🔥 resursele/ atuurile naturale și istorice și facilitățile antropice create începând cu anii 70
<<
După atîta drum prin munţi, însuşi Oltul a redevenit limpede, cum n-a mai fost demult. Nămolurile cu care, o lungă vreme, l-au tot încărcat ţinuturile Ardealului, au rămas în urmă. Trecînd prin asprul şir de filtre al Carpaţilor, apele şi-au redobîndit virtutea iniţială. Undă după undă fug la vale, asemeni unor lentile fluide, prin care totul se conturează desăvîrşit. Atîtor oameni le e dat la fel, pe cînd străbat singurătatea munţilor. Gîndurile, nelămurite şi tulburi în vîltoarea lumii, ajung, în tovărăşia marilor piscuri, la transparenţa unui bloc de cleştar — astfel vede Geo Bogza în Cartea Oltului locul unde cutezătorul Alutus, luîndu-şi rămas bun de la munte, după ce a încheiat traversarea Carpaţilor, intră în zona deluroasă a Vîlcii. Ceea ce uita însă atunci reporterul, pentru ca „statuia” rîului său să fie desăvîrşită, erau Cozia şi Călimăneşti. Aici, la porţile de stîncă deschise de apele năvalnice, adăpostită la 280 metri, la poalele muntelui Cozia, în preajma ruinelor castrului roman de la Arutela şi a splendidei ctitorii a lui Mircea cel Bătrîn, se ridică eroina reportajului nostru de azi: staţiunea Călimăneşti-Căciulata, a cărei faimă şi vechime nu se pot compara la noi decît cu Băile Herculane, cunoscută ca şi acestea încă din anticele vremuri latine şi ajunsă în ultimii ani la o înflorire fără precedent.
Staţiune de cură balneară şi odihnă, legănată de aroma pădurilor şi de murmurl etern al valurilor ce-l inspiraseră pe romanticul poet al Umbrei lui Mircea de la Cozia, „Sinaia Vîlcii”, cum o numea Nicolae Iorga, a împlinit recent 135 de ani de existenţă terapeutică modernă, atestată documentar. Prima analiză ştiinţifică a apelor datează încă din 1830, iar cunoaşterea în Europa a miraculoaselor ei proprietăţi curative se datoreşte comunicărilor doctorului Caillat făcute în 1859 în L'Union Médicale. În scurt timp, datorită rezultatelor excepţionale, faima i se răspîndi în lume, şi iată că în 1869 însuşi împăratul Napoleon III, care suferea de o afecţiune renală, bău din apele Căciulatei. La Marea Expoziţie de la Viena din 1873, virtuţile izvoarelor fură încununate cu o largă apreciere internaţională, efectele terapeutice ale acestora înscriind staţiunea în rîndul celor de tipul Aix-la-Chapelle, Eaux Bonnes, Aix-les-Bains şi Châtel Guyon. Numeroase personalităţi române şi străine vizitară, spre a se tămădui, locurile, tot mai cunoscute şi mai prospere de-a lungul timpului, astfel încît la începutul secolului Al. Vlahuţă, părintele reportajului nostru turistic, scria de aici:
„Călimăneşti, sat cuprins şi frumos aşezat pe malul drept al Oltului, în marginea de sus sînt băile şi marele hotel, în care vara e atîta lume, şi zarvă şi mişcare, că te crezi în mijlocul unui oraş. Ceva mai încolo, la zece minute cu piciorul, sînt binefăcătoarele izvoare — vestitele ape minerale de la «Căciulata».”
După 1970, staţiunea a devenit de nerecunoscut, iar înfăţişarea ei de astăzi o recomandă drept una din cele mai moderne baze de tratament din ţară.
Pentru a defini cît mai exact profilul tratamentelor aplicate aici, ne-am adresat medicului şef al staţiunii, dr. Eugen Lungulescu, cel care de ani de zile, în fruntea unei echipe de 45 de medici, veghează vindecarea a mii şi mii de oameni veniţi să-şi aline suferinţele prin puterile unor nesecate surse naturale (12 izvoare atermale şi 2 termale, cu concentraţii şi compoziţii chimice variate: sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, hipotone):
„Ceea ce face unicitatea staţiunii noastre atît în ţară, cît şi în Europa este posibilitatea de a trata concomitent 3—4—5 game de afecţiuni, recuperînd astfel într-o singură cură pacienţi care altfel ar fi nevoiţi să apeleze la o serie întreagă de policlinici cu profiluri foarte diferite. Călimăneşti-Căciulata este indicată în principal în tratarea afecţiunilor reno-urinare, în boli ale tubului digestiv şi glandelor anexe, în afecţiuni ale vezicii biliare, precum şi în cele ale aparatului locomotor sau ale căilor respiratorii superioare. Tocmai pentru a trata cît mai complet pe cei veniţi iniţial pentru o singură afecţiune, ne-am creat un laborator de investigaţii clinice cu un sector special de explorări funcţionale, unde putem testa pacientul din primele zile. Colectivul nostru consideră drept foarte importantă în staţiune introducerea şi aplicarea — cu deplin succes, pot spune — a terapiei naturiste, apiterapie, fitoterapie, folosind adică factori naturali de cură: miere, plante, aeroionizare. Sîntem, deocamdată, singura staţiune din ţară care are o secţie de tratamente prin acupunctură. Cei cinci medici ai ei vindecă o largă gamă de afecţiuni secundare, de la cefalee pînă la tulburări de dinamică sexuală. Nu sînt neglijate nici problemele vîrstei a treia, promovînd cu mult succes — îndeosebi la străini, al căror număr s-a triplat — geriatria. Spun aceasta, deoarece noi românii ca „pacienţi” continuăm să neglijăm a ne trata de „bătrîneţe”, deşi şcoala românească de geriatrie e bine cunoscută peste hotare. Folosim, de asemenea, în terapie Boicilul şi Pell Amar-ul. Călimăneşti şi Olăneşti sînt singurele staţiuni din Europa — recunoscute ca eficiente în tratarea alergiilor nespecifice: există pacienţi care nu pot să ia medicamente, datorită unor disfuncţii hepatice, iar noi putem interveni salutar datorită apelor minerale sulfuroase sterile ale izvorului 8 Călimăneşti. Este singura şansă a unor oameni condamnaţi altfel la multe suferinţe nevindecabile prin tratamente farmaceutice.”
Ne aflăm la Cozia în complexul balnear format din cele trei hoteluri Căciulata, Cozia şi Olt între munte şi rîu. Imaginaţi-vă o staţie orbitală autonomă cu trei braţe, avînd la capătul fiecăruia un hotel de categoria I cu peste 400 locuri în camere de două paturi cu telefon, televizor şi tot confortul adecvat, fiecare hotel avînd un restaurant, bar de zi, cofetărie, baruri cu ape minerale. În centru se află baza de tratament, funcţională, modernă, elegantă: totul în sticlă, metal, plastic; coridoare luminoase cu podele din mozaic, gresie, marmură leagă baza de hoteluri. Tot aici se află biblioteca, sălile de lectură şi pentru audiţii, clubul, sala polivalentă, săli de jocuri mecanice, bowling, standul de ziare, farmacia, coafor-frizerie, diverse magazine de cosmetică şi artizanat, oficiul poştal, telefoane automate şi C.E.C.-ul. O întreagă viaţă se poate desfăşura deci aici, indiferent de anotimp: pentru tratament, cazare şi masă, ca şi pentru agrement, nu e nevoie nici o clipă de a părăsi incinta spaţioasă degajînd o impresie de confort şi ospitalitate, sclipind de curăţenie. O instalaţie de radioficare se ramifică pretutindeni în bază şi în cele trei „braţe” ale sale.
Două piscine acoperite, saună, săli de gimnastică medicală, cabinete ultramoderne pentru cele mai diverse instalaţii şi proceduri de cură: hidrotermoterapie (afuziuni, băi galvanice, băi parţiale, băi de plante, băi cu bioxid de carbon, duş scoţian, duş subacval, duş gigant, duş-masaj, duş-sul, împachetări cu parafină, cu nămol, masaj), electroterapie (magnetodiaflux, ultrascurte, băi de lumină, ultraviolete, solux, ionizări, galvanizări, diadinamice, curenţi cu impulsuri), aerosoloterapie, kinetoterapie, fizioterapie — tot ceea ce ştiinţa şi tehnica medicală a inventat spre a cîştiga bătălia pentru sănătate în condiţiile unei cure balneare, în secolul XX. Apa termală utilizată se mai foloseşte şi la încălzirea hotelurilor iarna şi a unei sere furnizînd în oricare anotimp bucătăriilor, dietetice ori nedietetice, legume proaspete.
La Călimăneşti, aflăm de la competentul nostru ghid Lucian Finarete, şef dispecerat cazare, mai funcţionează Hotelul Vîlcea (restaurant-pensiune, bar, bază de tratament proprie), hanul şi popasul turistic Cozia (146 locuri categoria I, restaurant, bar de zi, terasă, teren de sport), popasul turistic Cerbul (căsuţe, bufet), precum şi o serie de vile confort I şi II cu camere de 2—3 paturi, 10 pensiuni, cărora vara li se adaugă popasul turistic Ştrand termal (căsuţe, bufet), funcţionînd în apropierea ştrandului în aer liber cu apă termală sulfuroasă.
Din acest an s-a redat în folosinţă şi celebrul pavilion central construit în 1900 şi renovat în întregime (hotel Central despre care scria Vlahuţă), restaurat cu toată frumuseţea stilului său arhitectonic tradiţional şi modernizat radical în interior, ca de altfel şi baza sa de tratament proprie.
Amfitrionii locali se mîndresc şi cu alte posibilităţi de agrement oferite oaspeţilor lor. În afara ştrandurilor, terenurilor de sport, cinematografelor, orchestrelor, spectacolelor şi concertelor de muzică populară şi uşoară, a vizitelor la monumentele de artă medievală din apropiere — Cozia, Turnu, Stînişoara — şi frumuseţii naturale a locurilor prin care aceştia nu se mai satură a se plimba, multe posibilităţi de excursie spre a cunoaşte valorile turistice, culturale şi etnografice ale judeţului (turul staţiunilor vîlcene; Brezoi — Valea Lotrului — Voineasa; Rîmnicu Vîlcea — monumentul istoric şi de arhitectură Hurez — Peştera Muierilor; Rîmnicu Vîlcea — Cheile Bistriţei — culele de la Măldăreşti; centrul de ceramică Horezu).
Se mai fac excursii pe Valea Oltului, la Sibiu — Păltiniş şi la Curtea de Argeş — Transfăgărăşan, iar pe apele domolite ale Oltului, între cele două baraje care încadrează staţiunea s-a dezvoltat un inedit agrement nautic, plimbări cu un vaporaş de 25 de locuri, închirieri de bărci, pescuit şi alte lucruri care recomandă din plin staţiunea Călimăneşti-Căciulata, nu numai pentru tratament, dar şi pentru odihnă şi reconfortare.
>>
Sursa documentară: Alexandru CONDEESCU, „Călimănești–Căciulata”, ,,România pitorească”, anul V, nr. 8, august 1986, pp. 8–9.
Fotografiile au ilustrat paginile de revistă în original - una câte una, la această legătură.
___________
___________
#memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #Valcea #Educație #istorielocalavalcea #ramnicuvalcea #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #BVaAV #UZPR #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #Calimanesti #Caciulata #Carpathian #wildlife #nature #statiuni #Cozia #UmbraluiMircea #CălimăneștiCăciulata #RecuperareMedicala
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu