Faceți căutări pe acest blog

1 aug. 2025

Râmnicu Vâlcea/ podul Vinerii Mari, construit la sfârșitul sec. XIX, în vremea lui Carol I, avea 80 m lungime

• anterior, râul Olănești (râul Râmnic, așa cum se numea în vechime) era traversat pe o punte sau direct prin vad, pe unde treceau și căruțele, și constituia hotarul sudic al orașului • podul este situat la altitudinea* de 235 m

«...prima vizită a prinţului Carol I în judeţ a durat 3 zile (25-27 aprilie 1867), iar obiectivele vizitate din localităţile Râmnicu-Vâlcea, Călimăneşti, Cozia, Valea Lotrului, Brezoi, Ocnele Mari, Băile Olăneşti, Mânăstirile Bistriţa, Arnota şi Horezu, au lăsat o frumoasă impresie prinţului şi însoţitorilor săi.
La 24 mai 1873 prinţul Carol I revine în judeţ, continuîndu-şi vizita de la Râmnicu-Vâlcea, la bâlciul Râureni, Câineni şi Vama de la Genune, apoi, în drum spre Bucureşti vizitează Drăgăşani şi împrejurimile oraşului.
Impresionat de frumosul peisaj vâlcean şi de călduroasele primiri făcute de locuitorii acestei zone, prinţul intervine ulterior, printr-o serie de decrete, în sprijinul dezvoltării unor obiective din judeţ. Astfel, el alocă însemnate sume în bugetul local pentru întreţinerea şi construirea drumurilor judeţene, construirea „podului de fier” peste Olt în punctul Goranu, îmbunătăţeşte navigaţia pe Olt, construieşte un nou pod peste râul Râmnic şi începe lucrările drumului de fier Slatina – Ocnele Mari, drumul Râmnicu-Vâlcea – Curtea de Argeş şi sprijină construirea unui penitenciar în reşedinţa judeţului, lângă tribunal.
În anii următori, atât judeţul dar mai ales Râmnicul, au cunoscut procesul unei noi modernizări urbanistice, dând posibilitatea râmnicenilor să-şi construiască imobile după proiecte realizate de arhitecţi competenţi, cu noi concepţii, folosind un stil armonios în prelucrarea faţadelor şi a confortului interior, beneficiind de amenajarea şi lărgirea străzilor, a trotuarelor, de existenţa unui iluminat stradal permanent, o canalizare modernă şi o dotare cu apă potabilă suficientă pentru locuitorii oraşului.
Noile îmbunătăţiri făceau parte dintr-o strategie urbanistică mai veche dar, stimulată cu perseverenţă de Carol I, au avut drept urmare transformarea Râmnicului într-un oraş modern şi civilizat, aşa cum afirma ulterior Nicolae Iorga despre oraşul de la poalele Capelei: „Ai plăcerea de a te găsi într-un juvaer de oraş, într-una dintre cele mai curate aşezări urbane din toată România şi nu-s maidane nici bordeie ci case curate, ce se înfrăţesc bine între ele, frumoase case gospodăreşti”...»
Sursa: Enciclopedia Județului Vâlcea, vol. I/ 2010.
&&&
«...în perioada guvernărilor conservatoare (1888-1895), primari ai oraşului au fost Scarlat Călinescu şi Ion C. Angelescu; ajutorul celui de al doilea şi ofiţer de stare civilă, fiind Victor N. Baldovin, iar secretar - C. D. Rudeanu. În intervalul octombrie 1894 - septembrie 1895, la conducerea instituţiei s-a aflat Ion. C. Dimitrescu, zis Pomană (şi cu un al doilea mandat între 1895 - octombrie 1898, perioadă în care a fost construit podul Vinerii Mari şi a fost adusă apa potabilă, pe conducte de bazalt fabricate în Belgia), secretar fiind C. Popescu; din Comisia Interimară făceau parte I. C. Angelescu - preşedinte şi membrii: Ştefan Georgescu, G. Brătăşanu, P. Slăvitescu şi N. Gh. Temelie. Numele primarilor din perioada „rotativei guvernamentale” (1895-1918): Grigore Procopiu (noiembrie 1898 - mai 1899), Ion Dumitrescu (iunie 1899 - iunie 1901), G. I. Olănescu (iulie 1901 - decembrie 1904), V. Tretinescu (ianuarie 1905 - august 1906), Al. Crăsnaru (septembrie 1906 - februarie 1907; din iniţiativa sa, a început împădurirea dealului Capela), Grigore Procopiu (martie - decembrie 1907), în al cărui mandat s-a finalizat construirea Uzinei Electrice din oraş, de către firma „Societatea Română de Electricitate Siemens Schuchert”, „pentru luminatul electric al oraşului Râmnicu-Vâlcea”; Nicolae Iepure (ianuarie 1908 - decembrie 1910), N. Negoescu (ianuarie 1911 - august 1912) - viitorul erou al Primului Război Mondial, în lupta de la Mărăşeşti; Vasile Tretinescu (septembrie 1912 - decembrie 1912), Ion Cocorăscu (ianuarie - decembrie 1913), A. G. Boicescu (ianuarie 1914 - iunie 1916), Nicu Manolescu (august - noiembrie 1916), Franz Eitel (decembrie 1916 - martie 1917; din martie, semnează acte ca prefect), M. Chiriachide (aprilie - septembrie 1917).»

Sursă text: Enciclopedia Județului Vâlcea 2012/ Localitățile urbane.
Imaginile din colaj una câte una cu descrieri, surse și linkuri către informații conexe - la această legătură.
__________
*Convențional, ,,nivelul mării” este un punct situat la înălțimea mijlocie a mărilor și a oceanelor care comunică între ele (în raport cu acest punct se măsoară altitudinile)



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nicolae Ciurea-Genuneni/ Legământ cu inima mea călătoare/ cartea integral în PDF

«... O singură speranță mai are „bătrânul cerșetor de Lumină“… Eu am avut curiozitatea să-l ascult când vorbea și-i spunea Cerului: că, atun...