epopeea cinematografică georgiană pare să împărtăşească, în România ultimului sfert de veac, destinul pământean al sfântului martir fără moaşte...- Comunicare la Colocviul anual al Centmlui de Studii Medievale şi Premoderne al Fundaţiei Culturale ”Sf. Antim Ivireanul” din Rm. Vâlcea, 22-23 septembrie 2024. pentru revista "Lumina lumii” nr. 32-33 -
Despre filmul "Antim Ivireanul" (“Antimoz Iverieli”, Gruzia Film, 2001) am vorbit cu diverse ocazii. Superproducţia istorică de 3 ore şi jumătate, regizată de Ghiuli Ciohonelidze după un scenariu de Vaja Gigaşvili, cu regizorul în rolul principal, pare să împărtăşească într-un anumit sens destinul postum a sfântului martir fără moaşte, căruia îi este dedicat: "trupul" său rămâne inaccesibil.. Cu toate acestea, filmul şi-a cîştigat pe deplin locul binemeritat în istoria filmului georgian şi a celui creştin-ortodox.
Sunt întrebată adesea de soarta acestui filmul. De ziua când acesta va ajunge oficial în România. Mai ales în septembrie, în preajma sărbătoririi Sfântului cărturar ivirean, cinefilii creştini mă întâmpină, în fiecare an, cu aceeaşi evlavioasă întrebare. Iar eu le recit aceeaşi tristă poveste. Şi distanţa dintre ei şi filmul râvnit creşte, fatalmente, de la an la an.
Pelicula a intrat în legenda citadină românească după o unică proiecţie-surprinzâ la Cinemateca Română pe 27 octombrie 2002, cu ocazia sărbătoririi organizate de mănăstirea Sf. Antim din Bucureşti a zece ani de la canonizarea de către B.O.R., a ierarhului martir. Deşi ambalată într-un eveniment cultural- bisericesc de înalt nivel, sub auspiciile ambasadei georgiene şi ale reprezentanţilor celor două Biserici ortodoxe-surori, în prezenţa vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist, a regizorului şi a echipei realizatoare a filmului, proiecţia nu a deşteptat interesul distribuitorilor de film ori al televiziuni lor din România. Şi ecourile în presă au fost minime, reduse, practic, la presa confesională (articolul meu din Ziarul Lumina, dezvoltat ulterior în alte publicaţii creştine) - o tară cauzată nu de calitatea filmului, ci de promovarea cvasi-nulă a evenimentului premierei. (De cîte ori nu auzim la influencerii ortodocşi, inclusiv clerici, că "Biserica - inclusiv în acţiunile ei culturale, extraliturgice - nu trebuie să îşi facă publicitate”?..)"Fiţi atenţi că faceţi un film despre un mucenic! Filmarea lui va fi o mucenicie!" - îi avertiza la începutul anilor '90, vrednicul întru pomenire Preafericitul Patriarh Teoctist pe entuziaştii realizatori de la Studiourile Gruzia-Film, încă înainte ca micul stat caucazian, cu tot cu unicul studiou naţional de cinema, să se prăbuşească în marasmele politico-economice ale tranziţiei. Şi Patriarhul a avut dreptate. Conceput iniţial ca o superproducţie, filmul a trebuit să-şi restrângă din buget pe măsură ce era turnat, traversând chiar perioade de stagnare totală, fapt ce şi-a spus cuvântul asupra rezultatului final. A fost nevoie de zece ani de la primul tur de manivelă, de multă perseverenţă şi voinţă din partea producătorilor şi mai ales a maestrului Ghiuli Ciohonelidze (la vremea lansării peliculei, un venerabil heptagenar, cineast consacrat al scenei georgiene şi sovietice), pentru ca filmul să ajungă pe ecrane... A fost cu adevărat un "drum al pătimirii"...
Din motive de buget, filmul suferă de o anumită neomogenitate în privinţa viziunii scenografice (somptuoasă în prima parte, cea generos finanţată, şi teatralizant-minimalistă spre final). Totuşi, prestaţiile excelente ale actorilor, spectaculozitatea dramei de epocă şi, mai ales, şarmul de Ev Mediu tîrziu levantin înscriu pelicula în rîndul producţiilor istorice de referinţă ale cinematografiilor sud-est-europene.
Epopeea regizată de Ghiuli Ciohonelidze după scenariul lui Vaja Ghigaşvili restituie, pornind de la datele istorice existente, destinul viitorului ierarh cărturar Antim, începând cu copilăria petrecută într-o Ivirie mirifică, dar terorizată de otomani, care îl iau rob pe copilul Andrei la Marea Poartă, unde stă pînă pe la 30 de ani cînd, pentru talentele sale de sculptor şi caligraf, este răscumpărat de Patriarhul Dositei Nottara al Ierusalimului, care îl ia ucenic si îl tunde în monahism cu numele Antim; urmează anii de ucenicie la Constantinopol, unde învăţă limbile epocii şi studiază, adîncindu-se în cercetarea marilor biblioteci şi, în sfîrşit, descinderea în Ţara Valahă, unde ajunge în slujba Sfântului domnitor Constantin Brâncoveanu. Din păcate tocmai partea a doua a filmului, concentrată pe "etapa valahă", cea de interes pentru români, a fost prejudiciată de reducerile drastice de buget. Astfel încît reţinem din epopee, atît sub raportul spectaculozităţii acţiunii, a expresivităţii actoriceşti şi a decorurilor, în special prima parte a peliculei, concentrată pe tinereţea sfîntului ierarh cărturar, adică etapa ivirită şi mai ales cea turcească. ”Etapa valahă”, de maturitate împlinită şi senectute, cuprinzînd urcarea treptelor ierarhice, până la cea de mitropolit al Ţării Româneşti şi culminând cu finalul martiric, este redată mult mai lapidar din toate punctele de vedere.
Eroul principal, care polarizează în jurul său întreaga dramaturgie a filmului, este întruchipat, la cele trei vârste ale vieţii, de trei actori diferiţi. Copilul Andrei are de traversat o pruncie greu lovită de vitregia istoriei (mama este ucisă de turci), apoi primeşte botezul străinătăţii şi harul de mire al Domnului, urmând să îşi asume cu dârzenie slujirea şi călăuzirea întru credinţă a altui popor ortodox. Tânărul monah Antim e întruchipat de Laşei Okroşidze, un actor capabil să redea sensibilitatea şi fermitatea, curajul şi dăruirea, cu valenţe certe pentru interpretarea unor personaje de mare puritate şi încărcătură spirituală. Vîrsta maturiţătii şi a arhieriei poartă semnătura interpretativă a regizorului - actor de notorietate în Georgia şi Uniunea Sovietică, cu peste şaizeci de roluri la activ, impunător prin sobrietate şi putere de concentrare. Expresivitatea nobilă a chipurilor georgiene, de o frumuseţe austeră, viguroasă şi spiritualizată, şi-a dat deplina măsură în redarea autentică a mediului monahal medieval, axată pe asumarea înălţimii de credinţă a înaintaşilor, iar nu pe o emfatică etalare a gesticii şi veşmintelor şi pe declamaţii demonstrative (cum vedem în atîtea producţii comerciale ori de gen).
A aduce pe ecran evlavia, aşa cum o face Giuli Ciohonelidze, nu poate decât cel ce o cultivă în suflet, până la a o înscrie în ordinea firescului. Scurta, dar consistenta mea discuţie-interviu cu regizorul în holul Cinematecii Eforie din Bucureşti, cu ocazia premierei româneşti a peliculei, mi-a confirmat încă o dată că exact asa stau lucrurile.
Bogata şi diversa paletă de personaje se proiectează pe o atmosferă de descălecat, îngemănată cu basmul, minuţios modelată regizoral şi atent surprinsă vizual de directorii de imagine A. Maisuradze şi I. Iozadze, colorată cu detalii specifice civilizaţiilor investigate (de la dantelăriile de piatră ale bisericilor gruzine, la prăfuitul şi luxuriantul Stambul, până la elegantul palat Mogoşoaia şi cancelariile brâncoveneşti - obiective filmate în locaţiile autentice).
Filmul impresionează prin plasticitatea aridă a peisajului gruzin, cu aerul său ancestral, prin senzualitatea mistică a grădinilor princiare bizantine, cu păuni şi brocarturi imperiale, prin alaiul bîlciurilor Bosforului, unde se vinde orice, de la papagali vorbitori, la sclavi ivireni şi valahi.
Efectele crizei de producţie se resimt în momentul descinderii în spaţiul nord-dunărean, când atmosfera pierde din autenticitate, scenografia se simplifică până la schematism, iar noile personaje sunt expuse sumar - ceea ce nu ştirbeşte, pînă la urmă, farmecul şi anvergura de frescă istorică a peliculei, nici valoarea ei de document, atît de preţios pentru istoria Bisericilor Ortodoxe Române şi Georgiene.
Din motive de neînţelegere între partea română - participantă la film doar în calitate de gazdă - şi producătorii georgieni (care speraseră zadarnic o implicare mai substanţială a partenerilor români, nu doar logistică, ci şi financiară), filmul nu rămîne în România. Mai mult, partea georgiană nu reuşeşte să găsească un cumpărător al filmului în România, care să acopere, la aşteptările sale, măcar o parte din cheltuielile enorme ale superproducţiei, proiectate după normele epopeilor istorice sovietice... Să fie vorba de lipsa de cooperativitate a studiourilor din România, sau de inabilitatea de comunicare a părţii georgiene? Îmi amintesc că Ghiuli Ciohonelidze - personaj fascinant, descins, parcă, dintr-o lume mai bună - îmi mărturisea în 2002 dezamăgirea sa în urma întâlnirii “la nivel înalt” avute cu vreo 10 ani în urmă cu Ion lliescu, preşedintele de atunci al României, care îi promisese (pe ce baze, nu ştiu) că... ,,filmul se va face”. Obişnuit cu manierele de lucru de odinioară, venerabilul Ghiuli l-a crezut, cu toate că realitățile din producţia noastră cinematografică se schimbaseră radical. Nu ştiu şi nu cred că lliescu sau Ministeail Culturii a iniţiat, la cererea georgienilor, demersuri la Centrul Naţional al Cinematografiei, dar cunoscând starea deplorabilă a industriei de film româneşti din primii ani ai tranziţiei, cît şi lipsa de apetit a industraşilor şi finanţatorilor de film pentru tot ce se întîmplă la est de România, îmi închipui că şi cele mai bune intenţii georgine ar fi eşuat lamentabil. Cine să finanţeze, în anii "capitalismului sălbatic dîmboviţean" ai tranziţiei, o superproducţie istorică, şi încă una din Cauzaz, cînd pe atunci pînă şi filmele de actualitate şi comerciale îşi găseau cu mare greutate stipendii? Nici studiourile georgiene nu au dus-o mai uşor în aceeaşi perioadă, ba, aş putea spune că şi mai greu, dar iată că acestea au reuşit (în zece ani de “mucenicie”, cum prevăzuse P.F. Teoctist) să ducă fdmul la bun sfîrşit, cu
fervoarea şi tenacitatea marilor constructori ivireni, care nu se
lasă speriaţi şi înfrînţi de greutăţile materiale.
Mi-am propus la un moment dat să tai acest nod gordian. Am încercat să pun în legătură departamentul de film al Televiziunii Române cu deţinătorii georgieni ai peliculei, în vederea contractării unei proiecţii oficiale a filmului în România, dar tratativele au eşuat lamentabil...
O copie netradusă a filmului, descinsă din hăţişurile internetului euro-asiatic, a circulat la un moment dat printre cinefilii români, zgândărind şi mai mult prin inaccesibilitatea ancestralului grai caucazian.
Câteva situri ruseşti propun filmul spre vizionare on-line, sub denumirea “Antimoz IzIverii” (“Antim din Iveria”). Dar filmul nu este un block-buster pentru ruşi. Şi cu atât mai puţin pentru occidentali. Nimeni, în afară de români şi gruzini, nu prea ştie cine a fost Antim Ivireanul. E sfântul nostru, al românilor, al georgienilor şi al altor popoare ortodoxe care au beneficiat
de traducerile şi tiparniţele de cărţi sfinte, iniţiate de el. Este sfîntul Bisericilor noastre. Cine alţii decât noi, Bisericile noastre, ale străvechilor munteni de pe cele două maluri ale Mării Negre, ajutate de oficialităţile noastre culturale şi diplomatice, să readucă pelicula în faţa spectatorilor?
Sursa: Elena DULGHERU/ revista ,,Lumina lumii” nr. 32-33/ 2025.
Despre filmul "Antim Ivireanul" (“Antimoz Iverieli”, Gruzia Film, 2001) am vorbit cu diverse ocazii. Superproducţia istorică de 3 ore şi jumătate, regizată de Ghiuli Ciohonelidze după un scenariu de Vaja Gigaşvili, cu regizorul în rolul principal, pare să împărtăşească într-un anumit sens destinul postum a sfântului martir fără moaşte, căruia îi este dedicat: "trupul" său rămâne inaccesibil.. Cu toate acestea, filmul şi-a cîştigat pe deplin locul binemeritat în istoria filmului georgian şi a celui creştin-ortodox.
Sunt întrebată adesea de soarta acestui filmul. De ziua când acesta va ajunge oficial în România. Mai ales în septembrie, în preajma sărbătoririi Sfântului cărturar ivirean, cinefilii creştini mă întâmpină, în fiecare an, cu aceeaşi evlavioasă întrebare. Iar eu le recit aceeaşi tristă poveste. Şi distanţa dintre ei şi filmul râvnit creşte, fatalmente, de la an la an.
Pelicula a intrat în legenda citadină românească după o unică proiecţie-surprinzâ la Cinemateca Română pe 27 octombrie 2002, cu ocazia sărbătoririi organizate de mănăstirea Sf. Antim din Bucureşti a zece ani de la canonizarea de către B.O.R., a ierarhului martir. Deşi ambalată într-un eveniment cultural- bisericesc de înalt nivel, sub auspiciile ambasadei georgiene şi ale reprezentanţilor celor două Biserici ortodoxe-surori, în prezenţa vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist, a regizorului şi a echipei realizatoare a filmului, proiecţia nu a deşteptat interesul distribuitorilor de film ori al televiziuni lor din România. Şi ecourile în presă au fost minime, reduse, practic, la presa confesională (articolul meu din Ziarul Lumina, dezvoltat ulterior în alte publicaţii creştine) - o tară cauzată nu de calitatea filmului, ci de promovarea cvasi-nulă a evenimentului premierei. (De cîte ori nu auzim la influencerii ortodocşi, inclusiv clerici, că "Biserica - inclusiv în acţiunile ei culturale, extraliturgice - nu trebuie să îşi facă publicitate”?..)"Fiţi atenţi că faceţi un film despre un mucenic! Filmarea lui va fi o mucenicie!" - îi avertiza la începutul anilor '90, vrednicul întru pomenire Preafericitul Patriarh Teoctist pe entuziaştii realizatori de la Studiourile Gruzia-Film, încă înainte ca micul stat caucazian, cu tot cu unicul studiou naţional de cinema, să se prăbuşească în marasmele politico-economice ale tranziţiei. Şi Patriarhul a avut dreptate. Conceput iniţial ca o superproducţie, filmul a trebuit să-şi restrângă din buget pe măsură ce era turnat, traversând chiar perioade de stagnare totală, fapt ce şi-a spus cuvântul asupra rezultatului final. A fost nevoie de zece ani de la primul tur de manivelă, de multă perseverenţă şi voinţă din partea producătorilor şi mai ales a maestrului Ghiuli Ciohonelidze (la vremea lansării peliculei, un venerabil heptagenar, cineast consacrat al scenei georgiene şi sovietice), pentru ca filmul să ajungă pe ecrane... A fost cu adevărat un "drum al pătimirii"...
Din motive de buget, filmul suferă de o anumită neomogenitate în privinţa viziunii scenografice (somptuoasă în prima parte, cea generos finanţată, şi teatralizant-minimalistă spre final). Totuşi, prestaţiile excelente ale actorilor, spectaculozitatea dramei de epocă şi, mai ales, şarmul de Ev Mediu tîrziu levantin înscriu pelicula în rîndul producţiilor istorice de referinţă ale cinematografiilor sud-est-europene.
Epopeea regizată de Ghiuli Ciohonelidze după scenariul lui Vaja Ghigaşvili restituie, pornind de la datele istorice existente, destinul viitorului ierarh cărturar Antim, începând cu copilăria petrecută într-o Ivirie mirifică, dar terorizată de otomani, care îl iau rob pe copilul Andrei la Marea Poartă, unde stă pînă pe la 30 de ani cînd, pentru talentele sale de sculptor şi caligraf, este răscumpărat de Patriarhul Dositei Nottara al Ierusalimului, care îl ia ucenic si îl tunde în monahism cu numele Antim; urmează anii de ucenicie la Constantinopol, unde învăţă limbile epocii şi studiază, adîncindu-se în cercetarea marilor biblioteci şi, în sfîrşit, descinderea în Ţara Valahă, unde ajunge în slujba Sfântului domnitor Constantin Brâncoveanu. Din păcate tocmai partea a doua a filmului, concentrată pe "etapa valahă", cea de interes pentru români, a fost prejudiciată de reducerile drastice de buget. Astfel încît reţinem din epopee, atît sub raportul spectaculozităţii acţiunii, a expresivităţii actoriceşti şi a decorurilor, în special prima parte a peliculei, concentrată pe tinereţea sfîntului ierarh cărturar, adică etapa ivirită şi mai ales cea turcească. ”Etapa valahă”, de maturitate împlinită şi senectute, cuprinzînd urcarea treptelor ierarhice, până la cea de mitropolit al Ţării Româneşti şi culminând cu finalul martiric, este redată mult mai lapidar din toate punctele de vedere.
Eroul principal, care polarizează în jurul său întreaga dramaturgie a filmului, este întruchipat, la cele trei vârste ale vieţii, de trei actori diferiţi. Copilul Andrei are de traversat o pruncie greu lovită de vitregia istoriei (mama este ucisă de turci), apoi primeşte botezul străinătăţii şi harul de mire al Domnului, urmând să îşi asume cu dârzenie slujirea şi călăuzirea întru credinţă a altui popor ortodox. Tânărul monah Antim e întruchipat de Laşei Okroşidze, un actor capabil să redea sensibilitatea şi fermitatea, curajul şi dăruirea, cu valenţe certe pentru interpretarea unor personaje de mare puritate şi încărcătură spirituală. Vîrsta maturiţătii şi a arhieriei poartă semnătura interpretativă a regizorului - actor de notorietate în Georgia şi Uniunea Sovietică, cu peste şaizeci de roluri la activ, impunător prin sobrietate şi putere de concentrare. Expresivitatea nobilă a chipurilor georgiene, de o frumuseţe austeră, viguroasă şi spiritualizată, şi-a dat deplina măsură în redarea autentică a mediului monahal medieval, axată pe asumarea înălţimii de credinţă a înaintaşilor, iar nu pe o emfatică etalare a gesticii şi veşmintelor şi pe declamaţii demonstrative (cum vedem în atîtea producţii comerciale ori de gen).
A aduce pe ecran evlavia, aşa cum o face Giuli Ciohonelidze, nu poate decât cel ce o cultivă în suflet, până la a o înscrie în ordinea firescului. Scurta, dar consistenta mea discuţie-interviu cu regizorul în holul Cinematecii Eforie din Bucureşti, cu ocazia premierei româneşti a peliculei, mi-a confirmat încă o dată că exact asa stau lucrurile.
Bogata şi diversa paletă de personaje se proiectează pe o atmosferă de descălecat, îngemănată cu basmul, minuţios modelată regizoral şi atent surprinsă vizual de directorii de imagine A. Maisuradze şi I. Iozadze, colorată cu detalii specifice civilizaţiilor investigate (de la dantelăriile de piatră ale bisericilor gruzine, la prăfuitul şi luxuriantul Stambul, până la elegantul palat Mogoşoaia şi cancelariile brâncoveneşti - obiective filmate în locaţiile autentice).
Filmul impresionează prin plasticitatea aridă a peisajului gruzin, cu aerul său ancestral, prin senzualitatea mistică a grădinilor princiare bizantine, cu păuni şi brocarturi imperiale, prin alaiul bîlciurilor Bosforului, unde se vinde orice, de la papagali vorbitori, la sclavi ivireni şi valahi.
Efectele crizei de producţie se resimt în momentul descinderii în spaţiul nord-dunărean, când atmosfera pierde din autenticitate, scenografia se simplifică până la schematism, iar noile personaje sunt expuse sumar - ceea ce nu ştirbeşte, pînă la urmă, farmecul şi anvergura de frescă istorică a peliculei, nici valoarea ei de document, atît de preţios pentru istoria Bisericilor Ortodoxe Române şi Georgiene.
Din motive de neînţelegere între partea română - participantă la film doar în calitate de gazdă - şi producătorii georgieni (care speraseră zadarnic o implicare mai substanţială a partenerilor români, nu doar logistică, ci şi financiară), filmul nu rămîne în România. Mai mult, partea georgiană nu reuşeşte să găsească un cumpărător al filmului în România, care să acopere, la aşteptările sale, măcar o parte din cheltuielile enorme ale superproducţiei, proiectate după normele epopeilor istorice sovietice... Să fie vorba de lipsa de cooperativitate a studiourilor din România, sau de inabilitatea de comunicare a părţii georgiene? Îmi amintesc că Ghiuli Ciohonelidze - personaj fascinant, descins, parcă, dintr-o lume mai bună - îmi mărturisea în 2002 dezamăgirea sa în urma întâlnirii “la nivel înalt” avute cu vreo 10 ani în urmă cu Ion lliescu, preşedintele de atunci al României, care îi promisese (pe ce baze, nu ştiu) că... ,,filmul se va face”. Obişnuit cu manierele de lucru de odinioară, venerabilul Ghiuli l-a crezut, cu toate că realitățile din producţia noastră cinematografică se schimbaseră radical. Nu ştiu şi nu cred că lliescu sau Ministeail Culturii a iniţiat, la cererea georgienilor, demersuri la Centrul Naţional al Cinematografiei, dar cunoscând starea deplorabilă a industriei de film româneşti din primii ani ai tranziţiei, cît şi lipsa de apetit a industraşilor şi finanţatorilor de film pentru tot ce se întîmplă la est de România, îmi închipui că şi cele mai bune intenţii georgine ar fi eşuat lamentabil. Cine să finanţeze, în anii "capitalismului sălbatic dîmboviţean" ai tranziţiei, o superproducţie istorică, şi încă una din Cauzaz, cînd pe atunci pînă şi filmele de actualitate şi comerciale îşi găseau cu mare greutate stipendii? Nici studiourile georgiene nu au dus-o mai uşor în aceeaşi perioadă, ba, aş putea spune că şi mai greu, dar iată că acestea au reuşit (în zece ani de “mucenicie”, cum prevăzuse P.F. Teoctist) să ducă fdmul la bun sfîrşit, cu
fervoarea şi tenacitatea marilor constructori ivireni, care nu se
lasă speriaţi şi înfrînţi de greutăţile materiale.
Mi-am propus la un moment dat să tai acest nod gordian. Am încercat să pun în legătură departamentul de film al Televiziunii Române cu deţinătorii georgieni ai peliculei, în vederea contractării unei proiecţii oficiale a filmului în România, dar tratativele au eşuat lamentabil...
O copie netradusă a filmului, descinsă din hăţişurile internetului euro-asiatic, a circulat la un moment dat printre cinefilii români, zgândărind şi mai mult prin inaccesibilitatea ancestralului grai caucazian.
Câteva situri ruseşti propun filmul spre vizionare on-line, sub denumirea “Antimoz IzIverii” (“Antim din Iveria”). Dar filmul nu este un block-buster pentru ruşi. Şi cu atât mai puţin pentru occidentali. Nimeni, în afară de români şi gruzini, nu prea ştie cine a fost Antim Ivireanul. E sfântul nostru, al românilor, al georgienilor şi al altor popoare ortodoxe care au beneficiat
de traducerile şi tiparniţele de cărţi sfinte, iniţiate de el. Este sfîntul Bisericilor noastre. Cine alţii decât noi, Bisericile noastre, ale străvechilor munteni de pe cele două maluri ale Mării Negre, ajutate de oficialităţile noastre culturale şi diplomatice, să readucă pelicula în faţa spectatorilor?
Sursa: Elena DULGHERU/ revista ,,Lumina lumii” nr. 32-33/ 2025.
Întreaga ediție (mai jos avem Cuprinul*) a publicației poate fi lecturată în online la această legătură.
Imaginile din colaj una câte una cu mai multe informații conexe, descrieri și trimitere la filmul georgian - la această legătură
_
** Cuprins revista ,,Lumina lumii” nr. 32-33/ 2025:
Mercurie-Daniel APOSTOL, Sărbătorirea a 100 de ani de la
ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie.... 3
Tudor NEDELCEA, Glose despre Catedrala Mântuirii
Neamului...8
*** Noii sfinţi canonizaţi în anul 2025. ................. 13
Dorin-Nifon IANCU, Actualitatea universală a lucrării
teandrice de la Niceea (325)...... ....................... 17
I. Centrul de Studii Medievale si Premoderne ,,Antim
Ivireanul” - sesiunile a XXI-a si a XXII-a.... ..............27 ;
Ioan RAZEŞ, Hronic antimian (din anii 2023 si 2024)... 27
Mihail STANCIU, Antim Ivireanul, Mihail Eminescu si „Rugul
Aprins ” - mărturisitori de foc ai adevărului în cultura română
(continuare în pagina 254)............................................... 33
Jan NICOLAE, Omiletica mariologică a Sfântului Antim
Ivireanul._Didahia la sărbătoarea Intrării în Bisericăa Maicii
Domnului. „ Usa cea de gând a vieţii ”contemplată cu „ ochii cei
de gând ai prorociei”.........................................................51
Kiril LOVIN, Cartea de cult antimiană si impactul ei
panortodox..................................................................67
Elena DULGHERU, Calvarul unei pelicule: “Antim Ivireanul”
...................................... .............................. 78
Ioan St. LAZAR, Un fructuos dialog româno-georgian 84
pe tărâm antimian................. ......................... 84
Mihai CALUGARIŢOIU, „Perspective antimiene”în viziunea
lui Ioan St Lazăr................ .............................90
2.Secţiunea „Cercetări de cultură medievală si premodernă”
............................. .................. 94
Ştefan ZARA, Complexitatea traducerii hagiografiei bizantine
în Occident..................................................................................... 94
Dragoş TEODORESCU, Cuvinte româneşti din fondul prelatin
atestate înainte de anul 1521.....................................................111
Ştefan GAITANARU, Imaginarul religios în învăţăturile lui
Neagoe Basarab către fiul său Theodosie............................... 132
Constantin MANESCU-HUREZI, Relaţiile dintre domnitorul
Matei Basarab al Ţării Româneşti si Ştefan, mitropolitul
Ungrovlahiei............................. ....................... 140
Florin EPURE, Evul Mediu râmnicean.....................................151
Liviu LAZAR, Doamna Maria Brâncoveanu, soţie, mamă si
filantrop crestin............................................................................159
3.Secţiunea „Maica Domnului _în spiritualitatea si cultura
românească”................................................................................ 169
Andrei COROIAN, Imnografiapraznicului Vovideniei 169
Petruţa MANIUŢ-COROIU, ”Maica Domnului în
spiritualitatea si cultura românească” ( ”Maica Domnului în
cinstirea si evlavia Sfântului Antim Ivireanul”)....174
Doina POLOGEA BERCEANU, Maica Domnului în poezia
ekphrasică a Zoricăi Laţcu Teodosia........................................180
Ioan St. LAZAR, Maica Domnului si elevaţia poeziei 183
Dorin-Nifon IANCU, Un text de închinare: Alba-de-Lumină.
Canoanele Preasfintei Născătoare de Dumnezeu...................187
Dorin-Nifon IANCU,, Un text de recunostinţă. Bucurânda. 192
Canoane de bucurie ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
........ 192
Constantin DÂRVAREANU, Cântare de biruinţă. Culegere de
Pricesne de prof. dr. Vasile BEBEŞELEA STERP..................198
4. Secţiunea Ateneul artistic ,,G. Popescu-Vâlcea” ...............202
Ioan St. LAZAR, Dan Adrian: Baladă pentru Antim 202
Dumitru -Codruţ SCURTU, Opera muzicală a Arhiereului
Protopsalt Gherasim Safirin (1849-1922)...............................206
Luiza BARCAN, Am avut, cândva, Har................................. 230
Elena STOICA, Monahism si artă (Ora et labora - roagă-te si
lucrează)....................................................................................... 240
Ioan RAZEŞ, Mihai Călugăriţoiu: Efemerul...........................249
II. Martiraje-n vremi m odern e ............................................... 252
Mihail STANCIU, Antim Ivireanul, Mihail Eminescu si „rugul
aprins” - mărturisitori de foc ai adevărului în cultura română
(continuare din pagina 5 0 )........................................................252
Silviu Andrei POPESCU, Sfântul Preot Mărturisitor Ilie
Lăcătusu, din Ţepestii Vâlcii spre lăcasurile ceresti 273
Eugen PETRESCU, Vâlcenii au construit un altar de vară la
biserica „Sfântul Nicolae ” din Călărasi, Republica Moldova, în
cinstea Sf. Pr. Mc. Alexandru din Basarabia...........................280
III. Sufletul tânăr si trebuinţele lui spirituale.....................292
Ioan St. LAZAR,, în dialog cu tinerii vremilor noastre P.S.
Macarie, episcopul românilor din Europa de Nord, De ce mă
simt singur în era comunicării. Bucurie cerească, singurătate
omenească (Stockholm, Editura Felicitas, 2024) 292
Mădălina BARBULSCU, Sufletul tânăr si străduinţele sale
spirituale (perspective)...............................................................297
Dumitru VELEA, Cu cartea în mână în cămara morţii........301
IV. Cenaclul ideilor...................................................................306
Dorel-Mihai CONSTANTINESCU, Fizica si Religia în epoca
actuală......................................................................................... 306
Dorel-Mihai CONSTANTINESCU, Acad. Gheorghe Păun -
Inteligenţa artificială în context istoric. Puncte de vedere ... 321
Ovidiu Cristian DINICA, Eminescu si Biserica Ortodoxă ... 325
V. „De psalm odiae bono”.......................................................329
Doina POLOGEA BERCEANU, Poezii................................. 331
Maria ANASTASIU, Altarul.....................................................332
VI. Trezvia lecturii..................................................................... 337
Ioan St. LAZAR, O perspectivă dogmatică în învăţăturile
Sfântului Simeon Noul Teolog....................................................337
Ioan St. LAZAR, Laura Lazăr-Zăvăleanu cu literatura română
veche p e o platformă axiologică onorantă..............................341
VII. Aniversări.............................................................................349
Ioan RAZEŞ, Felix Sima... 75.................................................. 349
Claudiu T. ARIEŞANU, s 5 Petru P istol... 80 ........................... 351
Exegi monumentum..................................................................... 351
Ion GAVRILA, Gheorghe Deaconu - un diacon slujitor al
culturii vâlcene.............................................................................353
Ion GAVRILA, Preotul Nicolae Moga... 75.......................... 358
Nicolae MOGA, Pr. prof. dr. Ion Gavrilă la 70 de ani_şi
valenţele unei prietenii adevărate............................................. 363
VIII. E venim en te....................................................................... 367
Eugen PETRESCU, Filiala Judeţeană „Matei Basarab” Vâlcea
a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.
Cronologia manifestărilor cultural-istorice, militare si
religioase dedicate Eroului Necunoscut si fiului său, spiritual,
Amilcar Săndulescu.................................................................... 367
IX. Remember .......................................................................... 382
Ioan St. LAZAR, Nazaria Buga (1949 - 2021)..................... 382
Dorel-Mihai CONSTANTINESCU, Ştefan Andreescu (1947
2024) întâlnirea cu Profesorul Ştefan Andreescu la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea - 25
septembrie 2023 .................................................................... 388
Ştefan GĂlTANARU, Un caz de imagologie: Dracula 390
Liviu LAZAR, Col.(rtg) scriitor si publicist Mihai P opa.........
(1949-2025)................................................................................. 393
Indicele autorilor prezenţi în nr. 32-33_al revistei „Lumina
lumii”.................................................... 400
Mercurie-Daniel APOSTOL, Sărbătorirea a 100 de ani de la
ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie.... 3
Tudor NEDELCEA, Glose despre Catedrala Mântuirii
Neamului...8
*** Noii sfinţi canonizaţi în anul 2025. ................. 13
Dorin-Nifon IANCU, Actualitatea universală a lucrării
teandrice de la Niceea (325)...... ....................... 17
I. Centrul de Studii Medievale si Premoderne ,,Antim
Ivireanul” - sesiunile a XXI-a si a XXII-a.... ..............27 ;
Ioan RAZEŞ, Hronic antimian (din anii 2023 si 2024)... 27
Mihail STANCIU, Antim Ivireanul, Mihail Eminescu si „Rugul
Aprins ” - mărturisitori de foc ai adevărului în cultura română
(continuare în pagina 254)............................................... 33
Jan NICOLAE, Omiletica mariologică a Sfântului Antim
Ivireanul._Didahia la sărbătoarea Intrării în Bisericăa Maicii
Domnului. „ Usa cea de gând a vieţii ”contemplată cu „ ochii cei
de gând ai prorociei”.........................................................51
Kiril LOVIN, Cartea de cult antimiană si impactul ei
panortodox..................................................................67
Elena DULGHERU, Calvarul unei pelicule: “Antim Ivireanul”
...................................... .............................. 78
Ioan St. LAZAR, Un fructuos dialog româno-georgian 84
pe tărâm antimian................. ......................... 84
Mihai CALUGARIŢOIU, „Perspective antimiene”în viziunea
lui Ioan St Lazăr................ .............................90
2.Secţiunea „Cercetări de cultură medievală si premodernă”
............................. .................. 94
Ştefan ZARA, Complexitatea traducerii hagiografiei bizantine
în Occident..................................................................................... 94
Dragoş TEODORESCU, Cuvinte româneşti din fondul prelatin
atestate înainte de anul 1521.....................................................111
Ştefan GAITANARU, Imaginarul religios în învăţăturile lui
Neagoe Basarab către fiul său Theodosie............................... 132
Constantin MANESCU-HUREZI, Relaţiile dintre domnitorul
Matei Basarab al Ţării Româneşti si Ştefan, mitropolitul
Ungrovlahiei............................. ....................... 140
Florin EPURE, Evul Mediu râmnicean.....................................151
Liviu LAZAR, Doamna Maria Brâncoveanu, soţie, mamă si
filantrop crestin............................................................................159
3.Secţiunea „Maica Domnului _în spiritualitatea si cultura
românească”................................................................................ 169
Andrei COROIAN, Imnografiapraznicului Vovideniei 169
Petruţa MANIUŢ-COROIU, ”Maica Domnului în
spiritualitatea si cultura românească” ( ”Maica Domnului în
cinstirea si evlavia Sfântului Antim Ivireanul”)....174
Doina POLOGEA BERCEANU, Maica Domnului în poezia
ekphrasică a Zoricăi Laţcu Teodosia........................................180
Ioan St. LAZAR, Maica Domnului si elevaţia poeziei 183
Dorin-Nifon IANCU, Un text de închinare: Alba-de-Lumină.
Canoanele Preasfintei Născătoare de Dumnezeu...................187
Dorin-Nifon IANCU,, Un text de recunostinţă. Bucurânda. 192
Canoane de bucurie ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
........ 192
Constantin DÂRVAREANU, Cântare de biruinţă. Culegere de
Pricesne de prof. dr. Vasile BEBEŞELEA STERP..................198
4. Secţiunea Ateneul artistic ,,G. Popescu-Vâlcea” ...............202
Ioan St. LAZAR, Dan Adrian: Baladă pentru Antim 202
Dumitru -Codruţ SCURTU, Opera muzicală a Arhiereului
Protopsalt Gherasim Safirin (1849-1922)...............................206
Luiza BARCAN, Am avut, cândva, Har................................. 230
Elena STOICA, Monahism si artă (Ora et labora - roagă-te si
lucrează)....................................................................................... 240
Ioan RAZEŞ, Mihai Călugăriţoiu: Efemerul...........................249
II. Martiraje-n vremi m odern e ............................................... 252
Mihail STANCIU, Antim Ivireanul, Mihail Eminescu si „rugul
aprins” - mărturisitori de foc ai adevărului în cultura română
(continuare din pagina 5 0 )........................................................252
Silviu Andrei POPESCU, Sfântul Preot Mărturisitor Ilie
Lăcătusu, din Ţepestii Vâlcii spre lăcasurile ceresti 273
Eugen PETRESCU, Vâlcenii au construit un altar de vară la
biserica „Sfântul Nicolae ” din Călărasi, Republica Moldova, în
cinstea Sf. Pr. Mc. Alexandru din Basarabia...........................280
III. Sufletul tânăr si trebuinţele lui spirituale.....................292
Ioan St. LAZAR,, în dialog cu tinerii vremilor noastre P.S.
Macarie, episcopul românilor din Europa de Nord, De ce mă
simt singur în era comunicării. Bucurie cerească, singurătate
omenească (Stockholm, Editura Felicitas, 2024) 292
Mădălina BARBULSCU, Sufletul tânăr si străduinţele sale
spirituale (perspective)...............................................................297
Dumitru VELEA, Cu cartea în mână în cămara morţii........301
IV. Cenaclul ideilor...................................................................306
Dorel-Mihai CONSTANTINESCU, Fizica si Religia în epoca
actuală......................................................................................... 306
Dorel-Mihai CONSTANTINESCU, Acad. Gheorghe Păun -
Inteligenţa artificială în context istoric. Puncte de vedere ... 321
Ovidiu Cristian DINICA, Eminescu si Biserica Ortodoxă ... 325
V. „De psalm odiae bono”.......................................................329
Doina POLOGEA BERCEANU, Poezii................................. 331
Maria ANASTASIU, Altarul.....................................................332
VI. Trezvia lecturii..................................................................... 337
Ioan St. LAZAR, O perspectivă dogmatică în învăţăturile
Sfântului Simeon Noul Teolog....................................................337
Ioan St. LAZAR, Laura Lazăr-Zăvăleanu cu literatura română
veche p e o platformă axiologică onorantă..............................341
VII. Aniversări.............................................................................349
Ioan RAZEŞ, Felix Sima... 75.................................................. 349
Claudiu T. ARIEŞANU, s 5 Petru P istol... 80 ........................... 351
Exegi monumentum..................................................................... 351
Ion GAVRILA, Gheorghe Deaconu - un diacon slujitor al
culturii vâlcene.............................................................................353
Ion GAVRILA, Preotul Nicolae Moga... 75.......................... 358
Nicolae MOGA, Pr. prof. dr. Ion Gavrilă la 70 de ani_şi
valenţele unei prietenii adevărate............................................. 363
VIII. E venim en te....................................................................... 367
Eugen PETRESCU, Filiala Judeţeană „Matei Basarab” Vâlcea
a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.
Cronologia manifestărilor cultural-istorice, militare si
religioase dedicate Eroului Necunoscut si fiului său, spiritual,
Amilcar Săndulescu.................................................................... 367
IX. Remember .......................................................................... 382
Ioan St. LAZAR, Nazaria Buga (1949 - 2021)..................... 382
Dorel-Mihai CONSTANTINESCU, Ştefan Andreescu (1947
2024) întâlnirea cu Profesorul Ştefan Andreescu la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea - 25
septembrie 2023 .................................................................... 388
Ştefan GĂlTANARU, Un caz de imagologie: Dracula 390
Liviu LAZAR, Col.(rtg) scriitor si publicist Mihai P opa.........
(1949-2025)................................................................................. 393
Indicele autorilor prezenţi în nr. 32-33_al revistei „Lumina
lumii”.................................................... 400
____________
#memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #Valcea #Educație #Valceaculturalheritage #Valceaculturalmemory #istorielocalavalcea #ramnicuvalcea #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #bvaav #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #AntimIvireanul #ArhiepiscopiaRâmnicului #episcopiiRamnicului #Ortodoxia #BOR #BisericaOrtodoxaRomana #ანთიმოზივერიელი #revistaLuminalumii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu