Conducerea statului român a luat în considerare în faţa realităţii o posibilă retragere a autorităţilor militare şi civile din Transnistria, Basarabia şi Bucovina. Prin instrucţiunile nr. 1/1943 (Operaţiunea 1111 A) şi nr. 2 şi 3/1944 (Operaţiunea 1111B) s-au trasat liniile principale ale acestei acţiuni.
Aceste instrucţiuni trasau o serie de principii care trebuiau respectate de instituţiile statului român ce se evacuau, în eventualitatea unei înfrângeri a forţelor româno-germane pe front. Acţiunea era coordonată de Guvernământul Basarabiei, care dădea ordinul de evacuare a localităţilor din Bucovina şi Basarabia în funcţie de înaintarea forţelor sovietice.
Se stabileau categoriile de persoane admise a fi evacuate prin grija Statului Român:
- ofiţerii şi subofiţerii activi cu familiile lor;
- ofiţerii şi subofiţerii concentraţi sau mobilizaţi cu familiile lor;
- familiile ofiţerilor şi subofiţerilor aflaţi în misiune specială sau în formaţiuni armate speciale peste Nistru;
- funcţionarii civili sau personalul asimilat aflat în Serviciul Armatei (bugetar sau diurnist, cu familiile lor);
- ofiţerii şi subofiţerii diurnişti cu familiile lor, înscrişi în controalele unităţilor spitaliceşti;
- copiii orfani de război cu tutorii lor legali;
- personalul Societăţii Naţionale de Cruce Roşie şi al Consiliului de Patronaj care nu se afla în serviciul activ într-una din zonele de evacuare;
- toţi funcţionarii bugetari sau diumişti din Departamente, Guvemământe şi Directorate Generale cu familiile lor. (1)
Transportul persoanelor, efectelor şi instalaţiilor industriale se făcea pe bază de bilete personale, foi de drum pentru 60 de kg. de bagaj pe care fiecare familie sau persoană putea să-l ia cu ea nemijlocit şi foaie de strămutare pentru orice tip de obiecte încărcate în vagoanele de marfă. Aceste documente erau eliberate de Direcţia Comercială a CFR.
Pentru efectele evacuate (instalaţii industriale, obiecte casnice, etc.), transportul se facea cu foi de strămutare prevăzute cu timbru sec şi grifa CFR. Ministerele primeau carnete de 50 de foi, pe bază de proces-verbal. Aceste foi trebuiau să indice numele şi adresa posesorului numele şi adresa destinatarului, felul mărfii, cantitatea, staţia de predare la destinaţie.
Pentru persoanele fizice evacuate se puneau la dispoziţie un vagon de 10.000 kg. pentru trei familii sau unul de 15.000 kg. pentru 4 familii.
Pentru instituţiile statului, plata transportului se făcea de către ministerul în folosul căruia a fost făcut transportul cu bani puşi la dispoziţie de statul român în acest scop. (2)
Biletele pentru funcţionarii publici costau 1.455 lei (clasa a II-a) şi 970 lei (clasa a III-a). Pentru particularii care doreau să plece existau numai bilete de clasa a III-a, la preţul de 1.940 lei.
Ministerul de Interne, prin Ordinul 4940 din 5 martie 1944, reglementa deplasarea populaţiei admise la evacuare:
1) cei de la oraş trebuiau să meargă sub conducerea unui delegat al poliţiei locale ajutat de un număr suficient de agenţi pentru păstrarea ordinii;
2) cei din mediul rural mergeau sub conducerea unui ofiţer activ al Legiunii de jandarmi din unitatea teritorial-administrativă respectivă, ajutat de 4-5 jandarmi de fiecare plasă.
Convoaiele din fiecare judeţ se contopeau şi formau o singură coloană sub conducerea ofiţerului de jandarmi care conducea coloanele de populaţie rurală. Personalul poliţienesc sau de jandarmi care însoţea evacuaţii rămânea în zonele finale de evacuare, la dispoziţia prefecturilor, pentru asigurarea cazării şi hrănirii populaţiei evacuate.
Restul poliţiştilor şi jandarmilor rămâneau pe loc pentru menţinerea ordinii în zonele evacuate până la instaurarea aici a armatelor de operaţiuni, după care se evacuau în zonele hotărâte de Subsecretariatul de Stat al populaţiei. Aceleaşi hotărâri se aplicau şi personalului administrativ (funcţionari de stat). Eşalonul I al autorităţilor administrative va fi condus de subprefect, iar eşalonul II de prefect. S-a apelat la ofiţerii şi subofiţerii lăsaţi la vatră pentru realizarea evacuării. Legiunile de jandarmi existente în Basarabia au întocmit tabele nominale cu jandarmii însărcinaţi cu evacuarea populaţiei din diferite judeţe, pe plase şi convoaie.
Au fost evacuate o serie de efecte anterior ordinului de evacuare propriu-zis de la servicii administrative, a căror lipsă nu facea să sufere activitatea desfăşurată de acestea.
Instrucţiunile existente admiteau la evacuare numai arhiva mai veche de trei ani şi documentele deosebit de importante. Restul arhivei era distrusă prin ardere şi dresare de proces-verbal. Armamentul şi muniţia peste necesar erau evacuate după ce se asigura dotarea întregului efectiv de mobilizare cu cele necesare, plus rezerva de 10% necesară pentru fiecare unitate. Pleca peste Prut tot echipamentul nou sau în stare bună ce se găsea peste necesar, aparatele mecanice de atelier, piese de schimb, diferite materiale (case de fier portativ, cauciucuri de rezervă, material de geniu, de instrucţie, sanitar sau farmaceutic etc. ). Era însă exclus de la evacuare mobilierul de orice fel.
La 18 martie 1944, trupele sovietice aparţinând aripii stângi a Frontului I Ucrainean au început să forţeze Nistrul în sectorul Moghilev- Iampol, intrând în Basarabia. (3) În urma acestui fapt, la 19 martie 1944, prin Ordinul 421 al Guvernământului Basarabiei se declanşează Operaţiunea 1111 A şi, parţial, Operaţiunea 1111 B. Se evacuau Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale şi spitalele, Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, fabricile din Basarabia. Directoratul Sănătăţii hotăra spitalele ce trebuiau să rămână la dispoziţia populaţiei civile. Nu se puteau evacua, totuşi, bolnavii contagioşi, cei incurabili sau netransportabili. Acestora li se va asigura asistenţă sanitară de personalul ce rămâne pe loc şi li se vor lăsa medicamentele necesare.
Se prevedea evacuarea întregii industrii din Basarabia (ex. Fabrica de ulei „Palmira” din Chişinău avea destinaţia Alexandria, Moara „Victoria” din Chişinău - tot la Alexandria etc. ). În prima fază se demontau şi se evacuau generatoarele, laboratoarele, maşinile de forţă, aparatura fixă, curelele de transmisie şi piese de schimb. În faza a doua plecau restul pieselor.
Prin acelaşi ordin se cerea instituţiilor să aibă ambalate lucrările de valoare în aşteptarea comunicării indicativului trenului şi a numărului de vagoane cu care vor pleca.
Personalul administrativ, poliţia şi jandarmeria rămâneau pe loc în aşteptarea armatelor de operaţiuni. (4)
Tot prin acelaşi ordin se evacuau toate comorile şi averile istorice ale bisericilor şi mănăstirilor din zona vizată.
Aglomeraţia de pe calea ferată a făcut ca să se limiteze genul de materiale care vor putea fi transportate cu trenul. Pentru cele ce nu puteau fi evacuate se întocmea un proces-verbal în care se menţionează cauzele şi cantitatea acestora. Aceste materiale şi inventare erau predate primarului din localitatea respectivă.
În urma precipitării evenimentelor de pe front, situaţia devine destul de complicată. Guvernământul Basarabiei atrăgea atenţia Comandamentului de Jandarmi Chişinău, la 25 martie 1944, că posturile de jandarmi şi cele telefonice din Orhei au fost părăsite şi oricine putea asculta convorbirile telefonice. Se cerea luarea de măsuri pentru reîntoarcerea celor fugiţi de la datorie. Totodată, cei neevacuaţi căutau să se adăpostească fugind în păduri. (5)
La 23 martie 1944, prin ordinul 464, Guvernământul Basarabiei declanşează total Operaţiunea 1111 B în judeţele Bălţi şi Orhei. Rămâneau în teritoriu în permanenţa personalul administrativ din plasele unde nu s-a hotărât evacuarea totală, jandarmii, Poliţia de Stat şi Siguranţa Statului care se vor evacua cu armata de operaţiuni. Se evacuau premilitarii din contigentele 1942-1943-1944-1945-1946, autorităţile şi instituţiile prevăzute în diferite instrucţiuni date în acest scop. Populaţia civilă destinată a se evacua pe jos era dirijată în următoarele zone:
- Soroca (Răzeni-Călmaţui-C^ineni-Mingir)
- Bălţi (Obilenii Vechi- Şaptesate-Sbieroaia)
- Orhei (Sud Nisiporeni) (6)
Se stabileau 3 trasee speciale pentru coloanele de evacuaţi spre punctele de trecere peste Prut de le Leova şi Cahul. Era cu desăvârşire interzis a se folosi pentru deplasare şoselele Chişinău-Honceşti-Huşi şi Chişinău-Tighina-Tarutino-Reni. Prizonierii de război aflaţi la proprietari sau instituţii erau adunaţi şi evacuaţi pe aceleaşi itinerarii.
Caii bolnavi netransportabili se predau locuitorilor. Cei bolnavi incurabil se vor ucide, iar pieile erau recuperate de echipajele judeţene O. R. A. P.
Se organizau cantine pe şoselele de evacuare după indicaţiile Comandaţilor de Cercuri Teritoriale şi ale Prefecţilor de Judeţe. Prin grija Societăţii Naţionale de Cruce Roşie se organizau infirmerii pentru coloanele de populaţie evacuată.
Premilitarii şi prizonierii se hrăneau prin grija armatei. Populaţia civilă era îndemnată să-şi ia merinde pe o durată cât mai lungă, de cel puţin 10 zile. Se organizau centre de aprovizionare la: Ungheni (pentru 120. 000 de persoane şi 15. 000 animale pentru 6 zile), Leova (pentru 45. 000 de oameni şi 25. 000 de animale pentru şase zile), Cahul (pentru 65. 000 oameni şi 45. 000 animale pentru 6 zile) şi Bolgrad ( pentru 20. 000 şi 15. 000 animale pentru 6 zile).
Evacuaţii erau sfătuiţi să aibă asupra lor vase pentru prepararea hranei şi ceaune pentru mămăligă. Alimentele erau vândute la preţuri stabilite de Directoratul Economiei Naţionale.
Prefecturile, Inspectoratul Jandarmeriei Chişinău, Inspectoratul de Poliţie şi Siguranţa trebuiau să raporteze zilnic la orele 7 şi 18 mersul operaţiunilor de evacuare, trimiţând chiar şi rapoarte negative.
După acest scenariu se derulau acţiunile de evacuare pe întreg teritoriul Basarabiei ameninţate de invazia sovietică.
Cele doua ordine ale Operaţiunilor 1111 A şi 1111 B trasau scenariul privind evacuarea armatei, a administraţiei şi a populaţiei civile din Basarabia, Transnistria şi Bucovina. Realitatea nu a ţinut însă cont de astfel de scenarii, haosul existent pe frontul din Moldova, coroborat cu efectele actului de le 23 august 1944, făcând imposibilă derularea în bune condiţii a acestei operaţiuni, conform planificării concepute.
Documentele ce privesc retragerea armatei şi a autorităţilor române din Basarabia pun în lumină drama prin care au trecut mii de oameni în fuga lor din calea armatei ruse şi, în general, un episod dramatic din existent naţiunii române.
Sursa: Bogdan Dumitru Aleca/ Declanșarea ,,Operațiunii 1111” din Basarabia (19 martie 1944) - Aspecte cu privire la evacuarea Basarabiei/ revista Studii vâlcene Serie nouă nr. IV (XI) / 2008
Imaginile din colaj ilustrează ,,Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord” - mai multe la această legătură
____________
1 Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Ilfov (în continuare A.N. - D.J. Ilfov), fond Inspectoratul de Jandarmi Chişinău, dosar 19/1944, f. 123.
2 A.N. - D.J. Ilfov, ibidem, f. 164.
3 Constantin I. Chiriţescu, România în al doilea război mondial, vol.II, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti, 1996, p. 165.
4 A.N. - D.J. Ilfov, ibidem, f.173.
5 Ibidem, fila 174.
6 Idem
2 A.N. - D.J. Ilfov, ibidem, f. 164.
3 Constantin I. Chiriţescu, România în al doilea război mondial, vol.II, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti, 1996, p. 165.
4 A.N. - D.J. Ilfov, ibidem, f.173.
5 Ibidem, fila 174.
6 Idem
_____
#memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #mostenireculturala #Valcea #Educație #Valceaculturalheritage #Valceaculturalmemory #istorielocalavalcea #ramnicuvalcea #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #cultuleroilor #eroi #patriotism #istoriemilitară #armataromana #MinsterulAparariNationale #bvaav #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu