul de porc.
Creditele și licențele privesc fiecare imagine în parte.
Fotografiile de presă și cadrele de film sunt indicate cu sursa și titularul
drepturilor; disponibilitatea online nu le transformă în imagini cu licență
liberă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu