Contextul: «...efortul
organizării în 11 luni al expoziţiei a fost arătat în discursul de inaugurare
rostit de ministrul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor, Ion
Lahovari: „am tăiat dealuri, am secat bălţi, am umplut o vale, am săpat un lac
mare şi în mai puţin de un an am scos la lumină parcul şi grădina expoziţiei.
Suprafaţa totală a expoziţiei: 41 ha, pământ mutat 575.000 m.p., construcţii
definitive şi provizorii 35.000 m.p., plantaţii de copaci mari 4.000, brazi şi
copaci mici 90.000”
Poarta de la intrarea în
parc era în formă de arc de triumf, iar pe aceasta stătea scris: „credinţă,
prevedere, muncă, economie, ştiinţă, pricepere, voinţă, cultură”, iar sub formă
de arc „Expoziţiunea Generală: 106; 1866–1906 Domnie Glorioasă”.
Numeroasele pavilioane, circa 165, erau destinate a prezenta evoluţia României, în plan economic, politic, militar şi cultural în perioada 1866 – 1906.
Au fost construite
pavilioane ce reprezentau Primăria, Camera de Comerţ, Palatul de Industrie,
Lucrărilor Publice, Pavilionul de Agricultură, Industria Casnică, Minele,
Carierele şi Domeniile, Pavilionul Poştei ş.a., arhitectura clădirilor fiind
inspirată din diferite monumente arhitecturale reprezentative ale culturii şi
istoriei românilor. Astfel, Pavilionul Regal a avut ca model mănăstirea Cozia,
iar Pavilionul Penitenciarelor un castru roman ce amintea de latinitatea
românilor.
Biserica Cuţitul de
Argint a fost construită ca o copie a bisericii ieşene Sf. Nicolae, ctitorită
de Ştefan cel Mare la 1491. A fost reconstituită mănăstirea Hurezu din Vâlcea
şi Cula (casa-fortăreaţă construită de către boieri pentru a se apăra de atacurile
turcilor şi tătărilor), copiată după cula familiei Greceanu din acelaşi
judeţ...»
&&&
«...cu ocazia împlinirii
a 40 de ani de domnie glorioasă a M.S. Regele Carol 1 şi 25 de ani de regat, la
Bucureşti s-a organizat o expoziţie naţională pe "Câmpul
Filaretului".
Oraşul Rm. Vâlcea este
prezent cu o gamă variată de produse agricole, industriale, precum şi exponate
din diverse alte domenii.
lată pe larg produsele şi
exponatele cu care Râmnicul a fost prezent la diferite pavilioane:
1. în pavilionul
agriculturii, au fost expuse produse agricole de origine vegetală şi animală de
următorii producători:
- Fraţii Avramescu -
porumb şi grâu;
- C. N. Cismar - dovleci;
- D. A. Măciuceanu -
porumb, orzoaică, nuci, vin, rachiu;
- Şt. I. Pleşoianu - vin;
- M. Rădulescu - ţuică;
- Dr. I. Luciu - vin.
2. În pavilionul
industriei sunt prezentate produse de făinoase, în sectorul "Pivniţa de
vinuri sub pavilionul artelor", Râmnicul este prezentat prin: d-nul Ion
Dumitrescu - vinuri, ţuică şi rachiu; Dr. Gh. Sabin - vinuri. Tot în pavilionul
industriei, mai erau prezenţi cu exponate: d-nul I. D. Sim ian, cu un odgon, şi
d-nul I. Simian cu împletituri de sfoară.
3. În pavilionul
industriei casnice. Râmnicul Vâlcii se face remarcat cu o diversitate de
produse, expuse pe domenii:
- D. Almăşeanu - chimire;
- Viţa Avramescu -
cusături;
- Loli Baruh - prosoape;
- Paraschiva I. Bobcscu -
peşchir (pânză de şters pe obraz şi pe mâini, ştergar, prosop, maramă, basma cu
care se leagă femeile la cap);
- Jana D obriceanu -
prosoape, pantaloni şi cămăşi;
- M. Dobriceanu -
prosoape şi cămăşi;
- Matilda Hitz - covoare;
- Maria Holmaci -
pieptare şi mintene (haină ţărănească, cu mâneci, lungă până mai jos de brâu,
împodobită cu găitane pe la cusături);
- G. D. Iabini - ouă
încondeiate;
- Cornelia Iancovescu -
cuverturi, feţe de perină;
- Maria I. Ludvic -
port-vizite de seminţe de dovleac;
- M. V erncscu - ploscă;
- E. T emelie - batiste,
evantai;
- N. Şteflea - chimire;
- Ştefania Pr. Stănescu -
marame;
- Pr. N. Răuţ - maramă,
patrafir;
- R. Rizescu - cuverturi.
4. În pavilionul mine și
cariere, cu produse de mobilier de fier și lemn - tâmplărie, oraşul este
prezentat de d-nul Fr. Eitel, cu tâmplărie; Vasile Georgescu, cu o masă de
fier, d-nul Dr. Sabin, cu articole de gips
5. Pavilionul cu produse
de tăbăcărie – curelărie, șelărie şi articole de piele de voiaj, participă
domnii: F. Cleinrat cu opinci; fraţii Hanciu şi Schlaudt, pielărie; Roşca şi
Ghibu, piele; N. Răcuciu cu piei; N. I. Simian, piele tăbăcită.
6. Pavilioane
particulare. Aici râmnicenii au fost prezenţi cu plăci şi foi de aramă, ale
d-lui A. Iarynay.
7. Artele frumoase. În
pavilionul trecutului nostru, Râmnicul nu putea lipsi, astfel este prezent cu
Didina V. Raiculian - un tablou.
8. Pavilionul primăriei -
igienă si asistentă publică, Rm. Vâlcea îl are pe d-nul Victor Carol -
Cărbunele şi actul medico-legal (broşuri).
În grupul arheologia
preistorică şi istorică îl găsim pe d-nul Florescu, cu icoană şi monede vechi;
M. Răuţ, cu falca petrificată.
În grupa obiecte
bisericeşti istorice, Râmnicul este prezentat de Pr. I. Panaitescu, cu 7
obiecte vechi bisericeşti; Pr. N. Răuţ, cu un pistolnic (masă din mijlocul
altarului unei biserici, pe care se ţin obiectele de cult), vechi din anul
1770, un culion (potcap de catifea, fară borduri, de culoare neagră la
călugări, roşie la protopopi şi albastră la preoţii de rând), din sec. XIII.
În grupa haine, ţesături,
cusături, mobile, arme, de la străbunii noştri, oraşul Rm. Vâlcea este
prezentat, prin exponatele d-nilor:
- Chivulescu Ispas, un
pistol vechi;
- M. V. Frătinescu, un
capod de damă din 1830;
- Al. Iancovescu, un com
de vânătoare, un pistol vechi fară cocoş, o maşină veche pentru umplut cartuşe
vechi, o ploşchiţă (vas de lemn, rotund şi turtit, cu gâtul strâmt şi care se
poartă atârnat de o curea) pentru ţinut iarbă (,,iarbă de pușcă” = praf de
pușcă – n. V.S.);
- Preotul M. Răuţ, un
culion vechi (culion = potcap mic, rotund, de catifea, fără boruri – n. V.S.);
- Ch. Şt. Rădulescu, un
iatagan din timpul fanarioţilor...»
Imaginile din colaj una câte una cu descrieri și surse - la această legătură.
Sursa: Titi Mihail
Gherghina/ «Despre Industria și Comerțul râmnicean»/ Editura Almarom Râmnicu
Vâlcea 2006, utima captură, recomandăm!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu