În schimb, păsările par a se afla în echilibru cu oamenii. Primăvara, răzbesc din pădurile din jurul oraşului felurite triluri ale înaripatelor ascunse în păduri (cucul, mierla, sturzul, pupăza, gaiţa, ciocănitoarea, piţigoiul, măcăleandrul, silvia, turtureaua, privighetoarea etc.), care produc încântare şi dovedesc faptul că omul nu a distrus tot ce înseamnă viu în jurul său. Alte păsări (vrăbii, porumbei, guguştiuci, turturele, cucuvele, iar mai nou - pescăruşi) coabitează cu locuitorii, oraşul oferindu-le adăpost şi hrană.
O menţiune aparte facem în legătură cu păsările acvatice care s-au instalat pe lacurile de acumulare din jurul oraşului. Se pot observa aproape permanent lişiţe (Fulico atra), raţe sălbatice (Anas plathyrynchos), cufundaci (Podiceps cristatus), cormorani (Phalacrocoras carbo), pescăruşi (specii de Larus), stârci (Egreta garzetta, Ardea cinerea, Botaurus stellatus). Rareori poposesc în largul apelor graţioasele lebede (Cygnus cygnus). Ele s-au adaptat la noile habitate acvatice şi constituie astăzi un important culoar avifaunistic, de nivel european. Oamenii le-au tolerat, astfel că avem în jurul oraşului veritabile oaze deltaice, iar o plimbare pe falezele lacurilor din Râmnicu-Vâlcea constituie un prilej de admiraţie, încântare şi relaxare.
Dintre reptile, se
întâlnesc şerpii de casă (Natrix natrix) şi cei de apă (Natrix
tesselata), ambele specii fiind inofensive şi chiar utile în relaţia cu
omul. Broaştele ţestoase (Emys orbicularis) se regăsesc în apropierea
lacurilor mai mari. Prin tufărişuri, se mai află ascuns şarpele de alun (Coronella austriaca),
care mai şi muşcă, dar nu este veninos. Tot prin tufărişuri, se întâlneşte
şopârla verde sau guşterul (Lacerta viridis), iar prin mirişti sau pe
lângă drumuri şi alunecările de teren, vieţuieşte şopârla de câmp (Lacerta
agilis). Amfibienii, legaţi de mediul acvatic, sunt prezenţi sub forma
exemplarelor de buhai de baltă (Bombina bombina şi Bombina
variegata), salamandre (Salamandra salamandra), iar primăvara, prin
bălţi pot fi zărite exemplare de triton (Triturus vulgaris). În
lacuri, inclusiv în cele de acumulare, se întâlnesc diverse specii de broaşte (Rana
aesculenta, R. dalmatina), iar prin grădini şi crânguri umede, trăiesc
broaşte râioase (Bufo bufo, B. viridis). În păduri, crânguri şi livezi,
dă glas broasca verde sau brotăcelul (Hyla arborea).
Lumea peştilor este, de
asemenea, destul de bogată. În pâraiele mici, tot mai poluate de gunoaie, se
mai pot găsi arareori nisipariţe (Cobitis taenia). Lacurile de acumulare
de pe Olt constituie însă un rezervor important de peşte. După o perioadă de
declin al speciilor acvatice, determinat de poluarea din perioada socialistă,
când impactul antropic asupra naturii era neglijat în faţa producţiei, s-a
observat o revenire a populaţiilor de peşte. Se găsesc, în aceste lacuri,
specii de crap (Cyprinus carpio), caras (Carassius auratus),
plătică (Abramis brama), obleţi (Alburnus alburnus), somn (Silurus glanis),
lin (Tinca tinca), ştiucă (Esox lucius) etc.
Mai puţin cunoscută, este
lumea nevertebratelor, formată din insecte (coleoptere, lepidoptere, diptere,
himenoptere, heteroptere, odonate etc.), păianjeni, crustacei, viermi, moluşte
- destul de răspândite în oraş şi în împrejurimile acestuia. Ele au, desigur,
un rol ecologic important.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu