«Asupra alegerilor din județul Vâlcea s’a scris mult în ziarele liberale, cari afirmă că s’au petrecut acolo mari banditisme electorale.
La CAMERĂ
„În ceea ce privește Camera, n’au fost decât două incidente, unul la secția de votare Băbeni-Bistrița și altul la Sinești, ne spune d. Simianu.
La Băbenii-Bistrița, țăranii alegători, din ambele partide, s’au bătut între dânșii, provocatorul fiind Ion Antonescu, liberal, fost primar al comunei Șirineasa. După intervenția energică a d-lui Iosif Andreescu, candidat național-țărănist la Senat, bătaia a încetat și ancheta a stabilit că toată vinovăția cade în sarcina agresorilor liberali.
La Sinești, fostul deputat Opran, brutalizând pe mai mulți alegători săteni, cari îl întrebau dacă îi place modul cum se fac actualele alegeri, a fost bătut de mai mulți inși, cari tot odată îl întrebau dacă va mai bate și va mai aresta pe săteni.
La Senat, colegiul universal, nu s-a produs niciun incident.
LA SENAT, COLEGIUL CONSILIILOR COMUNALE
La această alegere, ambele părți au desfășurat o vie activitate electorală. N’a rămas niciun consilier comunal sau județean nevizitat de fostul ministru de Interne I.G. Duca, însoțit de statul său major din Vâlcea. D. Duca a stat personal trei săptămâni în județ, în care timp a putut vizita fără nicio piedică toate satele și pe oricine a voit.
Chiar liberalii erau surprinși de această libertate complectă, pe care ei n’au avut-o din partea averescanilor, nici n’au lăsat-o adversarilor lor la alegerile din 1927.
Diferența între felul cum s’au făcut alegerile în 1927 și acuma era atât de mare, în cât toți magistrații au felicitat pe conducătorii național-țărăniști. D. consilier de curte Alex. Bunescu a spus că are impresia că se găsea într’o biserică, nu într-o campanie electorală.
TEROARE ȘI CORUPȚIE
Cu toate acestea, campania liberală nu se făcea prin mijloace legale și cinstite, ci prin corupție și teroare.
Astfel, avocatul liberal Matei Mateescu a bătut crunt pe un sătean la Drăgășani, pentrucă a strigat în fața lui „Trăiască partidul național țărănesc. Jos șobolanii”
Iar în comuna Călina a urmărit cu revolverul pe locuitorul pe locuitorul Trușcă pentru că a întâmpinat pe d. Duca la sosirea sa în comună cu „Trăiască Iuliu Maniu și Ion Mihalache”.
Iată și exemple de corupție.
N’a rămas consilier comunal care să nu fi primit o adresă dacă era debitor la vreuna din băncile liberale, prin care i se aducea la cunoștință că la scadența viitoare polița nu va mai putea fi prelungită. Astfel de adrese s’au trimis la începutul lui Decembrie pentru datorii scadente în Februarie și Martie.
Scopul se-nțelege: debitorul speriat se ducea la bancă pentru a cere garanția creditorului sau măcar pentru a lua informații. La bancă întâlnea pe administratorul delegat, Ion Niculescu (-Mahane - n. V.S.), fost prefect liberal și candidat la locul de senator al colegiilor comunale.
Cum decurgea discuția între d. administrator-delegat candidat și bieții debitori este lesne de înțeles.
CORUPȚIA DIRECTĂ
Se pare însă că această metodă nu era suficientă. Și atunci s-a trecut la corupția directă.
Șefii de sat național liberali, aproape toți primari în funcțiune, au fost invitați la R-Vâlcea, unde de data aceasta erau așteptați de fostul ministru de Interne I.G.Duca. Aci erau întâiu rugați să dea concursul pentru alegerea d-lui I. Nicolescu.
Dacă vreunul era bănuit sau nu reușea să facă convingerea sincerității declarației, era amenințat cu distrugerea completă a lui, a familiei lui, etc.
Față de isprăvile din trecut ale fostului prefect, care în adevăr reușise să distrugă mulți negustori prin tăerea bruscă a creditelor, debitorii săi erau îngroziți de perspectivele viitorului.
Dacă se ține seama că băncile liberale au un plasament de 460 milioane în județul Vâlcea, în afară de creditele acordate de băncile populare, de asemenea în mare majoritate în mâinile lor, efectul produs de amenințarea conducătorilor liberali, d-nii I.G. Duca și Ion Niculescu, era de așa natură, în cât nimeni nu mai îndrăznea să ridice capul.
ÎN AJUNUL ALEGERILOR LA CONSILIILE COMUNALE
În ajunul alegerilor consiliilor comunale, conducătorii liberali nu erau siguri... (cuvânt nedescifrabil) și atunci au concentrat la cele două secții de votare, R-Vâlcea și Lădești toate cadrele partidului. Tot acolo au concentrat, cu două zile înainte de alegere, pe toți alegătorii.
La Lădești se aflau în casele d-lui Gogu Ionescu 320 de consilieri-alegători, căci au fost ospătați, după vechiul obiceiu al regiunii Drăgășanilor, creându-se atmosfera propice pentru succes.
Către seară, liberalii temându-se fără niciun motiv, că vor fi atacați, au reclamat parchetului, cerând măsuri și afirmând că locuința lor este înconjurată de jandarmi.
D. procuror Bloț, trimis la fața locului, a constatat la fața locului că reclamația e nefondată, totuși a retras patrulele de jandarmi cari mențineau ordinea.
ATACUL NOCTURN
Peste noapte, cei 320 alegători benchetuiau în curtea d-lui avocat Gogu Ionescu. Către ziuă, au început să vie alegătorii noștri. Ei văzând lume într-o curte, au intrat să vadă ce e.
Aci, oaspeții d-lui Gogu Ionescu, în stare de ebrietate, prinzând de veste că noii veniți sunt național-țărăniști, s’a iscat o ceartă, care s-a terminat cu bătae, fără nicio urmare gravă.
Conducătorii liberali, cari se aflau în casă, auzind zgomot s’au speriat. Unii s’au ascuns pe sub canapele, etagere și în garderobe, alții au năvălit în pod, iar alții mai curajoși au început să tragă focuri de armă spre pădure.
Au intervenit jandarmii, cari au restabilit ordinea. La atâta se reduce atacul nocturn.
CIOCNIREA DE LA LĂPUȘATA
În timpul zilei de votare a fost un nou incident. În satul Lăpușata erau un consilier liberal și mai mulți național-țărăniști. În urma discuțiilor dintre ei, cel dintâiu crezându-se amenințat, a strâns un număr mare de tovarăși, nealegători, cu care s-a prezentat la alegeri și a atacat pe adversari. S’a iscat o bătaie destul de serioasă, cu răniți din ambele părți. Dintre aceștia, doi național-țărăniști mai grav răniți, au fost presintați președintelui alegerii, care a dresat cuvenitul proces-verbal.
Afirmația că liberalii ar fi fost atacați de jandarmi pe care ei au făcut-o în reclamația adresată parchetului se explică numai prin panica de care au fost cuprinși vajnicii electori de la Vâlcea, cu atât mai mult cu cât nici eu nu se culcaseră de cu seară, ci prelungiseră cina până după miezul nopții.
De altfel rezultatul alegerilor dovedește mai bine decât orice pledoarie cât de liberă a fost votarea. Din cei 320 de alegători ospătați la d. Gogu Ionescu, nu mai puțin de 311 au votat cu liberalii și d. Niculescu va putea ocupa în Senat un fotoliu căptușit cu polițe și avize de plată ale băncii sale, visând la un discurs pe care nu-l va ține niciodată.
Acestea sunt lămuririle pe cari d. Simianu le dă asupra alegerilor dela Vâlcea».
(articol de presă nesemnat)
&&&
Notă Valentin Smedescu:
Nu trebuie să plecăm după „fenta” lui Dinu Simian publicată mai sus/ redată din presa vremii; fără a justifica nicicum acuzațiile pe care (probabil) cel mai reprezentativ membru al marii și puternicei familii Simian le face la adresa liberalilor, cititorii noștri trebuie să știe că Dinu Simian tocmai trecuse de la liberali la țărăniști, „aducând” cu sine în noua tabără toate „practicile” și „banditismele electorale” pe care le condamnă (mai sus) la noii adversari/ vechii tovarăși de partid.
Ceea ce încearcă să explice/ justifice Dinu Simian în articolul din presa vremii se bate cap în cap cu ceea ce ne-a rămas scris de eminentul profesor și avocat Nicu Angelescu și am publicat (1) astă-vară.
Dinu Simian, arestat în 1951, a murit la 14 mai 1955, în groaznica puşcărie de la Sighet, unde - potrivit prof. dr. Sorin Oane - „a fost torturat din ordinul fostului învăţător Mihail Roşianu, devenit ştab comunist”.
Învățătorul Mihail Roşianu – împreună cu înv. C. Săraru, Dinu Simian, Alexandru Dumitrescu-Colteşti, Virgil Novăescu și preoții Pătrașcoiu şi Cumpănaşu – constituiau în 1928 „statul major” țărănist vâlcean...
În captura 1: art. din «Dimineața»/ 21 dec. 1928/ Ultima oră/ p. 2
În foto 2: Dinu şi Mira Simian/ tată şi fiică.
În foto 3: maşina prefectului Ion Niculescu (1918 – 1919 şi 1922 - 1926)
În ultima captură de la adresa la care trimitem - un fragment din contextul în care a scris prof. Nicu Angelescu (în ,,Memoriile unui om obscur”) - „episoadele” electorale de la Lădești, Lăpușata, Măciuca etc., devenite cunoscute în țară.
#memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #mostenireculturala #Valcea #Educație #Valceaculturalheritage #Valceaculturalmemory #istorielocalavalcea #ramnicuvalcea #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #bvau #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #IstoriaRamnicului #Drăgășani #PNȚ #PNL
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu