Nicolae Ciurea-Genuneni/ Legământ cu inima mea călătoare/ cartea integral în PDF

«...O singură speranță mai are „bătrânul cerșetor de Lumină“…

Eu am avut curiozitatea să-l ascult când vorbea și-i spunea Cerului: că, atunci când îi va deschide și lui Porțile, își va lua traista cu toate amintirile vieții sale de pe Pământ, împreună cu miile de scrisori dintre el și Steluță și, totodată, nedespărțitul său toiag de sprijin – și va urca treptele cerești, într o lungă călătorie în căutarea strălucitoarei Steluțe fermecate – întruchipată cândva într o fetiță blondă pe nume Cocuța, cu părul ca de aur și ochi albaștri – pe care a iubit o cu credința unui rob, încă din fragezii ani ai tinereții și până în târziii ani cărunți…

Bătrânul „cerșetor de lumină“, știindu se robul strălucitoarei Steluțe, cu siguranță, își va alege, la plecare, doar „Drumul robilor”, „Drumul luminii”, pavat numai cu stele… Numai acolo, poate că o va reîntâlni și își va recăpăta Lumina vieții și a fericirii…»

(din Caietul-program realizat de Editura Fântâna lui Manole/ Gheorghe Deaconu, Tipografia ProȘoala/ Dumitru Ciobanu/ Râmnicu-Vâlcea, iulie 2025)

Nicolae Ciurea-Genuneni/ Legământ cu inima mea călătoare/ cartea integral în PDF

Toate cele 59 de imagini din colaj, una câte una la această legătură.

___________

#memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #mostenireculturala #Valcea #Educație #Valceaculturalheritage #Valceaculturalmemory #istorielocalavalcea #ramnicuvalcea #antimivireanul #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #bvaav #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #IstoriaRamnicului #Origini #memorialistica #proza #NicolaeCiureaGenuneni #folclor #etnologie #etnografie #cartededragoste #corespondență

Râmnicu Vâlcea/ podul Vinerii Mari, construit la sfârșitul sec. XIX, în vremea lui Carol I, avea 80 m lungime

• anterior, râul Olănești (râul Râmnic, așa cum se numea în vechime) era traversat pe o punte sau direct prin vad, pe unde treceau și căruțele, și constituia hotarul sudic al orașului • podul este situat la altitudinea* de 235 m

«...prima vizită a prinţului Carol I în judeţ a durat 3 zile (25-27 aprilie 1867), iar obiectivele vizitate din localităţile Râmnicu-Vâlcea, Călimăneşti, Cozia, Valea Lotrului, Brezoi, Ocnele Mari, Băile Olăneşti, Mânăstirile Bistriţa, Arnota şi Horezu, au lăsat o frumoasă impresie prinţului şi însoţitorilor săi.

La 24 mai 1873 prinţul Carol I revine în judeţ, continuîndu-şi vizita de la Râmnicu-Vâlcea, la bâlciul Râureni, Câineni şi Vama de la Genune, apoi, în drum spre Bucureşti vizitează Drăgăşani şi împrejurimile oraşului.

Impresionat de frumosul peisaj vâlcean şi de călduroasele primiri făcute de locuitorii acestei zone, prinţul intervine ulterior, printr-o serie de decrete, în sprijinul dezvoltării unor obiective din judeţ. Astfel, el alocă însemnate sume în bugetul local pentru întreţinerea şi construirea drumurilor judeţene, construirea „podului de fier” peste Olt în punctul Goranu, îmbunătăţeşte navigaţia pe Olt, construieşte un nou pod peste râul Râmnic şi începe lucrările drumului de fier Slatina – Ocnele Mari, drumul Râmnicu-Vâlcea – Curtea de Argeş şi sprijină construirea unui penitenciar în reşedinţa judeţului, lângă tribunal.