Sorin Oane/ #PovestileRimnicului - ,,Judecata de Apoi" de la Biserica „Buna Vestire”

,,Judecata de Apoi" de la Biserica „Buna Vestire”. Biserica „Buna Vestire" din Rîmnic are în pridvor o excelentă frescă Judecata de Apoi". Este o imitaţie fidelă după ceea ce făcuse meşterul Constantinos la Mănăstirea Hurezi. Din păcate, nu cunoaştem numele artistului. Acest lucru este fie o dovadă a modestiei creştine a acestuia, fie un indicator al statutului lui social inferior. Trebuie să fi fost însă un meşter din celebra şcoală hurezeană. Conform credinţei creştine, Judecata de Apoi este o judecată universală care se petrece la a doua venire a lui Hristos, cînd toţi oamenii învie şi se decide soarta definitivă a fiecăruia. Ideea finală este cea a despărţirii celor drepţi, de cei răi. Să trecem la analiza acestei fresce.

Scena este descrisă perfect de Anton-Maria del Chiaro în cartea sa de memorii: ,,La intrarea în biserică, pe stînga faţadei, e înfăţişat Paradisul, cu înconjur de zid şi cu o singură poartă încuiată, iar Sf. Petru, gata s-o deschidă, are îndărîtul tui nenumăraţi sfinţi şi sfinte, cari stau să intre în slava cerească. Pe un loc care corespunde cu Infernul, adică la dreapta intrării în biserică, e zugrăvită o balenă, care aruncă flăcări dintr- o gură de infern şi provenite dintr-un fulger care porneşte de lîngă picioarele Atotputernicului, unde apare deasemenea un şarpe cu coada în gură, care simbolizează vecinicia. Aproape de gura balenei stau diavolii cu furcile în mînă, zmulgînd sufletele pe care le aruncă în gura infernală a balenei Ceva mai jos sînt înfăţişate cîteva păcate mortale, din acele ce trimet pe făptuitori în infern, iar de partea opusă, virtuţi, prin care se dobîndeşte paradisul”. (388)

Să o luăm metodic. Explicarea picturii „Raiul sub forma unei cetăţi":

1. În registrul de sus îi vedem pe cei 12 apostoli care asistă la judecată.

2. În poziţie centrală este Maica Domnului în Rai, între sfinţii arhangheli Mihail şi Gavril. Cei doi sînt conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor spre Rai.

3. Se distinge apoi scena celor 10 fecioare (5 înţelepte şi 5 neînţelepte). Ce ne spune povestea? Toate cele 10 fecioare aveau candele şi în acestea exista ceva untdelemn, dar numai 5 fecioare şi-au luat untdelemn de rezervă. Candelele reprezintă în această pildă sufletul omului în care poţi să pui „lichide spirituale" (idei, principii de viaţă, sentimente, credinţă, înţelepciune, Duh Sfînt etc). Cele 5 fecioare neînţelepte nu aveau însă ulei de rezervă şi candelele lor urmau să se stingă. Cele cinci fecioare înţelepte sînt în Rai, iar celelalte cinci fecioare (nechibzuite) sînt în afara zidurilor.

4. În stînga scenei este un bărbat cu o cruce în braţe. Este unul dintre cei doi tîlhari răstigniţi alături de Hristos, cel care, în ultimul ceas al vieţii şi-a dat seama de greşelile sale şi i-a părut rău pentru ele. Văzînd în sufletul lui căinţă, Isus i-a spus: ,,Azi vei fi cu mine în rai”. 

 5. În registrul de mai jos sînt cei trei patriarhi ai credinţei din Vechiul Testament - Avraam, Isaac şi lacov. Cei trei reprezintă natura trinitară a lui Dumnezeu. Avraam este aici un substitut al lui Dumnezeu-Tatăl, el fiind numit de multe ori în Vechiul Testament, părintele tuturor celor care cred. Isaac a fost fiul lui Avraam (născut supranatural), care a fost oferit divinităţii pe Muntele Moriah - deci este o reprezentare a lui Dumnezeu-Fiul. Iar lacov este părintele naţiunii lui Israel (lui lacov i se schimbă numele în Israel, pentru că a îndrăznit să se lupte cu Dumnezeu şi a ieşit biruitor; Israel = „Cel ce luptă cu Dumnezeii. Deci, lacov reprezintă Sfîntul Duh, soldatul lui Hristos care se războieşte cu puterile nevăzute ale diavolilor. (389)

6. La poarta cetăţii este Sfîntul Apostol Petru cu cheile cetăţii şi cu o mulţime de sfinţi în spatele lui. Cheile simbolizează tainele bisericii (preoţia, botezul, spovedania, maslul. ..). Alături de cetele de sfinţi sînt profeţi, apostoli, asceţi, mucenici, ierarhi, şi femei.

7. Fresca mai înfăţişează pe aceasta parte a ei: 

A) Moartea unui om drept

B) Pilda cu paiul şi bîrna (De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu observi bîrna din ochiul tău?!- Matei, 7); 

C) Proorocul Daniel - din a cărui profeţie este inspirată scena „Judecăţii de Apoi" şi

D) Grupul oamenilor bolnavi, dar mulţumiţi cu soarta lor! Ideea era că boala nu trebuie înţeleasă ca o pedeapsă de la Dumnezeu, ci ca posibilitatea de a ne reconsidera viaţa. 

..........................................................................................................

În dreapta intrării în biserică, în pridvorul deschis, este reprezentat Iadul. 

1. În partea Iadului este pictat rîul de foc care intră în gura balenei. El mistuie păcatul, îl arde. Rîul acesta porneşte de sub picioarele judecătorului Isus Hristos, prezent în pictură în locul cel mai de su s (alături de cei 12 apostoli). (390) În rîul de foc sînt păcătoşii (anticristul, păgînul, preotul păcătos, călugărul păcătos, desfrînatul, cel ce ia mită, femeia care îşi ucide pruncul în pîntec, desfrînata, beţivul, iubitorul de arginţi, sodomistul, femeia care face farmece, trădătorul, hoţul, băcanul păcătos, croitorul incorect, îm păratul tiran). De fapt, păcătoşii sînt cei care au încălcat poruncile dumnezeieşti (Decalogul), poruncile bisericeşti, sau sînt cei care şi-au necinstit profesia sau funcţia. Înşiruirea păcatelor continuă şi în afara rîului de foc. 

2. Moartea bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr (Luca 16,19-31). Sărmanul Lazăr, după ce a zăcut, nebăgat de seamă, la uşa bogatului şi cîinii i-au lins plăgile, cunoaşte moartea celor drepţi şi este purtat de îngeri în sînul lui Avram. Bogatul nemilostiv este arătat la masă ospătîndu-se, după care este arătat pe patul de moarte, străpuns de un arhanghel şi tîrît de diavoli în Iad. 

3. Muierea care se sulimăneşte (curva), călare pe un diavol (aluzie la „curva din Babilon", cf. Apocalipsa 17,1-18).

4. Cine doarme duminica şi nu merge la biserică cînd este slujbă.

5. Alţi păcătoşi sînt duşi de draci în lanţuri către Iad (gura balenei).

6. Aproape de gura balenei este un drac care ţine în braţe un om. Este Satana, căpetenia dracilor, iar cel pe care îl ţine la piept este luda, cel care l-a vîndut pe Isus.

7. În partea de sus a scenei este Moise arătînd cetelor de credincioşi înfricoşătoarea judecată care îi aşteaptă. Este reprezentat cu aură de sfînt ţinînd în mînă un pergament cu profeţia venirii Mîntuitorului, ce avea să împlinească Vechiul Testament.

8. În registrele de mai jos are loc învierea morţilor din morminte.

9. Se vede apoi balanţa care cîntăreşte faptele oamenilor. Omul, reprezentat sub chipul unui copilaş, se află aşezat între cele două talere ale balanţei. Faptele sale săvîrşite în viaţă sînt înfăţişate sub form a unor suluri de hîrtie. Pe talerul din dreapta se afla aşezate sulurile de hîrtie cu faptele rele. Pe talerul din stînga se află aşezate sulurile de hîrtie cu faptele bune. Un diavol se străduieşte să tragă în jos talerul cu faptele rele.

Credinciosul este invitat să privească fresca şi să mediteze la cuvintele: „fiecare cum îşi aşterne aşa doarme”. Acţiunile au mereu consecinţe.

Scena centrală, cea din vîrf, este intitulată ,,hetimasia tronului”.

Termenul „hetimasia" desemnează pregătirea Tronului Judecăţii. Sînt două scene aici: 

1. în centru este Isus Judecătorul, avînd în dreapta sa pe Maica Dom nului, iar în stînga sa pe loan Botezătorul; cei doi sînt .mijlocitori”, avocaţi ai oam enilor la această m are judecată. Ei sînt înconjuraţi de îngeri. 

2. Sub acest registru este prezentat, în centru, tronul pregătit pentru judecată şi cei 12 apostoli, de o parte şi de alta. Tronul închipuie pe Dumnezeu-Tatăl, crucea şi evanghelia de pe el, pe Dumnezeu-Fiul, iar porum belul de lîngă cruce, pe Sfîntul Duh. Protopărinţii Adam şi Eva sînt surprinşi în faţa tronului. 

NB.

Tema .Judecaţii de Apoi” se regăseşte şi la Mănăstirea Cozia, pridvorul mănăstirii fiind din vremea lui Brîncoveanu, la Schitul .Bradu" (Vîlcea), ridicat între 1766-1787, de către călugărul Sava lezereanul, dar şi la Bisericuţa din loneştii  Govorii, ctitorită în 1770, dar pictată în 1836 de către zugravul Gheorghe din Lăpuşata. Şi exemplele pot continua.

Sursă selecție: #SorinOane în #PovestileRamnicului 2025: ,,Judecata de Apoi" de la Biserica „Buna Vestire”.

&&&

În conexiune: în pridvorul Schitului/ Mănăstirii Bradu (Gurguiata/ Băile Olănești), vedem de asemenea ,,Judecata de apoi”; un album foto cu mai multe imagini ale lăcașului de cult și zonei - la această legătură.

_______________
388 Anton-Maria del Chiaro, op.cit, p. 24-25. 

389 Mark Fenison, The God of Abraham, the God of Isaac, the GodofJacob, blog „O voce baptistă din Bucureşti", postare din 18 decembrie 2016, online.

390 Adrian Moraru, Motivul Judecata de Apoi" în tradiţia filozofico-religioasă românească, în „Anuar ştiinţific: Muzică, Teatru, Arte Plastice, nr. 1, 2013, p. 136.  
___________
  #memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #Valcea #Educație #ramnicuvalcea #JudetulValcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #bvaav #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #SorinOane #PovestileRamnicului #PoveștileRîmnicului #BunaVestire #SchitulBradu #ManastireaBradu #Gurguiata #Olăneşti #Judecatadeapoi