Petre Petria/ 75 de ani de viaţă şi 50 de ani de activitate închinată cărţii

I. VIAŢA ŞI ACTIVITATEA

Născut în zona muntoasă a judeţului Vâlcea, în mirificul plai al comunei Titeşti, la 22 februarie 1934, din părinţii Maria şi Ion Petria, mama casnică, tatăl morar vestit (ca şi bunicul şi străbunicul), dintr-un neam venit din Tilişca – Mărginimea Sibiului; fiul cel mijlociu, primul fiind Gheorghiţa, născută în anul 1932, şi Ion (Nelu), venit pe lume în anul 1937. Alături de cei doi fraţi, are o copilărie lipsită de griji, prin strădania părinţilor care le-au asigurat cele necesare, cu toate că traversau perioada celui de al IIlea Război Mondial, cu tot cortegiul de lipsuri şi suferinţe. (clic pentru video și explicații imagini)

Urmează clasele primare la Şcoala din Titeşti-Grui, în perioada 1941-1945, cursurile gimnaziale la «Gimnaziul Unic Boişoara – Loviştea», 1946-1948, studiile liceale la RâmnicuVâlcea, Craiova, Drăgăşani (1948-1951), apoi cursurile unei şcoli medii (curs seral) la Bucureşti (pe care nu o termină) (1951- 1952), lucrând concomitent la Fabrica de Confecţii de la «Apaca». Revenind în localitatea natală, se încadrează, prin concurs, ca bibliotecar la Biblioteca publică din localitate, apoi este director de cămin cultural şi secretar la Şcoala de centru din Titeşti (septembrie 1952 – octombrie 1953). Timp de trei ani, este militar în termen la M. A. I. – Grăniceri, Oradea. După efectuarea serviciului militar, este încadrat, temporar, la o instituţie culturală din oraşul Oradea.

Revenit pe plaiurile natale, este încadrat, tot prin concurs, ca bibliotecar cu normă întreagă la Biblioteca din comuna Titeşti (noiembrie 1957 – octombrie 1958), după care se transferă la Biblioteca Raională Râmnicu-Vâlcea, ulterior Biblioteca Judeţeană Vâlcea, desfăşurându-şi activitatea până la pensionare, în anul 1996; după un an şi jumătate (1998), este rechemat la aceaşi instituţie, unde mai prestează activitate timp de cinci ani, până în 2003, când se pensionează definitiv.

 

În anul 1980, se căsătoreşte cu Cornelia, de profesie asistent medical, specialitatea pediatrie şi, ulterior, endocrinologie. Cei doi copii, Roxana şi Petre-Ticino, ai familiei Petria, sunt şcoliţi în oraşul natal, Râmnicu-Vâlcea şi în Bucureşti: Roxana este absolventă a Facultăţii de Chimie Industrială, dobândind şi specialitatea Pedagogie; lucrează în domeniul respectiv, dar şi în altele, până la plecarea prin căsătorie în Olanda, ţara de adopţie, unde îşi ia cetăţenia şi termină o a doua facultate. Împreună cu soţul ei, Wim Van Til, au un fiu, Luca-Damian. Petre-Ticino, absolvent al Institutului Politehnic din Bucureşti, specialitatea TelecomunicaţiiInformatică, în limba franceză, inginer diplomat, se stabileşte, după terminarea studiilor universitare, în oraşul BordeauxFranţa, unde lucrează şi este în perspectivă de căsătorie.

 

Petre Petria lucrează, în primii ani, alături de cei patru bibliotecari ai instituţiei: Eugen Ciorăscu, bibliotecar-şef, mai apoi director; Elena Costei, „memoria vie” a bibliotecii, foarte bine pregătită în materie de cultură generală, dar şi în biblioteconomie, având în responsabilitate fondul de carte al sălii de lectură şi ocupându-se şi cu achiziţionarea de carte, înregistrarea şi cotarea acestora, conform C.Z.U; Niculina Grecu, funcţionând la secţia împrumut adulţi, omul potrivit la locul potrivit; Elena Petre, încadrată odată cu Petre Petria, numită bibliotecară la secţia de copii, pe care a organizat-o într-o formă ştiinţifică, după modelul secţiilor similare din cadrul marilor biblioteci din ţară.

 

Petre Petria este numit metodist-responsabil cu îndrumarea metodică a bibliotecilor comunale, orăşeneşti, săteşti, puncte de împrumut, case de cultură, cluburi, din fostul raion Râmnicu-Vâlcea, mai apoi din judeţul Vâlcea. Trece prin toate gradele profesionale, obţinând calificative bune şi foarte bune la cursurile de reciclare şi pregătire profesională pe plan naţional şi îndeplinind multiple funcţii şi atribuţii: instructor cu pregătirea profesională a bibliotecarilor din sistemul culturii pe judeţul Vâlcea; preşedinte al oamenilor muncii din cultură din Vâlcea; preşedintele Sindicatului Liber al Bibliotecarilor din Vâlcea; membru în diferite comisii judeţene, interjudeţene şi pe plan central privind verificarea cunoştinţelor bibliotecarilor din ţară în domeniul biblioteconomic; membru în comisia de achiziţii de carte veche şi de patrimoniu din cadrul instituţiei; component al multor jurii pe plan judeţean şi interjudeţean, privind încadrarea unor persoane în posturi de bibliotecari la unele biblioteci din ţară, din judeţ, precum şi în cadrul Bibliotecii Judeţene Vâlcea; membru al juriilor unor festivaluri artistice judeţene şi interjudeţene; metodist îndrumător al unităţilor culturale din judeţ.

 

În perioada martie 1990 – septembrie 1991, îndeplineşte, cu delegaţie, funcţia de director al Bibliotecii Judeţene Vâlcea. Activitatea de bibliotecar a lui Petre Petria s-a concentrat în următoarele direcţii:

 

• lucrând în compartimentul Informare bibliografică din cadrul instituiţiei, Petre Petria a creat un vast şantier de lucru privind «bibliografia locală», elaborând documentare biobibliografice ale unor personalităţi din domeniul ştiinţei şi al culturii;

• a pregătit, a organizat şi a moderat peste 340 de manifestări la sediul instituţiei şi la unităţile culturale din judeţul Vâlcea, concepând şi întocmind programe de manifestări variate: lansări de cărţi, simpozioane, sesiuni ştiinţifice de comunicări, colocvii, întâlniri cu oameni de cultură şi ştiinţă din judeţ şi din ţară;

• a conceput şi coordonat concursul : «Cea mai bună bibliotecă publică din judeţul Vâlcea» (1999-2002), care a avut, printre alte obiective, întocmirea de schiţe monografice pentru fiecare bibliotecă publică din sistemul culturii şi de afişe cu date istorice, social-culturale şi personalităţi locale, expuse în cadrul fiecărei biblioteci publice; în acest cadru, s-au realizat fişiere cu date legate de trecutul istoric, social şi cultural pentru fiecare comună, s-au constituit colective locale de cercetători, formate din intelectuali şi din oameni în vârstă din localitate, care puteau aduce informaţii pertinente de pofil; concursul a fost intinerant (pe zone), prilejuind confruntarea bibliotecarilor pe obiectivele prevăzute în regulamentul de desfăşurare a concursului;

 

• a organizat (singur sau în colaborare), numeroase manifestări cultural-ştiinţifice: «E m i n e s c i a n a»; «H r o n i c 2050», «Oameni şi locuri»; «Memoria Râmnicului» ; «Personalităţi vâlcene pe meleaguri natale», «File de istorie»; •a organizat expoziţii de cărţii, din fondul de patrimoniu sau din producţia contemporană, de colecţii Ex-libris, ilustraţii, facsimile;

• în colaborare cu foştii directori ai instituţiei, alteori singur, a iniţiat manifestări cu caracter permanent de importanţă judeţeană şi naţională: «Oltul în conştiinţa românească » ( acţiune interjudeţeană), «Legături istorice şi culturale de-a lungul timpului între judeţele Vâlcea şi Sibiu»; «Zilele Bibliotecii Judeţene «Antim Ivireanul » Vâlcea; lansări şi expoziţii de cărţi, sesiuni ştiintifice, colocvii, simpozioane, mese rotunde, medalioane literare, pe care le-a moderat sau în cadrul cărora a susţinut comunicări;

• a organizat schimburi de experienţă cu alte biblioteci din ţară, la care au participat bibliotecarii vâlceni, a organizat vizite de lucru urmate de dezbateri, împărtăşind din experienţa bibliotecarilor locali cu similarii din judeţele: Alba, Argeş, CaraşSeverin, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Mehedinţi, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman, Timiş, precum şi din Bucureşti şi Chişinău.

Petre Petria nu a fost un simplu bibliotecar, ci şi-a extins activitatea şi în domeniul cercetării şi al publicisticii. Începând cu anul 1959, publică primele articole în presa locală; treptat, îşi extinde cercetarea bibliografică, constituind un adevărat «şantier de lucru» – «bibliografia locală», depistând, adunând şi prelucrând date şi informaţii, materialul acumulat în timp devenind o vastă bază de informaţii legate de fenomenul cultural-ştiinţific al Vâlcii.

Roadele muncii sale au fost cunoscute, apreciate şi date ca exemplu de forurile de specialitate: Centrul de Perfecţionare al Cadrelor din Cultură – Bucureşti, de serviciile bibliografice din cadrul Bibliotecii Academiei Române şi al Bibliotecii Naţionale. După anul 1975, în urma absolvirii cursurilor Institutului Naţional de Documentare Ştiinţifică Tehnică (I. N. I. D. Bucureşti), a trecut pe postul de bibliograf din cadrul Bibliotecii Judeţene Vâlcea, elaborând o serie de documentare ale unor personalităţi vâlcene; astfel s-au creat seriile : «Personalităţi vâlcene» şi «Scriitori vâlceni», în care au apărut numeroase documentare bio-bibliografice (nominalizate în cap. II. OPERA).

Anul 1972 a fost, pentru Petre Petria, unul de mare satisfacţie: cercetătorul Horia Nestorescu-Bălceşti, pe atunci director al Muzeului Memorial «Nicolae Bălcescu » i-a propus prof. univ. dr. docent Şerban Cioculescu, membru al Academiei Române, să realizeze un studiu despre scriitorul vâlcean Gib I. Mihăescu, cu care ocazie i-a prezentat o bibliografie întocmită de Petre Petria. După cercetarea bibliografiei, Profesorul a spus : – «Da, am să scriu cât de curând un material despre viaţa şi activitatea lui Gib I. Mihăescu». Materialul a apărut în publicaţia «File vâlcene» (Râmnicu-Vâlcea, 1972, p. l5-29), urmat de bibliografia în discuţie, semnată sub pseudonimul Ticu Petria (p. 31-62).

Această onoare, a însemnat, pentru Petre Petria, o adevărată cotitură, un nou început; drept urmare, a fost desemnat secretarul colectivului de iniţiativă pentru elaborarea Enciclopediei Vâlcii, sub directa îndrumare a cercetătorului Horia Nestorescu-Bălceşti. Lucrarea proiectată nu s-a mai putut înfăptui în condiţiile plecării iniţiatorului şi coordonatorului proiectului editorial.

Angajat în munca de îndrumare metodică a bibliotecilor din sistemul culturii din judeţul Vâlcea, în decursul a zeci de ani, Petre Petria a strâns material legat de personalităţile ştiinţifice, culturale şi artistice ale spaţiului vâlcean şi a publicat, în 1996, primul volum din dicţionarul «Vâlcea, oameni de ştiinţă, cultură şi artă», care a fost apreciat drept «prima lucrare enciclopedică referitoare la personalităţile care s-au născut sau au creat pe teritoriul judeţului Vâlcea» (scriitorul Constantin Mateescu, în prefaţa lucrării). Numeroasele cronici apărute în presa locală, dar şi în diferite ziare şi reviste de specialitate din ţară, opinii şi impresii ale oamenilor de cultură, ale unor specialişti au fost consemnate, selectiv, în volumul II al dicţionarului «Oameni de ştiinţă, cultură şi artă», apărut în 2004 (p. 421-444).

Bibliotecarul, cercetătorul, bibliograful, scriitorul Petre Petria şi-a extins paleta cercetării în diferite domenii; adăugându-se lucrărilor cu caracter lexicografic şi enciclopedic, cele peste 500 de articole apărute în peste 30 de ziare şi reviste, la care a colaborat, îl aşază printre cercetătorii cei mai productivi ai spaţiului vâlcean.

 

Petre Petria a împletit munca de bibliotecar cu multiple activităţi culturale: culegător de folclor, publicist, animator cultural, profesor la Şcoala Populară de Artă din RâmnicuVâlcea (1972-1976), interpret (al unor roluri modeste) în piese jucate pe scena Teatrului Popular al Casei de Cultură Râmnicu Vâlcea; realizator al emisiunii «Seară de cultură» din cadrul Televiziunii Vâlcea 1, timp de 6 ani; rubrică permanentă, timp de 2 ani, la Radio Craiova – emisiunea radiofonică «Personalităţi vâlcene»; ghid turistic în cadrul Oficiului Judeţean de Turism Vâlcea, între anii 1975-1990; cunoscător al limbii ruse, a obţinut, prin concurs, brevetul de ghid, organizând excursii cu turişti în ţară şi în fosta U.R.S.S., Bulgaria, Iugoslavia, Polonia ş. a.

Pentru îndelungata activitate în slujba cărţii şi a cercetării în domeniul cultural-ştiinţific, atât pe plan judeţean, cât şi pe plan central, a primit nenumărate premii, diplome şi alte distincţii, pe care le consemnăm, selectiv, mai jos :

• Diplomă acordată pentru contribuţia adusă la pătrunderea cărţii în slujba educaţiei, 1978, 1979; • Diplomă acordată publicistului Petre Petria pentru locul I, în cadrul Festivalului naţional «Cântarea României », 1987;

• Diplomă acordată de Inspectoratul de Cultură Vâlcea «pentru întreaga activitate dedicată cu pasiune nobilei meserii de bibliotecar », 1999;

• Diplomă de excelenţă, acordată de Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România, 1999;

• Premiul de excelenţă, acordat de Fundaţia Vâlcea 1 2000 pentru activitatea deosebită în domeniul cultural, 2000;

• Diploma Consiliului Judeţean Vâlcea pentru merite deosebite în activitatea de peste 40 de ani de muncă în Biblioteca Judeţeană Vâlcea, 1999;

• Diploma de onoare a Forumului Cultural al Râmnicului pentru emisiunea «Seară de cultură» la TV Vâlcea 1, 2002;

• Diplomă de onoare acordată de bibliotecarii din sistemul culturii Vâlcea, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate în slujba statornicirii profesiei de bibliotecar şi pentru rezultatele deosebite obţinute, 2002;

• Diplomă de onoare acordată de Primăria Municipiului Râmnicu-Vâlcea pentru merite deosebite obţinute în domeniile istoriei culturii şi literaturii vâlcene, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, 2004;

• Diplomă de onoare acordată de Societatea Culturală «Anton Pann» pentru contribuţia meritorie în afirmarea spiritualităţii şi culturii vâlcene, 2003;

• Diplomă de onoare acordată de Ministerul Culturii şi Cultelor – Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea «pentru devoţiunea cu care a slujit cuvântul scris, contribuind la cunoaşterea şi promovarea valorilor culturale ale Vâlcii, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani – o viaţă dedicată cărţii», 2004;

• Diplomă de excelenţă acordată de Consiliul Judeţean Vâlcea – Biblioteca Judeţeană «Antim Ivireanul» Vâlcea lui Petre Petria, «făclierul cuvântului scris, omul care şi-a închinat întreaga viaţă cărţii, ca bibliotecar, animator cultural, documentarist, scriitor, consacrând 50 de ani cititorilor de toate vârstele şi sporirii prestigiului bibliotecilor vâlcene – un om de excepţie, cu o viaţă de excepţie, în slujba culturii», 2004;

• Placheta SENIOR AL CĂRŢII ROMÂNEŞTI, decernată de Societatea Rotarexim Vâlcea pentru o viaţă de om «trăită pe tărâmul spiritual din nordul Olteniei – Vâlcea, ca semănător de carte şi maestru într-ale scrisului», 2008;

• Diplomă de onoare acordată de Liga Scriitorilor din România, Cluj-Napoca, 2008.

II. OPERA

A. DOCUMENTARE BIO-BIBLIOGRAFICE

1. ALEXANDRU OPREA. Bibliografie selectivă. Biblioteca Judeţeană Vâlcea, colecţia „Scriitori vâlceni”, Râmnicu-Vâlcea, 1985, 72 p.

2. GIB I. MIHĂESCU. Bibliografie selectivă. Biblioteca Judeţeană Vâlcea, colecţia „Scriitori vâlceni”, 1985, 55 p;

3. ANTON PANN. Bibliografie, partea I şi partea a II-a, în colaborare cu Mircea Ionescu. Biblioteca Judeţeană Vâlcea, colecţia „Scriitori vâlceni, 55 p. şi respectiv 64 p.: (I), 1986; (II), 1987;

4. ELIODOR CONSTANTINESCU. Bibliografie selectivă. Biblioteca Judeţeană Vâlcea, colecţia „Scriitori vâlceni”, 20 p., 1986;

5. DEM THEODORESCU. Bibliografie selectivă. Biblioteca Judeţeană Vâlcea, colecţia „Scriitori vâlceni”, 64 p., 1988;

6. PETRACHE POENARU. Bibliografie selectivă. Biblioteca Judeţeană Vâlcea, colecţia „Personalităţi”, 48, p. 1988;

7. ION M. RÂUREANU. Bibliografie selectivă. Biblioteca Judeţeană Vâlcea, colecţia „Scriitori vâlceni”, 24 p., 1989;

8. AURELIAN SACERDOŢEANU. Bibliografie selectivă. Biblioteca Judeţeană Vâlcea, colecţia „Personalităţi”, în colaborare cu Corneliu Tamaş, 24 p., 1989;

9. ALEXANDRU BĂLINTESCU. Bibliografie selectivă. Biblioteca Judeţeană Vâlcea, colecţia „Personalităţi”, în colaborare cu Corneliu Tamaş, 24 p., 1989;

10. TEODOR BĂLĂŞEL. Bibliografie selectivă. Biblioteca Judeţeană Vâlcea, colecţia „Personalităţi”, 32 p., 1992;

11. CECILIA CUŢESCU STORCK Bibliografie selectivă, colecţia „Personalităţi”, în colaborare cu Constantin Frântu, 40 p., 1995;

12. ION BARNEA. Bibliografie selectivă. Biblioteca Judeţeană Vâlcea, colecţia „Personalităţi”, în colaborare cu Cristina Nisipescu şi Gheorghe Dumitraşcu-Mamu, 42 p., 1997;

13. EUGEN CIORĂSCU (PUIU). Bibliografie selectivă. Biblioteca Judeţeană Vâlcea, colecţia „Personalităţi”, 88 p., 2000.

 

B. LUCRĂRI DE ISTORIE LITERARĂ

1. VÂLCEA, OAMENI DE ŞTIINŢĂ, CULTURĂ ŞI ARTĂ, DICŢIONAR. vol. I, Râmnicu-Vâlcea, Editura „Conphys”, 1996, 460 p. (tirajul II, 1997);

2. PAGINI DIN ISTORIA PRESEI SCRISE VÂLCENE. Bibliografie selectivă, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2001;

3. VÂLCEA, OAMENI DE ŞTIINŢĂ, CULTURĂ ŞI ARTĂ. DICŢIONAR, vol. II, Râmnicu-Vâlcea, Editura „Conphys”, 2004, 465 p., în colaborare cu Cristina Tănăsoiu;

4. ITINERAR SPIRITUAL VÂLCEAN. Pas cu pas prin locuri memorabile vâlcene. Râmnicu-Vâlcea, Editura „Conphys”, 2005, 128 p., cu imagini color.

5. VÂLCEA ÎN TIMP ŞI SPAŢIU. Fapte şi date. RâmnicuVâlcea, Editura „Conphys”, 2008, 480 p. cu h.

 

C. SCRIERI DE BELETRISTICĂ

1. PLAI VÂLCEAN. Povestiri pentru copii, Râmnicu-Vâlcea, Tiparg,, 1990, 40 p;

2. TINEREŢEA DRUMUL VÂMILOR – roman de dragoste, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 1994, 94, p. (ediţia a II-a, 1995);

3. DUREREA DIN PĂDURE. Povestiri pentru copii, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 40 p., 1995;

4. POSADA COPILĂRIEI. Povestiri adevărate, RâmnicuVâlcea, Editura “Conphys”, 55 p. (ediţia a II-a, 1998);

5. CORABIA DESTINULUI – roman de dragoste, RâmnicuVâlcea, Editura “Conphys” 1999, 130 p. (ediţia a II-a, 2000);

6. IUBIRE ÎNŞELATĂ – roman de dragoste, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 2004, 145 p.

7. CERUL ESTE ŞI AL MEU. Povestiri adevărate, RâmnicuVâlcea, Editura “Conphys”, 2007

 

D. ARTICOLE (selectiv)

1. Un enciclopedist vâlcean, G. I. Lahovari, în: ,,Mărturii”, Râmnicu-Vâlcea, nr. 1, 1990, p. 8/9;

2. Fişe pentru o posibilă enciclopedie, în: „Mesagerul”, Râmnicu-Vâlcea, I, august 1991, p. 1;

3. Bibliotecarii vâlceni la Alba Iulia, în: „Informaţia zilei”, Râmnicu- Vâlcea, II, nr. 169, 7 mai 1993, p. 1;

4. Ţara Loviştei în cărţi şi cronici, în: „Vâlcea”, nr. 6, 3-9 iunie 1993, p. 8;

5. Calendar vâlcean, în: „ Riviera vâlceană”, III, nr. 1, ianuarie 1994, p. 3;

6. Să nu uităm că şi Napoleon Bonaparte a fost scriitor, în: „Impact”, I, nr. 4, 4-11 aprilie 1994 p. l0;

7. Bogdan Amaru – veacul 20 – bariera ce scindează în două, în: „Impact”, nr. 5, l2-19 aprilie 1994, p. 6;

8. Destinul tragic al unui intelectual vâlcean – NICOLAE ENACHE DE LA OLT, în: „Curierul de Vâlcea”, VI, nr. 1310, serie nouă, 10 febr. 1995, p. 3;

9. Restituiri. Marele ziarist, orator, om politic, patriot şi scriitor I. GH. DUCA, în: „Curierul de Vâlcea”, VI, nr. 1318, 22 febr. 1995, p. 3.

10. Un sculptor a îmbogăţit Râmnicul, C. G. Mihăilescu, în: „Jurnalul de Vâlcea”, nr. 28, 24-30 iulie 1995, p. 4;

11. Vâlcea, leagăn al inteligenţei româneşti: Valeriu Sârbu; Gh. Al Olănescu; Aurel Popescu, în: „Jurnalul de Vâlcea”, nr. 35, 11-17 sept. 1995, p. 4;

12. Prima fântână monumentală ridicată la RâmnicuVâlcea în memoria marelui Voievod Constantin Brâncoveanu, în: „Jurnalul de Vâlcea”, nr. 36, 18-24 sept. 1995, p. 8;

13. Dr. Romulus Dorin Popescu, proeminentă personalitate a medicinii româneşti, în: „Jurnalul de Vâlcea”, nr. 37, 25 sept. 1995, p. 4;

14. Personalităţi: Mircea Demetriade; Al. Papiu; Ionel Dumitriu, în: „Jurnalul de Vâlcea”, nr. 38, 22-8 oct. 1995, p. 4;

15. I. M. Barbu – filolog, traducător, publicist, în: „Jurnalul de Vâlcea”, nr. 42, 30 oct. 1995, p. 4;

16. Who”s Who – Dicţionar de personalităţi vâlcene. Cecilia Cuţescu Storck, în „Curierul de Vâlcea”, VIII, nr. 1588, 14 martie 1996, p. 11;

17. Familii intrate în istorie, în „Jurnalul de Vâlcea”, nr. 78, 5-11 apr. 1996, p. 8;

18. Un adevărat om – dr. Dragoş Serafim, VII, nr. 1774, 6 dec 1996, p. 4;

19. Scriitori români, luptători pentru unirea neamului, în: „Curierul de Vâlcea”, VIII, nr. 1800, 20 ian. 1997, p. 4;

20. Inceputurile poeziei româneşti (partea I), în: „Curierul de Vâlcea”, VIII, nr. 1815, 1 febr. 1997, p. 7;

21. Inceputurile poeziei româneşti şi primii poeţi români (perioada modernă), în: „Curierul de Vâlcea”, VIII, nr. 1813, 5 febr. 1997, p. 4; 22. Inceputurile poeziei româneşti perioada modernă), partea a III-a, în: „Curierul de Vâlcea”, VIII. Nr. 1816, 8 febr. 1997, p. 7;

23. Istorie la timpul prezent. De la distanţa de 137 de ani, Mihail Kogălniceanu dă o lecţie prefecţilor României de azi, în ,,Curierul de Vâlcea”, VIII, nr. 1845, 18 febr. 1997, p. 4;

24. File din istoria judeţului Vâlcea. Cu 60 de ani în urmă – o organizare teritoirială eficientă (I), în: „Curierul de Vâlcea”, VIII, nr. 1846, 4 mart. 1997, p. 4;

25. Ştiri din Cancelaria lui Tudor Vladimirescu, în: „Jurnalul de Vâlcea”, nr. 69, 3-9 iun. 1997, p. 7;

26. Ion Stăvăruş, în: „Jurnalul de Vâlcea”, nr. 125, 7-13 iulie 1997, p. 4;

27. Istorie şi adevăr. O judecată nedreaptă. Procesul marelui om de cultură – folcloristul Teodor Bălăşel, în: „Curierul de Vâlcea”, VIII, nr. 2002, 20-21 sept. 1997, p. 13;

28. Istorie şi adevăr. O judecată nedreaptă. Procesul marelui om de cultură – folcloristul Teodor Bălăşel; partea a II-a şi a III-a, în: „Curierul de Vâlcea”, nr. 2003, 18 sept. 1997, nr. 2006, 23 sept. 1997, p. 9;

29. Încă un poet vâlcean îşi croieşte drum în cultura scrisă, poetul Constantin Mosor, în: „Curierul de Vâlcea”, VIII, nr. 2020, 9 oct. 1997, p. 8;

30. „Academicieni” vâlceni: Ionete Constantin, economist, în „Curierul de Vâlcea”, VIII, nr. 2042, 3 nov. 1997, p. 4 ;

31. Mircea Dumitru Moţoc – inginer agronom, în „Curierul de Vâlcea” , nr. 2045, 7 nov. 12997, p. 8; 32. Academicieni contemporani vâlceni. Dorel Zugrăvescu, inginer geofizician, în: „Curierul de Vâlcea” , VIII, nr 2052, 15-16 nov. 1997, p. 13;

33. Academicieni contemporani (II). Petre Stoica, inginer automatică şi calculatoare, în: „Curierul de Vâlcea”,VIII, nr. 2065, 1 dec. 1997, p. 8;

34. Farmacistul Polovrăgeanu Ion şi contribuţia sa la dezvoltarea industriei de medicamente româneşti, în: „Curierul de Vâlcea”, VIII, nr. 2070, 8 dec. 1997, p. 8;

35. Doctorul în ştiinţe medicale Octavian Popescu (Bucuresti), lansează o nouă carte la Râmnicu -Vâlcea, în: „Curierul de Vâlcea”, IX, nr. 2070, 8 dec. 12997, p. 8;

36. Pr. Dumitru Cristescu, în : „ Renaşterea” – serie nouă, nr. 5, 1997, p. 3;

37. Epigramistul vâlcean Miltiade Ionescu, în: „Curierul de Vâlcea”, VIII, 5 ian. 1998, p. 8;

38. Istorie şi adevăr, în: „Curierul de Vâlcea”, IX, nr. 2133, 24 febr. 1998, p. 8;

39. „Europa, Ţara Mea” de pr. Leon Dură, în: „Curierul de Vâlcea”, IX, nr. 2370, 30 nov. 1998,  p. 6;

40. Acum 130 de ani Ienăchiţă Văcărescu lansa manifestul politic, patriotic şi revoluţionar compus în versuri, în: „Curierul de Vâlcea”, X, nr. 2468, 29 mart 1999 p. 6.

41. 33 de ani printre cărţii la Dănicei – portret de bibliotecar (Bica Elena), în: revista ,,Casa cărţii vâlcene”, editată de Biblioteca Judeţeană ,,Antim Ivireanul” Vâlcea, I, nr. 1, ianuarie-iunie 2003, p. 10

42. Culele Măldăreştilor, în: revista ,,Casa cărţii vâlcene”, I, nr. 2, iulie-decembrie 2003, p. 36;

43. O carte trebuincioasă. “Monografia comunei Titeşti” de Florea Vlădescu, în: revista ,,Casa cărţii vâlcene”, II, nr. 3, ianuareie-iunie, 2004, p.37;

44. Un dascăl vâlcean pe meleaguri buzoiene, prof. Nicolae Trănescu, în: revista ,,Casa cărţii vâlcene”, editată de Biblioteca Judeţeană ,,Antim Ivireanul” Vâlcea, III, nr. 7, ianuarie-iulie 2007, p. 64;

45. Glasul bătrânului pământ din Titeşti, în “Ţara Loviştei” (2), publicaţie editată de Fundaţia “Ţara Loviştei”, 20 iunie 2007, p. 1-2.

46. Imagini citadine în Râmnicul de altădată, în “Curierul de Râmnic”, miercuri 29 aug. 2007, p. 3.

 

E. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE (selectiv)

1. Roxana Cristina B., Tinereţea nu se dezminte (despre TINEREŢEA, DRUMUL VĂMILOR, în: “Informaţia zilei”, Râmnicu-Vâlcea, III, nr. 423, 29 apr 1994, p. 2.

2. Prof. drd. Mihai Blăjan, A apărut o nouă carte de luat în seamă (despre ITINERAR SPIRITUAL VÂLCEAN), în: “Curierul de Râmnic”, II, nr. 371, marţi 15 ianuarie 2008, p. 7.

3. Petre Cichirdan [despre CERUL ESTE ŞI AL MEU], în: “Info Puls”, IX, nr. 1512, 23-25 noiembrie 2007, p.12.

4. Lucreţia Craioveanu, La aniversare – Petre Petria – o personalitate lovişteană recunoscută, în: „Ziarul de Vâlcea” supliment iulie 2006, p. 2.

5. P. S. Gherasim Cristea, epicopul Rîmnicului, Cuvânt înainte la ITINERAR SPIRITUAL VÂLCEAN, 2005

6. Ion Dănilă [despre volumul PAGINI DIN ISTORIA PRESEI SCRISE VÂLCENE], în: «Viaţa băcăoană», VIII, nr. 283, 5-11 noiembrie 2001, serie nouă, p. 2.

7. Constantin Ion Dârţu, Personalităţi române şi faptele lor 1950-2000, Casa de Editură ,,Venus”, Iaşi, 2004, p. 240-249;

8. Gheorghe Deaconu, (I) Virtuţile şi limitele demersului enciclopedic. Însemnări pe marginea cărţii “Vâlcea în timp şi spaţiu. Fapte şi date” de Petre Petria, în: “Curierul de Râmnic”, II, nr. 376, 22 ianuarie 2008, p. 7.

9. Gheorghe Deaconu, (II) Virtuţile şi limitele demersului enciclopedi . Însemnări pe marginea volumului “Vâlcea în timp şi spaţiu. Fapte şi date” de Petre Petria, nr. 377, 23 ianuarie 2008.

10. Gherghina, Mihai (Titi), Impresiile unui râmnicean anonim [despre VÂLCEA ÎN TIMP ŞI SPAŢIU] în: “Curierul de Râmnic”, II, nr. 359, luni 17 decembrie 2007, p. 11.

11. Pr. conf. dr. Ilie Ivan, Epilog la ITINERAR SPIRITUAL VÂLCEAN, 2005.

12. Dumitru Lazăr, O viaţă închinată cărţii de un om al cărţii. Petre Petria la 65 de ani de viaţă şi peste 40 de ani de muncă în bibliotecă. Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea, Râmnicu Vâlcea, Editura “Conphys” 1999, 90 p.

13. Gheorghiţa Mazilu-Popescu, Petre Petria – personalitate a culturii vâlcene.(Lucrare de licenţă). Universitatea ,,Lucian Blaga” Sibiu , 2006, 73 p, cu foto, il.

14. Ion Măldărescu; Emilian Frâncu, Râmnicu -Vâlcea. Mică enciclopedie, vol I, Editura ,,Anton Pann”, 2002, p. 141, vol. II, p. 124-126.

15. Prof. Eugenia Moraru, bibliograf la Biblioteca Academiei – Filiala Iaşi [despre VÂLCEA ÎN TIMP ŞI SPAŢIU], în : „ Curierul de Râmnic”, II , nr. 423, 27 martie 2008, p. 7.

16. Doru Moţoc, CORABIA DESTINULUI – roman, 1999 (text pe coperta IV).

17. Eugen Petrescu, Vâlcea. Ţara Lupilor getici sau istoria milenară a plaiurilor vâlcene, Râmnicu -Vâlcea, Editura

,,Conphys”, 2007, vol. I, p. 356-357, 221-222;165-166; 286;

vol II, p. 236,179, 199, 302.

18. Constantin Poenaru, Când timpul nu mai are răbdare, în „Povestea vorbei”, Râmnicu Vâlcea, III, nr. 3-4 (9-

10), iulie-decembrie 2001, p. 15.

19. Constantin Poenaru, Fascinaţa şi capcanele cercetării bibliografice – “Pagini din istoria presei scrise vâlcene”, în: “Povestea vorbei”, IV, nr. 1-2 (11-12) iunie 2002, p. 8.

20. Prof. univ. dr. Alexandru Popescu-Mihăeşti, în “Curierul de Vâlcea”, anul XV, nr. 3956, 8 februarie 2004, p. l4.

21. Prof. dr. Iulian Postelnicu, Scriitorul şi publicistul vâlcean Petre Pertria, în: “Viaţa Vâlcii”, XII, nr. 3181, 22 februarie 2008, p. 5.

22. Prof. dr. Ion Predescu [despre romanul CORABIA DESTINULUI] în: «Curierul de Vâlcea», X, nr. 2481, 15 aprilie, 1999, p. 6

23. Nicolae Ravici-Tătăranu, O posibilă bibliografie pentru istoria bisericii ortodoxe din judeţul Vâlcea. Brăila, Muzeul    Brăilei, Editura ,,Istros”, 2007, p. 52, poz. 4.34, p. 53, poz. 4.35. p. 143, poz. 24.67, p. 534, poz. 4.34; 4.35; 4.36; 4.50; 4.51; 24.67.

24. Mihai Sporiş [despre CORABIA DESTINULUI], în vol. Omul trebuie iubit, Râmnicu Vâlcea, Editura „ Adrianso”, 2006, p. 63-64.

25. Al. Florin Ţene [despre CERUL ESTE ŞI AL MEU], în: «Matinal», nr. 4886, luni 30 iulie 2007, Cluj-Napoca, p.3.

26. Florea Vlădescu. Monografia comunei Titeşti, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 2003, p 573 (bibliografie)

27. Dumitru Vlăduţ, O carte remarcabilă despre un ţinut pitoresc: Petre Petria – “Vâlcea în timp şi spaţiu. Fapte şi date”, în: “Viaţa de pretutindeni”, an. IV, nr. 6-10 (41-45), oct. 2008; nr. 11-12 (46-47), dec. 2008, p. 144-145.

Sursa: Petre Cichirdan/ Revista Forum - publicaţie anuală de informare, analiză şi bilanţ, editată de Forumul Cultural al Râmnicului/ nr. 4 septembrie, 2010; revista poate fi lecturtă integral în online - biobibliografia de mai sus este la Cultura Ars mundi paginile 7-11