În Vâlcea, judeţ cu 246.616 locuitori la recensământul din 1930 (221), apăreau în jur de 20 de publicaţii periodice anual: 20 - în 1928, 18 - în 1929, 23 - în 1930, 24 - î n 1931, 20 - în 1932, 25 - în 1933, 20 - în 1934, 23 - în 1935, 25 - în 1936, 17 - în 1937 (222). Cele mai multe dintre aceste ziare şi reviste îşi aveau redacţiile în oraşul capitală de judeţ, Râmnicu Vâlcea, care număra pe atunci 15.162 de locuitori. Ca şi în restul ţării, creşterea numerică a ziarelor şi revistelor a fost urmată, firesc şi necesar, de o creştere a numărului de ziarişti şi alţi lucrători din presă, care au simţit nevoia de a se reuni în asociaţii profesionale şi sindicale care să le apere interesele în faţa patronilor, să le releve solidaritatea şi identitatea de breaslă.
În acest context, vineri 26 decembrie 1930, orele 11, în localul din Rm. Vâlcea al Asociaţiei Profesorilor Secundari a avut loc reuniunea de constituire a «Asociaţiei Publiciştilor Vâlceni» (223). Aceasta va folosi ca organ independent ce presă - din ianuarie 1931 până în iulie 1932 - publicaţia „Îndrumarea Vâlcei”, condusă de Vasile Săndulescu, proprietarul unei Agenţii teatrale şi al Cinematografului „Splendid” din Rm. Vâlcea.
Conform Statutului Asociaţiei, reprodus în nr. 73 din 1-10 ianuarie 1931 al ziarului amintit, durata de funcţionare a acesteia era nelimitată, cu începere de la 1 ianuarie 1931, iar admiterea noilor membri se făcea în baza unei cereri către Comitetul de conducere. Solicitatorii puteau fi: directorii şi proprietarii de ziare şi publicaţii periodice ce apăreau în oraşul şi judeţul Vâlcea, colaboratorii permanenţi ai acestora, corespondenţii ziarelor din afara judeţului, precum şi „orice persoană care a publicat sau va publica în foile vâlcene”. După cum se vede, criteriile de selecţie erau foarte îngăduitoare, căci şi gazetarii propriu-zişi, cei care lucrau efectiv într-o redacţie şi erau plătiţi anume pentru aceasta, se numărau pe degete.
Scopul Asociaţiei viza trei direcţii mari de acţiune: una vădit profesională, care privea îmbunătăţirea calităţii actului publicistic şi implicit a prestaţiei gazetarilor, alta de natură sindicală, care se referea la protejarea drepturilor membrilor asociaţi, iar cea mai cuprinzătoare şi mai concretă, totodată, cerea membrilor săi să desfăşoare o susţinută activitate de culturalizare a maselor în toate domeniile importante ale societăţii vremii, plecând de la spiritul haretian introdus în şcolile de la ţară şi în viaţa sătenilor, până la sincronizarea cu curentele modeme de integrare europeană. Prin acestă ultimă componentă, Asociaţia Publiciştilor Vâlceni se alătura altor asociaţii şi societăţi, precum societăţile de lectură sau ligile culturale, în campania largă de ridicare a nivelului cultural al maselor populare.
Iată mai jos cele cinci puncte ale art. VI din Statut.
„1. Ridicarea prestigiului ziariştilor şi publiciştilor vâlceni.
2. Educarea maselor poporului prin articole cu caracter politic, economic, financiar, literar şi administrativ.
3. Apărarea intereselor membrilor Asociaţiei.
4. Conferinţe ţinute de membrii Asociaţiei sau de oricare altă persoană, conferinţe cu caracter profesional sau general.
5. Înfiinţarea de bibliotecă.”
Fiecare membru al Asociaţiei era dator a plăti o cotizaţie lunară în cuantumul fixat de adunarea generală, cotizaţie care se constituia în venituri ale Asociaţiei alături de donaţiuni şi subvenţii, beneficiul seratelor, onorariile de corespondenţi ai ziarelor cotidiane, precum şi orice alte sume băneşti ocazionale. Pentru a se înlătura orice suspiciune în legătură cu modul de gestionare a banilor, în Statut s-au introdus dispoziţii ferme şi restrictive cu privire la prezentarea Raportului anual de gestiune bănească în faţa Adunării generale, în caz de neaprobare a acestuia, Adunarea generală având dreptul “să dizolve înainte de termen întreg Comitetul de conducere al Asociaţiei.” Mai mult, potrivit art. XVII din Statut, “dacă se constată de către Adunarea generală nereguli în gestiunea bănească, atunci Asociaţia are dreptul să ceară să reintre în fondurile sale, iar cel ce i-a prejudiciat interesele să fie îndepărtat.”
Intre primii care au aprobat şi semnat Actul constitutiv şi Statutul Asociaţiei se află: prof. Eliodor Constantinescu, prof. şi avocat Nicu Angelescu, prof. D. Tomescu-Putna, institutorii Th. Geantă şi Const. Daniilescu, avocaţii Tomiţă Rădulescu şi Em. Drăguşeanu, prof. C. Popian, învăţătorii I. I. Alexandrescu şi Al. Enăchescu, industriaşul Mitică Simian, Al. D. Presbiterianu, Vasile Săndulescu, Vasile Florescu, D. S. Petrescu, Vintilă Băluţescu, Al. Oiţă, Anton Diaconescu, I. Gereanu, V. I. Oproiu, N. Gh. Diaconescu.
La 8 februarie 1931, s-a convocat o Adunare generală extraordinară, la care au fost invitaţi să participe toţi membrii semnatari ai Actului constitutiv şi ai Statutului Asociaţiei Publiciştilor Vâlceni. Totodată, în ziarul “îndrumarea Vâlcei nr. 75 din 21-31 ianuarie 1931, organul oficial al Asociaţiei, s-a anunţat că se primesc încă adeziuni de noi membri până în ziua de 7 februarie 1931, la redacția ziarului respectiv, unde se puteau semna şi cele două acte de constituire.
La adunare au participat 22 din 29 de membri înscrişi, ceea ce înseamnă că la numărul celor 21 de fondatori din 26 decembrie 1930 se mai adăugaseră 8 noi veniți în ultimele zile. Ordinea de zi a avut trei puncte: 1. Votarea Statutului. 2. Alegerea Comitetului de conducere. 3. Propuneri libere.
Se pare că Statutul a suferit câteva completări, astfel că în Comitetul ce conducere, ales prin vot secret şi pentru o durată de trei ani, au fost adăugaţi vicepreşedinte, un administrator general şi doi membri. Iată componenţa acestui Comitet de conducere al Asociaţiei, asa cum a apărut în ziarul Îndrumarea Vâlcei nr. 76 din 1-15 februarie 1931: preşedinte – D. Tomescu-Putna, vicepreşedinte - Th. Geantă, institutor şi director al ziarului „Viaţă nouă”, administrator general - V. Săndulescu, directorul ziarului „Îndrumarea Vâlcei”, casier - C. Daniilescu, director „Naţionalul Vâlcei”, secretar - 1. Gereanu, director „Strigătul Oltului”, membri - N. Angelescu, profesor şi avocat („Viitorul Vâlcei”), D. Guşetoiu, prof. Vasile Florescu, ziarist, şi Al. Oiţă de la “Curierul Muncei” (224) .
Au mai fost aleşi trei cenzori: maior I. Mihăescu, pensionar, prof. Şt. Popescu şi A. Diaconescu, meseriaş, precum şi trei cenzori supleanţi: prof. Vasile Jitaru, Vasile Oproiu, tipograf, şi Iancu Georgescu, corespondent de ziar.
În cadrul acestei prime adunări generale, calificată ca extraordinară, s-a adoptat şi una din primele măsuri cu caracter social din istoria de breaslă a ziariştilor, s-a deschis o listă de subscriere pentru ajutorarea scriitorului şi publicistului Vasile Pop, lovit de nenorocirea „pierderii vederii”.
Conform art. XIX din Statut, “Asociaţiunea Publiciştilor Vâlceni dreptul de a se afilia oricărei asociaţiuni de presă, păstrându-şi însă individualitatea sa”. În acest sens, va cocheta o vreme cu ideea de a se apropia de Sindicatul Presei din Oltenia, sindicat care va organiza la 4 aprilie 1931, în sala Teatrului Adreani din Rm. Vâlcea, o şezătoare literară şi artistică. în cadrul acesteia, preşedintele sindicatului, avocatul D. Tomescu din Craiova, prezintă „Raportul Olteniei in literatura românească”, se spun monoloage de către actorul Coco Demetrescu, de la Teatrul Naţional din Craiova, şi prof. Constantin Popian din Rm. Vâlcea, se citesc versuri de către poeţii Gh. I. Chiţibura, N. Chiriacescu-Jiu, Const. Jaleş, Alex. Iacobescu şi Em. Georgescu, toţi din Craiova, precum şi de Alex. Dumitrescu-Colteşti, primarul din Rm. Vâlcea, cunoscut deopotrivă ca poet, dar şi ca un destoinic gazetar, director al ziarului „Ideea naţională”, redactor la ziarele „Cercul” şi „Vremea nouă”.
O ultimă manifestare a existenţei Asociaţiei Publiciştilor Vâlceni este semnalată în nr. 86 din 1-15 iulie 1931 al ziarului „Îndrumarea Vâlcei”, când se publică un comunicat al Asociaţiei de solidarizare cu prof. D. Tomescu-Putna, preşedintele său, ameninţat cu bătaia de două persoane. Totodată, Asociaţia îşi anunţă intenţia ca după vacanţa de peste vară să îşi reînceapă activitatea cu mai multă intensitate. Ceea ce nu se va întâmpla, însă. Oricum, înfiinţarea Asociaţiei Publiciştilor Vâlceni la sfârşitul anului 1930 şi scurta sa activitate, între 1931-1932, va da impuls mişcării asociative din judeţ a lucrătorilor din presă, va determina o mai puternică solidarizare a acestora în jurul ideii comune de ridicare a prestigiului breslei şi de apărare a drepturilor lor, în ciuda opiniilor politice şi profesionale care îi separau adesea, ca urmare a aparteneţei lor la o publicaţie a unui anumit partid sau cu anumite orientări.
În 1932, Sindicatul Ziariştilor din Vâlcea, reprezentat de Asociaţia Publiciştilor Vâlceni, va participa, alături de sindicate ale ziariştilor din întreaga ţară, la constituirea Federaţiei Generale a Presei din Provincie (225), care va organiza congrese naţionale anuale şi va încerca să dea o direcţie unitară revendicărilor lor salariale şi organizatorice.
Peste patru ani, la 13 martie 1936, se infiinţează Asociaţia Ziariştilor şi Publiciştilor din Vâlcea. Era un semnal că oamenii care lucrau la redactarea şi tipărirea ziarelor şi revistelor locale înţelegeau că presa devenea tot mai puternică dacă îşi coagula puterile fiecăruia dintre membrii săi, pentru apărarea drepturilor profesionale şi sociale.
Conform Sentinţei nr. 266 din 13 martie 1936, a Tribunalului Vâlcea - Secţia I, capătă personalitate juridică noua organizaţie profesională, care încununa eforturile făcute de slujitorii gazetelor vâlcene - directori şi proprietari de gazete, redactori şi gazetari cu sau fără angajament de serviciu, tipografi sau proprietari de tipografii, publicişti ocazionali - de a avea o organizaţie proprie. În Actul constitutiv sunt menţionaţi următorii iniţiatori: Aurel Săftoiu, din com. Govora, Victor Florescu, Alexandru Presbiterianu, Teodor Geantă, D. C. Măldărescu, prof. V. Nicolau, Emil Răuţ, Vintilă Băluţescu, I. St. Niculescu, I. Popescu-Bogdana, Simion Munteanu, V. Tivig, I. Stroe, N. Belici, G. Valescu, I. Puşchilă, R. Popian, N. Ciobănescu, Şt. Enăcică, toţi domiciliaţi în Rm. Vâlcea, Nicolae Novac, din corn. Căzăneşti, Alex. Anghel, corn. Băile-Govora, I. Popescu, N. Popescu-Cemeanu, G. C. Mihai, toţi din corn. Băile-Govora, Dumitru Florescu, com. Greci, Emil Nedelescu, corn. Rîmeşti, Alexandru Popovici, com. Brezoi, Petre Molea, corn. Drăgăşani, Petre Stănescu, Ocnele Mari, I. Georgescu, av. Rm. Vâlcea (226).
Surprinzător, în această lungă listă apar multe nume de persoane care nu au, aparent, legături prea strânse cu lumea presei. Lipsesc, de asemenea, redactorii şi editorii unor publicaţii locale ale vremii, efemere ce-i drept, care apăreau în diverse localităţi ale judeţului, altele decât Rm. Vâlcea: „Facla muncii” (Bărbăteşti), „Medici veterinari” (Bălceşti pe Olteţ), „Veniți la noi” (Dăești), „Aurora Vâlcei” și „Izbânda” (Drăgăşani), „Doina” (Stăneşti de Cema) etc.
Sunt însă şi membri fondatori care erau cunoscuţi bine în epocă pentru colaborarea lor intensă la majoritatea publicaţiilor locale, ca şi pentru implicarea lor administrativă şi redacţională în apariţia unor ziare şi reviste. Teodor Geantă, de exemplu, era profesor de muzică, autor de manuale şcolare şi cărţi de pedagogie, redactor şi director la „Vremea nouă”, la revistele „Pentru inima copiilor” și „Învăţătorul”, la „Viaţă nouă”, organ al PNL Vâlcea, şi „Tribuna Vâlcei”; D. C. Măldărescu, redactor şi apoi director-proprietar la „Gazeta pentru apărarea intereselor pensionarilor” şi secretar de redacţie la „Apărarea cetăţenească”, Emil Răuţ, redactor „răspunzător” la „Îndrumarea Vâlcei” în 1935; Victor Florescu, redactor, din decembrie 1935, la „Învăţătorul”, organul „Asociaţiei Învăţătorilor Vâlceni”. Alexandru D. Presbiterianu a fost director-proprietar al săptămânalului „Gazeta Vâlcei”, apărut între 1912-1919, şi director al Buletinului Camerei de Cornerț şi Industrie, circumscripţia Rm. Vâlcea, în perioada martie-aprilie 1927, în calitatea sa de secretar al Camerei. Membru fondator, în 1920, al Societăţii Anonime „Viitorul Vâlcei” pentru Industria Artelor Grafice, alături de alte nume cunoscute de avocaţi, oameni de afaceri şi gazetari locali, ajunge încă din 1932 proprietarul acestei tipografii, unde, între alte ziare şi cărţi, se tipăreşte şi oficiosul organizaţie liberale locale „Viitorul Vâlcei” (227)
Scopul Asociaţiei, reprodus din acelaşi Act constitutiv publicat de „Îndrumarea Vâlcei”, este unul preponderent profesional, dar cuprinde şi câteva deziderate specific sindicale:
„1. Susţinerea şi apărarea intereselor morale şi materiale ale asociaţiei.
2. Strângerea legăturilor de cunoaştere şi prietenie reciprocă între membri: asociaţiei, ridicarea şi apărarea prestigiului, demnităţii profesiunei şi îndeletnicire: ziaristice şi publicistice, întărirea ideii de solidaritate profesională între membri: asociaţiei şi crearea raporturilor amicale de conlucrare între diferite organe de presă din jud. Vâlcea, precum şi participarea la acţiunea comună a celorlalte organizaţi: profesionale de presă din ţară.
3. Apărarea intereselor profesionale ale membrilor asociaţiei.
4. Colaborarea strânsă în lupta pentru revendicările profesionale.
5. Participarea la toate acţiunile culturale şi patriotice de interes general.
6. Preîntîmpinarea şi stingerea neînţelegerilor dintre membrii asociaţiei, dintre ei sau în raporturile lor cu organele de presă ori cu persoane particulare şi cu autorităţi.
7. Ajutorarea reciprocă între membrii asociaţiei, în orice nevoie şi ocazie.”
Se mai prevedea ca primirea viitorilor membri ai asociaţiei să se facă din rândul cetăţenilor români majori, care îndeplineau condiţiile fixate prin statutele asociaţiei.
Cât priveşte organele de lucru ale asociaţiei, acestea erau următoarele:
a) Adunarea generală a asociaţiei.
b) Comitetul de conducere.
c) Comisia cenzorilor.
În Sentinţa nr. 266/1936 a Tribunalului Vâlcea era menţionată şi componenţa primului Comitet de conducere al asociaţiei, alcătuit din: Emil Răuţ (preşedinte), prof. V. Nicolau şi I. St. Niculescu, pensionar (vicepreşedinţi), C. Daniilescu (casier), Vintilă Băluţescu, ziarist (secretar), D. Măldărescu şi N. Popescu-Cerneanu. Comisia de cenzori era formată din trei persoane: I. Stroe, agronom, Alexandru Popovici şi Alexandru Anghel. Ambele organe ale asociaţiei erau alese pentru o durată de trei ani.
Înfiinţarea Asociaţiei Ziariştilor şi Publiciştilor din Vâlcea la 1936 se integra în marea mişcare asociativă care cuprinsese presa din fostele provincii istorice ale ţării: Moldova, Ardeal, Oltenia, Banat, Crişana, Dobrogea, Bucovina şi Basarabia, dar şi presa din unele judeţe mai mici, precum Brăila, Ialomiţa, Teleorman ori Maramureş.
Sursa: Constantin Poenaru/ «Două asociații ale ziariștilor vâlceni în perioada interbelică»/ Revista Studii Vâlcene/ Serie nouă nr. VIII (XV) 2014/ Editor Forumul Cultural al Râmnicului.
Notă:
Cu privire la ex-primarul vâlcean poet și gazetar, recomandăm articolul deosebit de interesant al dlui Dan-Mihai Moroianu.
&&&
Bibliografie
Enciclopedia României. Voi. II Ţara Românească (lucrare elaborată sub conducerea prof. Dimitrie Guşti), Editura Imprimeriei Naţionale, 1938.
Horia Nestorescu-Bălceşti, Bibliografia presei vâlcene. 1875-1970 , în Studii vâlcene, 1971, p. 168-169.
îndrumarea Vâlcei, an V, nr.73 din 1-10 ianuarie 1931, p. 2.
Petre Petria, Vâlcea - Oameni de ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar, Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea, voi. I. 1997; voi. II. 2004 (în colab. cu Cristina Tănăsoiu ).
Marian Petcu, Jurnalist în România. Istoria unei profesii, Comunicare.ro, Bucureşti, 2005, p. 90.
Îndrumarea Vâlcei, an X, nr. 72 din 30 mai 1936, p. 2-3.
Constantin Poenaru, Politică şi cultură în ziarul liberal “ Viitorul Vâlcei ” (1920-1938), în Studii vâlcene, nr. VII (XIV), 2011, p. 545, inclus şi în vol „Presa română interbelică între mitologizare şi recuperare critică”. Studii şi cercetări de istrorie a presei prezentate la cel de-al IV-lea Congres ARIP, Constanţa, 2011.
__________________
(221) Enciclopedia României. Voi. II Ţara Românească (lucrare elaborată sub conducerea prof. Dimitrie Guşti), Editura Imprimeriei Naţionale, 1938.
(222) Cf. Horia Nestorescu-Bălceşti, Bibliografia presei vâlcene. 1875-1970, în „Studii vâlcene”, 1971, p. 168-169.
(223) Îndrumarea Vâlcei, an V, nr. 73 din 1-10 ianuarie 1931, pag. 2.
(224) Petre Petria, Vâlcea - oameni de ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar, Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea, voi. I. 1997; voi. II. 2004 (în colab. cu Cristina Tănăsoiu).
(225) Marian Petcu, Jurnalist în România. Istoria unei profesii, Ed. Comunicare.ro, Bucureşti, 2005, p. 90
(226) Îndrumarea Vâlcei, an X, nr. 72 din 30 mai 1936, p. 2-3.
(227) Constantin Poenaru, Politică şi cultură în ziarul liberal “Viitorul Vâlcei” (1920- 1938), în Studii vâlcene, nr. VII (XIV), 2011, p. 545, inclus şi în voi. Presa română interbelică între mitologizare şi recuperare critică. Studii şi cercetări de istrorie a presei prezentate la cel de-al IV-lea Congres ARIP, Constanţa, 2011, p. 149.
____________
#memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #mostenireculturala #Valcea #Educație #Valceaculturalheritage #Valceaculturalmemory #istorielocalavalcea #ramnicuvalcea #antimivireanul #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #bvaav #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #tipografi #tipografii #ziare #ziar #gazeta #gazetarie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu