Octavian Goga la Vâlcea în martie 1936

Marţi, 24 Martie, la ora 11 dimineaţa, a avut loc la Râmnicu Vâicea, congresul organizaţiei naţional-creştine din judeţul Vâlcea, Au luat parte la această adunare peste trei mii de oameni, veniţi din toate colţurile judeţului, ca să asculte cuvintele d-lui Octavian Goga. 

Întrunirea de Marţi, organizată cu o desăvârşită pricepere, de către d. Gogu Pleşoianu, a depăşit, prin proporţiile sale, prin însufleţirea celor prezenţi, ca şi prin adevărurile rostite, tot ceeăce s’a văzut, ca manifestare politică, în acest oraş. Venit pentru prima dată în judeţul Vâlcea, Octavian Gcga a deslănţuit un entusiasm uriaş, iar cuvintele sale, ca o sguduitoare spovedanie, au făcut o puternică şi neuitată impresie. Preşedintele partidului Naţional-Creştin a sosit in Râmmcu-Vâlcea, încă de Luni seara. În drum spre capitala judeţului, d. Octavian Goga a fost primit, prin gări, de populaţia ieşită să-l întâmpine. În gara Zăvideni peste trei sute de oameni, veniţi din comunele Prundeni şi Zăvideni, i-au urat bun sosit. În gara Ioneşti, cinci sute de oameni s’au descoperit în faţa d-lui Octavian Qoga. Acelaş lucru s'a petrecut şi în gara Govora. În staţia din Rârnnicu-Vaicea, d. Octavian Goga a fost primit de peste o mie de oameni şi purtat în triumf. În ziua întrunirii oraşul a fost în întregime ocupat de coloanele naţional-creştine, într’o impresionantă ordine. Au fost momente de mare entusiasm. Peste tot s'a strigat numele d-lui Octavian Goga. Adunarea s’a ţinut în sala teatrului „Adreani“. Câteva megafoane transmiteau în stradă cuvântările rostite pentru oamenii cari nu încăpuseră in sală.

Cu prilejul acestui congres s’a verificat forţa organizaţiei naţional-creştine din judeţul Vâlcea. Conducătorul organizaţiei, d. Gogu Pleşoianu, a dovedit astfel, pentru toţi, cât este de mare popularitatea sa în judeţ şi cât prestigiu revarsă personalitatea sa. În faţa celorlalte organizaţiuni de partid din judeţ, organizaţia naţional-creştină s’a impus cu o putere definitivă, aşezându-se, la o mare distanţă, în fruntea tuturor. 

Deschiderea congresului

Congresul s’a deschis la ora 11 dimineaţa.

Sosirea d-lui Octavian Goga în sala de adunare a fost salutată cu nesfârşite aplauze. 

Asistența

Au luat parte d-nii: Octavian Goga, I. C. Atanasiu, deputat Nichifor Robu, Th. Deleanu, Zenovie Voiculescu, inginer Caciona, Gh. Polihron; din Argeş d-nii: Constantinescu-Pion, Gorovei, Ştefan Georgescu, Canini, Al. Penescu, Petre Bălţescu, preot Mitu Popescu, preot Stări eseu, Marin Diaconu învăţător; din Sibiu d. Popescu-Sibiu; din Vâlcea d-nii; Gogu Pleşoianu, Tiberiu Anastasiu, N. Gr. Pleşodanu, col. I. Jugureanu. maior I. Mihăescu, Tănăsescu-Govora, d-na avocat Drăghicescu, I. Popescu-Prundeni, ziarist, D. Drăghicescu, dr. Gheorghiu, I. Niculescu, Al. Drăghicescu, inginer, Petroşanu, Prunescu, Şt. Bălaşa, N. Bârlogeanu, A. Petre, Bălănciu, Stan Iancu, Radu. N. Popescu, Spiridon Bărbulesicu, Dandu Olănescu, Albescu, Şt. Jnătescu, Prahoveanu, Iliescu, Al. Ciurezu, avocat, A. Costăchescu, I. Antonescu, Belici Cristea, Florică Dumitrescu, C. Stoican, profesor I. Avrămescu, C. C. Chilibaru, Georgescu, Marinescu, Miclescu, Gh. Olănescu, Filip Iliescu, Aurel Albăstroiu, Gr. Grigorescu, I. Cornoiu, Birericaru, Stroescu, Grigore Niculescu, AI. Omeag, D. Prădatu, Codeleu, I. Niculescu-Stan, învăţător Niţulescu, Nae Mihăilescu, învăţător Aramescu, Olănescu, Voicu, învăţător Bardac, Constantinescu şi alţii, cărora Ie cerem iertare că nu-i putem numi pe toţi aici.

CUVÂNTAREA D-LUI M AIOR I. MIHĂESCU 

(continuare din captura de ecran alăturată)

Românul a ajuns să moară de foame în ţara grâului. 

Cine poartă vina acestor nenorociri? Iată cine sunt marii vinovaţi: toate partidele politice care au guvernat după răsboi au făcut o deşănţată propagandă asigurâridu-ne că la venirea la guvern, vor face să curgă lapte şi miere. Vor restabili echilibrul moral trimeţând la puşcărie pe toţi tâlharii care au jefuit banul public, vor stabili echilibrul de preturi între produsele agriculture şi cele industriaie, vor desfiinţa cartelurile, vor micşora impozitele la puterea de plată a cetăţeanului, vor lua măsuri contra speculanţilor eftinind viaţa, pentru a putea fi suportată de păturile sărace şi că în toate instituţiile industriale şi comerciale, vor plasa români şi multe alte promisiuni în interesul binelui obştesc.

Dar promisiunile erau făcute numai pentru a putea obţine voturile maselor naive, căci n’au trimis la puşcărie pe nimeni. Afacerea „Skoda“ care apasă pe umerii partidului naţiona-ţărănist a găsit ţap ispăşitor un general care a scăpat ieftin. Acelaşi lucru se pregăteşte şi în afacerea Cagero.

Echiibrul de preţuri între produsele agricole şi cele industriale nu s’a stabilit, ba din contră produsele industriale s’au urcat în mod îngrozitor, iar cele agricole au scăzut la preţuri de batjocură.

Cartelurile nu s’au desfiinţat.

Impozitul nu s’a scăzut la puterea de plată, ci s’a. ridicat până la jefuirea contribuabilului.

Ţăranul, din produsele sale deiabia îşi plăteşte impozitele.

Nicio măsură nu s’a luat cta industria să nu mai fie în mâna străinilor şi românul să nu mai moară de foame.

D. I. NICULESCU

Luăm parte la un mare praznic sufletesc. Ne-am adunat aici cu sufletul chinuit de întrebări, ca să primim împărtăşania adevărului de la d. Octavian Goga. 

Toţi cârmacii statului şi-au pierdut busola. Ne cotropesc valurile străinismului. Peste tot e jale, jaf şi ruină. Dela munte la şes e o sărăcie cumplită. Pădurile sunt exploatate de evrei şi moşnenii au ajuns slugi. Podgorenii şi agricutorii se află în mizerie. E timpul să se sfârşească definitiv acest capitol de îngenunchere.

D-NA  ADINA DRĂGHICESCU 

A vorbit despre menirea femeii, ca tovarăşe a bărbatului şi mamă a copiilor ei. Vrem să rămânem, a spus d-sa, ceeace putem să fim de folos. Femeia de astăzi s’a îndepărtat dela datoriile sale fireşti. Se cere astăzi o serioasă educaţie naţiomallă şi creştină. Şi cine mai mult decât mama poate sădi patriotismul în sufletele cetăţenilor de mâine, copiii de astăzi?

PREOTUL PRUNESCU

Arată că d. Octavian Goga a dat prima sentinţă de moarte pentru o monarhie care îngenunclüase poporul românesc din Ardeal. A doua sentinţă de moarte a fost dată pe seama străinismului cutropitor. Biserica nu-şi mai poate împlini misiunea ei, din pricina unui tratament nedrept. Sunteţi, d-le preşedinte, împreună cu d. A. C. Cuza, singura noastră nădejde, ca să repuneţi biserica în drepturile ei istorice. 

Străinii din Râmnicu-Vâlcea

D. N. Pleşoianu, vice-preşedintele organizaţiei, a arătat primejdia evreilor în judeţul Vâlcea: Vă găsiţi, domnule preşedinte, pentru prima dată în mijlocul nostru. Daţi-ne voe să vă înfăţişăm în câteva vorbe, durerea noastră de toate zilele. 

În Vâlcea noastră, ca peste tot întinsul ţărei s’au aşezat pe nesimţite şi totuşi temeinic, străinii. În creer de munte, acolo unde' odinioară românii se refugiau din calea hoardelor barbare spre a-şi apăra fiinţă, legea şi limba — pe Lotru în sus, este cea mai puternică şi primejdioasă aşezare cosmopolită: Nemţi, Cehoslovaci, Unguri, Italieni, Polonezi, Ruşi, tronând deasupra tuturor, nelipsiţii evrei. 

Pe deasupra celor cu carte de vizită românească, sub bogăţia munţilor peste 200 de paşaportari; iar băştinaşii noştri, într’o regiune în care se sapă după aur, sunt în sapă de lemn.

Biserica strămoşească de pe o colină din Brezoi stă să cadă. În schimb se înalţă trufaşe în centru, o biserică catolică, iar mai alături o sinagogă.   

 

Oraşul nostru, care înainte de război nu cunoştea decât trei evrei, este astăzi la dispoziţia lor, iar pe strămoşeasca cale a lui Traian, negustorii români trag obloanele.

Dar tot pe nesimţite au mers mai departe. Să vă dau câteva exemple: 

Medic primar este evreul Einschlag; medic al corporaţiei tot evreul Einschlag şi Abramovici; medic al şcoalei de meserii, evreu; medic al spitalului I. G. Duca evreul Mendel.  

Şi mai departe: profesor la şcoala comercială evreu, profesoară la liceul de fete, evreică; profesor la şcoala normală de învăţători, la viitorii dascăli ai neamului, evreul Abramovici şi după câte am auzit în clasele liceului ce poartă numele lui Alex. Lahovary, se aşează pe catedra educaţiei neamului, însuşi rabinul.

Aceasta este realitatea, acesta-i adevărul. Pe noi părinţii de copii, ne îngrozeşte soarta lor în România de mâine, dacă nu ne reculegem măcar în ceasul cel din urmă. Dv. aţi pipăit şi aţi simţit aceste adevăruri pe cari nu le mai cântaţi, ci le plângeţi.

Sunteţi ultima şi cea mai puternică nădejde a neamului.

D. avocat POPESCU-BOGDANA, vorbeşte despre tineretul din judeţul Vâlcea, care se găseşte lângă d-nii A. C. Cuza şi Octavian Goga. Aminteşte despre lupta generaţiei universitare dela 1922. 

D. învăţător COSTACHESCU, înfăţişează situaţia grea a plugarilor.

CUVÂNTAREA D-LUI CONSTANTINESCU-PION

D. Constantinescu-Pion aduce salutul organizaţiei naţional-creştine din judeţul Argeş, al cărui preşedinte este. Arată lupta dusă de d. Octavian Goga pentru dărâmarea monarhiei Habsburgilor şi suferinţele sale în temniţa Seghedinului.

A vorbit apoi despre complicitatea celor două partide cari au practicat rotativa.

Partidul Naţional-Creştin chiamă întreaga suflare românească la luptă. Vă chemăm la luptă pentru a pune sângele românesc în drepturile sale istorice.

Expunerea d-lui Nichifor Robu

Într’o cuvântare care a durat o oră, d. deputat Nichifor Robu a expus pe înţelesul tuturor, temeiurile antisemitismului şi doctrina partidului Naţional-Creştin. Discursul său a făcut o puternică impresie. Informaţia bogată, expunerea limpede şi accentul convingător al d-lui Nichifor Robu au ţinut încordată o oră întreagă atenţia ascultătorilor. S’a spus că judeţul Vâlcea, ca şi în restul Olteniei, nu există o primejdie evreiască. D. deputat Nichifor Robu a demonstrat că Oltenia e ameninţată de aceeaşi primejdie, pentru că evreii lucrează metodic, şi dictează politica partidelor. Cuvântarea sa a fost îndelung aplaudată.

A vorbit apoi d. Octavian Goga, al cărui discurs, după note rezumative, îl publicăm în pagina l-a a ziarului. (îl redăm mai jos)

Cei cari au vorbit înaintea mea v’au spus gândurile lor. E rândul meu să vă arăt ce este în sufletul meu. Am plecat să-mi fac mărturisirea de credinţă. 

Când cineva are sarcina de a conduce, el trebue să se facă apostol.

Am venit cu dragă inimă aici,
într'un colţ de pământ apropiat
de sufletul meu. Am toate justi-
ficările pentru aceasta. Sunt de
dincolo de munţi, am stat subt
acelaş cer ca şi dv. Delavrancea
spunea odată: „Carpaţii sunt şira
spinării neamului“. Noi stăm,
după cum vedeţi, pe şira spină-
rii neamului. Aici, la Olt, e lea-
gănul românismului. Cărturarii
ştiu că sufletul meu a îmbrăţi-
şat cândva Oltul care pleacă de
pe pământul românesc şi se var-
să în Dunăre, care este tot ro-
mânească.

DE CE AM VRUT UNIREA?

D. Nichifor Robu a arătat cum
se va face prin partidul Naţional -
Creştin desrobirea ţării. Dar poa-
te dv. vă întrebaţi de ce mă gă-
sesc în politica ţării aici unde
mă vedeţi. Prietenii mei ştiu că
m’am sbătut dincolo să facem o
ţară. Ţăranul vrea unirea. Dar
de ce am vrut-o? Pentru ca ţara
să fie stăpânită de români. Vă
aduceţi aminte când aţi mers la
războiu şi când am venit aici cu
părintele Lucaci să predic intra-
rea in războiu, dv., ca şf mine ne
gândeam că dacă se va izbândi
visul nostru, ţara va fi izbăvită
şi pe viitor va fi condusă de e-
lementele cele mai bune, spre
cărările de lumină. Fiecare om
gândea la fel şi in raniţa fiecă-
rui soldat se afla un vis.

UNDE SUNT BOGĂŢIILE ŢARII ?

Au trecut 11 ani şi mergem
din rău în mai rău. Nu vreau să
vă răscolesc sufletele, pentru că
eu nu văd viitorul negru. Dar
nu pot să vă mint; vreau să vă
spun întregul adevăr, oricât ar fi
el de crud.

După cum ştiţi acum se judecă în Parlament bugetul ţării.

Vom avea un buget de 22 miliarde lei, care în aur fac 500 millioane lei. Apoi dv., vă amintiţi că România veche avea un buget de-aproape 700 milioane lei aur. Prin urmare este o diferenţă de-aproape 200 milioane lei aur. De ce avem un buget atât de mic de numai 500 milioane lei aur? Ţara s’a mărit, dar bugetul României Mari e mai mic decât bugetul României mici. Bugetul este cheltuiala ţării, iar această cheltuială este mică, pentru că suntem sărăciţi. Isvoarele de venituri au secat.  

Uitaţi-vă, de pildă, la preoţimea ortodoxă. Biserica nu-şi poate împlini funcţiunea sa istorică In împrejurările de suferinţă de astăzi. Vedeţi peste tot preoţi cu lefuri de uşier. Cu o biserică cerşetoare însă nu se poate îndruma sufletul unui neam creştin. În aceeaşi situaţie de desnadejde se află şi profesorii, precum şi toate celelalte tagme.

Unde sunt bogăţiile ţării? Ele sunt ascunse, au plecat peste graniţă sau se află în lăzile de fier ale străinilor.

 

NĂVALA STRĂINILOR

După război poporul a pierdut mult sânge, e obosit, dar e o ma­re bucurie că s’a jucat hora uni­rii. Am uitat însă că trebuie să fim români, deaceea vrem astăzi să afirmăm dominaţia elementului românesc in ţară. Au trecut 17 ani de la unire, timp în care străinii au dat năvală, cotropind toate ramurile de activitate. În Ardeal, caşi în Bucovina clasa conducătoare e slăbită, pentru că cei străini cari domniseră a­colo erau puternici. Din spirit de generozitate noi i-am lăsat în pace, dar duceţi-vă la Sibiu, la Braşov, in Maramureş, la Satu-Mare, duceţi-vă la Timişoara, la Arad şi veţi vedea până unde se întinde stăpânirea lor.

Prin legea administrativă ei au fost lăsaţi să conducă mai departe destinele neamului. Consiliile comu­nale sunt în mâna lor. În Timişoa­ra, cel mai bogat oraş, după Bucu­reşti, nu există o biserică ortodoxă. Au trecut 17 ani şi nu s’a putut ri­dica un altar ortodox. Statul n’are bani. Oraşul, care ar fi putut face acest lucru şi care are destui bani, e condus de străini. La Hotin din 32 de consilieri comunali, numai u­nul e român; la Maramureş sunt numai 6 români din cei 32 de con­silieri comunali.

Mă sfiesc să vă arăt toată aceas­tă cumplită ruşine, pentru că s’ar răscoli sângele neamului. Eu încă nu sunt un răscolitor. Am credinţa că pe cale legală vom putea ajun­ge la mântuire.

Am făcut mai sus o comparaţie în­tre bugetul de astăzi şi bugetul Ro­mâniei vechi. Dar dc unde vine a­ceastă sărăcie? Elementele străine sugând toate bogăţiile ţării nu mai rămâne pentru noi aproape nimic. Tot ce vine în contact cu dv., toate articolele industriale sunt in dis­proporţie cu venitul pământului. 

Eu văd acest lucru şi m’am gân­dit la ce se poate face pentru în­dreptarea răului.

Mă duc să predic

În toate partidele s’a aşternut
vălul străinismului. Gândiţi-vă
la cununia lui Auşnit. Decât să
trăesc în această atmosferă mai
bine plec, dar dacă rămân mă
duc să predic poporului progra-
mul mântuirii noastre. Dar cui
să-i întind mâna ? Eu primesc ori
ce mână care mi se întinde pen-
tru desrobirea neamului.

M’am gândit la profesorul A.
C. Cuza care de 50 ani spune tu-
turor: feriţi-vă de străini şi care
necontenit a arătat primejdia jidovilor. D-sa n’a primit nicio
răsplată, deşi ar fi putut să se
bucure de multe onoruri. E omul
cu mâinile nerăsplătite, dar curate.

El a avut dreptate. Îngrădit în-
tre cărţile lui, închis în labora-
torul Iul de gândire, profesorul
A. C. Cuza a spus necontenit:
feriţi-vă de invazia evreilor. I-am
dat mâna şi vă spun, cum am
spus pretutindeni: am făcut un
program, am depus un jurământ 

şi înţeleg să propovăduesc pentru

izbânda lui şi nimeni şi nimic nu mă va abate din drumul

meu, pentru că acest program purcede nu din mintea noastră, ci din nevoile voastre şi din dorinţele celor mulţi. Nu ne vom ingădui niciodată să nesocotim dorinţele dv.

Sunt opt luni de zile de când am plecat să punem urechea Ia sufletul neamului. Ne-am dus la Chişinău, Ia Cernăuţi şi în Banat, peste tot poporul a venit să ne-asculte. Dar dece vine lumea la noi? Vine fiindcă dă creză- mânt bunătăţii noastre, dă crezământ ideii de jertfă a unor oa­meni cari s’au sbătut Întotdeau­na pentru binele obştesc. E pen­tru noi o mare răspundere, dar nu ne vom necinsti petecul de viaţă şi zilele cari ne-au mai ră­mas. Vom merge înainte, eu cred în această izbândă. Poporul se răscoleşte şi asta e tăria noastră. Am fost la Mehedinţi şi 18.000 oameni ne-au dat votul. Noi n’am avut bani, de aceea am ce­rut să se verifice Ia Cameră cheltuelile şi ale noastre şi ale lor, propunerea a fost însă refuzată.

La Suceava primejdia e mai mare. Dv. vă găsiţi aici într’un colţ de ţară fără perciuni și poate nu înţelegeţi destul de bi­ne ce înseamnă perciunii pen­tru economia naţională. Ei fi­xează preţurile; mi-am dat sea­ma de acest lucru când m’au chemat negustorii români să-mi arate situaţia lor şi când am văzut că aceşti negustori nu sunt decât nenorociţi interme­diari între producător şi engrosiştii străini.

Poate această ţară să se schimbe cu un buget de sără­cie, să-şi creeze o armată puter­nică pentru a-şi apăra hotare­le? În aer pluteşte primejdia războiului, iar noi suntem în­conjuraţi din toate părţile de duşmani şi desigur că n’aţi vrea să se repete pilda din 1916 când voiam să luptăm dar n’aveam cu ce.

Pe drumul sângelui românesc...

(continuare în captura de ecran de mai jos)

 

Sursa: ,,Țara Noastră”, Organ al Partidului Național Creștin, fondator: Octavian Goga, ediția din 28 martie 1936.