- Subiect: La începutul anului 1992, biserica de lemn din satul Feţeni, comuna Goranu văzută de specialişti ca monument de artă şi de arhitectură a dispărut într-un incendiu izbucnit din cauze necunoscute la momentul publicării articolului. Autorul face astfel o descriere a monumentului istoric pentru a consemna particularităţile acestuia. Este vorba despre despre o biserică de lemn în formă de corabie, formă specifică unor regiuni din Transilvania şi Moldova.
BISERICA DE LEMN DIN SATUL FEŢENI, COMUNA GORANU, JUDEŢUL VÎLCEA
La începutul anului curent (1992 - n. V.S.), în împrejurări rămase necunoscute, a dispărut mistuită într-un incendiu biserica din satul Feţeni, remarcabil monument de artă şi de arhitectură a lemnului.
Fiind vorba de un monument încă nestudiat în toate detaliile sale, ne simțim datori ca puținele date de care dispunem să le facem cunoscute.
După forma de plan, cu pronaosul absidat întocmai ca şi altarul, acest tip de biserică — despre care se spune că reprezintă adevărata formă de «corabie» — apare ca specifică cu deosebire Transilvaniei şi Moldovei.
Alte cîteva biserici asemănătoare, ca acelea din Valea Faurului, Opăteşti-Blidari sau Glîmbocu vin — prin sistemul constructiv, sau prin unele soluţii aparte de boltire, — să demonstreze existența unui tip de ctitorire bine statornicit, cu o evoluţie a sa proprie. Pronaosul tăvănit, întocmai ca la biserica de la Valea Faurului, nu pare deloc o noutate şi se poate spune că se leagă de intenţia ridicării peste acesta a unei turle-clopotniţă.Deosebit de interesant la acest monument, o particularitate a zonei Argeş-Muscel este modul de realizare al edificiului, prin aşezarea structurii de lemn pe un soclu înalt, din zidărie, care se termină printr-un brîu proeminent, subliniat de o decoraţie din «zimţi», adesea asemănător cornişelor de zidărie.
Despre biserica din Feţeni, datată anul 1742, ştim că întruchipează tipul de ctitorie sătească proprie aşezărilor de cătune şi sate mici din perioada de început a secolului al XVIII-lea, alcătuite doar din 6—9 sau 14 gospodării; în înfăţişarea cunoscută de noi se mai păstrau încă pe exteriorul său fragmente importante de pictură murală pe mortar în frescă cu scene biblice, provenind, foarte probabil, dintr-o perioadă ceva mai tîrzie.
În ansamblul biseicii de la Feţeni se înscrie şi troiţa portalului monumental care străjuieşte incinta, cu suita de cruci şi crestături policrome lucrate în tehnica «icoanei de vatră», totul sub un acoperiş unitar din şiţă făţuită în crestături artistice.
ANDREI PĂNOIU
Sursa: Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale/ Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice: BCMI / Secțiunea ,,Dosarele distrugerii”/ București 1992 - în original, la această legătură.
Mai multe resurse în conexiune (img. din colaj) - la această legătură.
______________
#memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #bvaav #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #manastire #biserica #bisericuţa #monastery #ortodoxia #bisericaromână #BisericaOrtodoxaRomama #BOR #patrimoniu #Fețeni #BisericaFețeni #BisericaMonument
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu