Faceți căutări pe acest blog

27 feb. 2024

Băile Olănești/ Principalele evenimente istorice în perioada 1918-1944/ Partidele politice

«...c) Partidele politice. După 1918, o preocupare de bază a unor fruntaşi din zonă a fost şi implicarea în activităţi politice. Majoritatea au devenit membri ai PNL şi PNŢ Cu totul sporadic şi în număr mic, unii olăneşteni au participat şi la activitatea altor partide politice. Din rândurile ţărăniştilor au făcut parte 3 membri ai familiei Livezeanu, cu strămoşi din Olăneşti: Andrei Livezeanu şi fiii săi Octav şi Radu. Col. Şt. Tătărescu nu era originar de aici dar avea proprietăţi – în staţiune un Cazinou iar la Comanca pământuri și vile. (58) - clic pentru foto cu explicațiii -

Alegătorii din cele 3 comune mergeau să voteze la Secţia de la Păuşeşti Măglaşi. În preajma alegerilor cei aflaţi la putere se lăudau cu realizările, iar oponenţii lor cu ce aveau de gând să facă, cu denigrarea adversarilor şi demascarea ilegalităţilor comise de aceştia. Credem că exemplul cel mai concludent este caracterizarea făcută fostului primar liberal C. Iliescu din Olăneşti: ,,Toate mişeliile, fărădelegile şi samavolniciile s-au abătut pe spinarea comunei de când e primar Costică Iliescu, descendent dintr-un surugiu de curte boierească... C. Iliescu e tipul speculantului ordinar, recunoscut cu aceste apucături din copilărie; a fost argat la curtea filantropului Bădescu, apoi logofăt, băiaş şi arendaş, în cele din urmă gonit ca necinstit şi şnapan, sfârşind în 1925 cu procese şi astăzi în curs, fiindcă nu-i dădea stăpânului partea cuvenită din venitul moşiei. De serviciul militar a fost dispensat: iar în război a mers la sedentară, atât el cât şi fratele lui D-tru Iliescu, actualul perceptor, cu care împarte pungăşiile la primărie...A căşunat cu familia lui pe bunurile comunei: el cârciumar, primar şi negustor de ori ce; tatăl său la banca populară, îi stoarce bugetul ca vicepreşedinte, un frate perceptor, altul factor şi unul măcelar. Au umblat în toate partidele, şi din toate au dezertat, pentru că nu li s-au satisfăcut dorinţele ...” . (59)

Când aveau ocazia, naţional-ţărăniştii vâlceni se lăudau cu viitoarele realizări deoarece existau fonduri: primării în curs de construcţie, printre care şi cea de la Olăneşti, repararea unui pod pe şoseaua Păuşeşti Măglaşi-Băile Olăneşti (probabil peste râul Cheia) (60). Și liberalii vâlceni se lăudau cu tot felul de realizări sau intenţii de bine. În ,,Darea de seamă” a prefectului liberal Eugen Băcescu privind activitatea între 15 nob. 1933 - 1 martie 1937 despre zona Olăneşti se spunea: primărie în construcţie la Băile Olăneşti-Livadia, suma cheltuită fiind de 169.469 lei, şi la Cheia – 80.213 lei; fusese terminată primăria din Olăneşti- Sat, suma cheltuită fiind de 43.583 lei. Ajutoare de la judeţ date primăriilor: 16.000 la Olăneşti-Livadia şi câte 20.000 lei la Olăneşti-Sat şi Cheia (61) Din cei 1.250.000 lei dați Județului de Ministerul Instrucţiunii se acordaseră 4.000 lei pentru şcoala din Olăneşti-Sat. Pentru lucrări la biserici nou construite se alocaseră pentru cea din Băile Olăneşti-Livadia 51.000 lei și 15.220 lei pentru cea din Băile Olăneşti-Tisa (62). Viaţa celor care făceau politică nu era deloc uşoară. De exemplu, liberalii aflaţi la putere au căutat prin toate mijloacele să împiedice membrii şi simpatizanţii PNȚ să participe la întrunirea din 2 febr. 1928 de la Râmnicu-Vâlcea. La Olăneşti, jandarmii maiorului Hociung au arestat fruntaşi ţărănişti (63). PNL-Gh. Brătianu nu avea mulți membri aici.

Ziarul ,,Viaţa Nouă”, organul partidului din Vâlcea, anunţa o acţiune de plantare a nucilor la Olăneşti, iar la noi-înscrişi de aici îl menţiona pe Gh. C. Ungureanu (64). Ziarul demasca şi el abuzurile aleşilor; în articolul ,,Rezultate. Din Olăneşti-Vâlcea” era criticat primarul Bădoi care ar fi încărcat devizul de 250.000 lei cu lucrările de la primărie şi ,,ca să se poată ciupi ceva primarul o lucrează în regie cu devize parţiale”. (65)

Partidul Naţional al lui Nicolae Iorga avea şi el puţini aderenţi la Olăneşti. Ziarul ,,iorghist” ,,Naţionalul Vâlcii” (66) anunţa că nu mai sunt organizaţii comunale în multe localităţi, printre care Băile Olăneşti-Livadia şi Cheia.

La alegerile pentru Cameră din 20 dec. 1937 a candidat pe Lista Nr. 4 Cetăţenească şi C-tin Bădoi din Olăneşti; el şi alţi 4 candidaţi au obţinut doar 54 de voturi (67). PCdR n-a avut mulţi aderenţi în zonă. Există o singură mărturie scrisă despre existenţa unei celule comuniste, cu 3 membri, la Cheia în perioada interbelică. (68)

Secţiunea BALD avea constituite comitete comunale la Olăneşti şi Cheia (69). O activitate destul de vie au desfăşurat legionarii şi simpatizanţii lor; în zonă apar cuiburi legionare, un cuib având între 3-13 persoane.

Numărul lor a crescut mai ales după alegerile din 1937. Unele relatări arată că la rebeliunea legionară din 21-23 ian. 1941 au plecat mai mulţi legionari cu câteva autobuze furate de la Soc. Olăneşti; nu se ştie câţi au plecat, doar Gh. Ciobanu a recunoscut că a pierdut autobuzul spre Bucureşti (70)...»

Sursa întoarcerii în timp: Ion Al. Popescu, Alexandra-Elena Popescu, coordonator Ion Soare/ Orașul Băile Olănești/ Enciclopedia județului Vâlcea 2011/ pag. 537-538.

Toate cele trei volume ale monumentalei lucrări - integral în PDF.

Imaginea din colaj - ”Izvorul 24”, simbol al stațiunii Băile Olănești - este o poză de săptămâna trecută.

_______

58. Ion Al. Popescu, Monografia istorică a oraşului Băile Olăneşti - Judeţul Vâlcea. Teză de doctorat, Târgovişte, 2009 (lucrarea, pregătită pentru tipărit în 2012, are o consistentă Bibliografie), Capitolul IX - Personalităţi, pag. 203-214; Sorin Oane, Schiţa partidelor şi doctrinelor politice din Jud. Vâlcea în perioada interbelică, în ,,SV”. Serie nouă, Nr. I (VIII)/2003, pag. 152-188. 59. Autorii art. ,,Din ilegalităţile Prefectului de Vâlcea şi Primarului din Olăneşti” erau de la ţărănişti, I. Bădoi şi Ion Teşea; vezi „Cercul. Foaia Partidul Naţional-Ţărănesc din Vâlcea”, Anul II, No. 12, 15 martie 1928, pag. 4. 60. „Cercul. Foaia Partidului Naţional-Ţărănesc din Vâlcea”, martie-iunie 1933, pag. 2. 61. Prefectura Judeţului Vâlcea, Dare de seamă asupra activităţii şi realizărilor din judeţ în intervalul dela 15 noembrie 1933 - 1 martie 1937 întocmită de Eugen Băcescu Prefectul Judeţului Vâlcea, Imprimeria Judeţului Vâlcea, 1937, pag. 14, 15,16, 26. 62. Ibidem, pag. 35, 5, 52, 65, 89, 91, 93. 63. „Cercul. Foaia Partidului Naţional Ţărănesc din Vâlcea”, No. 10/15 februarie 1928, pag. 2. 64. „Viaţa Nouă”. Organ al Partidului Naţional-Georgist din Vâlcea, Anul VII, Nr. 5-6, mai-iunie 1936, pag. 2 şi 3. 65. „Viaţa Nouă”, Anul IV, No. 3-4 August-Sept. 1933, pag. 3.
(66) „Naţionalul Vâlcii”, Anul V, No 49-50 ian.-febr. 1932, pag. 4; Idem, Anul VI, No 71, noiembrie 1933, pag. 1- articolul ,,Avem 58 partide”.
67. Bianca Predescu, Ion D. Ciucă, Domnica Ciucă, Ion M. Ciucă, Aspecte privind viaţa economică, socială şi politică a Judeţului Vâlcea în perioada 1918-1940, Ed. Kitcom, Drăgăşani, 2006, pag. 346 şi 352. 68. Gheorghe Dumitraşcu, Principalele obiective ale activităţii organizaţiei Vâlcea a P.C.R. desfăşurată în perioada 1934- 1940, în ,,SV”, Nr. IV/1980, pag. 71. 69. SJVAN, fond personal Vasile Oproiu - dos. Despre frământările muncitoreşti din preajma instalării dictaturii regale, f. 7; SJVAN, fond Legiunea de Jandarmi Vâlcea, dos. 48/1941, f. 181; Petre Bardaşu, Din lupta comuniştilor vâlceni pentru stăvilirea pericolului fascist (1934-1940), în ,,SV”. Vol. III, Râmnicul Vâlcii, 1974, pag. 106. 70. Informaţii orale oferite nouă de Puiu Pavelescu, Sever Berbece, Gheorghe Tiseanu, Gheorghe Ciobanu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

„Cine uită, nu merită/ blestemul generalilor români exterminaţi în temniţele comuniste, în perioada 1944 -1964)” vol. I și II integral în pdf

Lucrarea „Cine uită, nu merită (blestemul generalilor români exterminaţi în temniţele comuniste, în perioada 1944 -1964)” constituie un pios...