Partea de nord a Olteniei, cu munţii şi dealurile sale, a constituit încă din cele mai vechi timpuri un areal de puternică atracţie pentru diferitele comunităţi umane. Acest fapt nu trebuie să surprindă. Analizând, chiar şi numai superficial, respectivele forme de relief, se poate constata că, pe lângă bazine hidrografice relativ îmbulşugate, unele chiar de o importanţă majoră pentru provincia istorică Oltenia, anume Oltul şi Jiul, ele au fost depozitarele în preistorie (şi încă adăpostesc şi în prezent) unor apreciabile bogăţii ale solului şi subsolului, dintre care o parte, de exemplu sarea, indispensabile traiului omului şi animalelor.
Pe de altă parte, prin această zonă se putea pătrunde spre şi dinspre Transilvania, comunităţile care controlau pasurile, fiind beneficiarele unor relaţii privilegiate cu grupurile umane de peste munţi, mijlocind vehicularea de bunuri, produse finite, materii prime, dar şi idei şi influenţe între diferitele micro-regiuni, dar evident şi pe spaţii mai largi, până la Dunăre şi chiar la sud de fluviu.
Prezentul volum al domnului dr. Ion Tuţulescu, „Perioada de tranziţie spre epoca bronzului în zona deluroasă şi montană a Olteniei”, parte a tezei de doctorat susţinută cu brio în anul 2013, la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, analizează cu deosebit har dinamica vieţii comunităţilor preistorice dintr-un „moment de cumpănă” din arealul despre care am făcut vorbire mai sus. De ce dintr-un „moment de cumpănă”? Deoarece o parte dintre grupurile umane au ieşit din ceea ce arheologii au denumit perioada eneolitică, dar încă nu păşiseră cu putere în noua „eră”, anume epoca bronzului. Asupra preistoriei nordului Olteniei s-au aplecat de-a lungul vremii o serie de cunoscuţi arheologi (unii dintre ei trecuţi în lumea de dincolo, alţii încă foarte activi), precum Dumitru Berciu, Constantin Nicolăescu-Plopşor, Gheorghe Bichir, Petre Roman, Gabriel Crăciunescu, Gheorghe Calotoiu, Cristinel Fântâneanu ş.a. Unul dintre cei efervescenţi iubitori ai meleagurilor de nord ai Olteniei, mai cu seamă a spaţiului vâlcean, a fost preotul Gheorghe Petre-Govora, căruia arheologia preistorică îi datorează un şir important de descoperiri, dar şi faptul că a alcătuit o colecţie muzeală deosebit de bogată.
Inerent, specialiştii amintiţi, dar şi mulţi alţii, s-au referit uneori mai insistent, alteori numai tangenţial, şi la perioada de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului. Acele date şi informaţii, dintre care însă numai o mică parte au publicate, grosul nefiind nevalorificat în profunzime din punct de vedere ştiinţific, au constituit, alături de investigaţiile proprii în teren şi lucrul în depozitele arheologice şi arhive, baza de la care a pornit tânărul coleg Tuţulescu în scrierea prezentei contribuţii.
Demersul său n-a fost unul lesnicios, dimpotrivă, multe din materialele excavate în trecut erau risipite prin diferite colecţii, nebeneficiind de o prelucrare muzeistică corectă sau nefiind însoţite de o documentaţie de şantier adecvată. Astfel, pe lângă activitatea de arheolog în teren, domnul Ion Tuţulescu a trebuit să desfăşoare cu răbdare şi migală o adevărată muncă de „detectiv”.
Cartea de faţă, prin structura sa, prin curgerea capitolelor, este este una clasică pentru arheologia românească. Sunt aduse în atenţia cititorului argumentele care l-au făcut să abordeze această temă de cercetare, cadrul geografic, deosebit de interesant, micro-climatul şi economia, istoricul investigaţiilor, catalogul descoperirilor din perioada de tranziţie, orizonturi culturale (în speţă culturile Cernavodă III şi Coţofeni), cu toate exemplificările lor de cultură materială şi spirituală, şi discuţii conclusive cu privire la spaţiul cultural şi cronologie.
Autorul a adunat cu acribie tot setul de date, a „stors” materialul arheologic avut la dispoziţie de toate posibilele informaţii, a prezentat diferitele opinii, teorii şi ipoteze care circulă în mediul academic cu privire la perioada de tranziţie spre epoca bronzului. Nu a ezitat să aducă argumente proprii, noi, să combată, acolo unde a considerat necesar, idei contraproductive sau neconforme cu realitatea arheologică a nordului Olteniei. Nu a luat de-a gata diferitele ipoteze, ci le-a trecut prin filtrul propriei gândiri, sprijinindu-se, nu de puţine ori, pe cercetările personale din teren.
Imaginea reconstituită a perioadei de tranziţie în arealul deluros şi montan al Olteniei, este una clar exprimată, veridică. Volumul reprezintă, în opinia noastră, o contribuţie majoră la cunoaşterea acestei secvenţe culturale şi temporale a acestui areal. Orice demers de viitor trebuie să pornească şi să ţină seama de rezultatul şi concluziile investigaţiei exprimate în această carte de domnul Ion Tuţulescu!
prof. dr. Cristian Schuster
&&&
Argument
Lucrarea de faţă - „Perioada de tranziţie spre epoca bronzului în zona deluroasă şi montană a Olteniei”- îşi propune abordarea unei perioade importante din preistoria Olteniei. Lipsa unor monografii sau a unor sinteze zonale au constituit un imbold pentru redactarea ei. La acestea s-a adăugat şi bogăţia materialului arheologic aflat cu predilecţie în depozitele muzeului vâlcean.
Menţionăm că demersul nostru reprezintă rodul unui efort de aproimativ opt ani de studiu, constituind parte integrantă a tezei de doctorat* susţinută de autor la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti.
Un rol important în alegerea perioadei aflate în discuţie l-a deţinut şi participarea pe şantierul internaţional de la Radovanu-Gorgana I unde am avut şansa investigării unui sit preistoric, care ne-a permis familiarizarea cu manifestările de tip Cernavodă I, respectiv Cernavodă III.
Arealul supus studiului nostru, anume zona deluroasă şi montană a Olteniei demonstrează existenţa unor diferenţieri în modul de exprimare ale diferitelor civilizaţii, aflate în discuţie (tipul de aşezare, economia, rituarul funerar, etc). Cercetările arheologice, au demonstrat dezvoltarea comunităţilor de-a lungul unor surse de apă, locuiri sezoniere în peşteri sau în zone unde înălţimile ofereau anumită protecţie.
Alegerea unei perioade îndelungate ca subiect de studiu impune cercetarea şi observarea transformărilor survenite în tipul de economie, metalurgie, spiritualitate etc.
Materialul arheologic studiat se află in patrimoniul urmatoarelor instituții: la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, Muzeul „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, Muzeul Judeţean Olt din Slatina, Muzeul Olteniei din Craiova; Muzeul „Aurelian Sacerdoţeanu” din Râmnicu Vâlcea, Muzeul de Arheologie şi Carte Bisericească „Gheorghe Petre Govora” din Băile Govora. O parte din materialul descoperit în aşezările specifice perioadei a fost studiat de noi, iar o altă parte, la care nu am avut acces din diferite motive, nu este tratat decât sumar din bibliografia aferentă avută la dispoziţie.
Studierea perioadei enunţate în zona deluroasă şi montană a Olteniei este legată de numele unor prestigioşi arheologi precum: Alexandru Vulpe, Petre Roman, Gabriel Crăciunescu, Vlad Zirra, Cristian Schuster, Gheorghe Petre Govora, Dumitru Berciu, Constantin Nicolăescu-Plopşor etc.
Aş dori să aduc multumiri în primul rând domnului C. Ş. I. dr. Cristian Schuster, a cărui bunăvoinţă, înţelegere, sfaturi şi îndrumări ştiinţifice mi-au folosit la redactarea acestei teze de doctorat.
În deplasările noastre pentru redactarea lucrării şi studierea materialului am colaborat eficient cu următorii arheologi din Oltenia, Muntenia şi Transilvania: Gabriel Crăciunescu şi Marian Neagoe de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, Gheorghe Calotoiu şi Dumitru Hortopan de la Muzeul „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, Florin Ridiche de la Muzeul de Istorie a Olteniei din Craiova, Horia Ciugudean şi Cristinel Fântâneanu de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Cristi Popa de la Universitatea „1 Decembrie” din acelaşi oraş, Silviu Istrate Purece de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, domnişoarei Raluca Teodorescu, Gheorghe Natea, Adrian Georgescu de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, Cristi Roman de la Muzeul Corvineştilor de la Hunedoara, Done Şerbănescu de la Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa, Raluca Kogălniceanu de la Muzeul de Istorie din Giurgiu, Anca Popescu, Alexandru Morintz, Georgeta El Susi de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti.
Nu putem omite şi ajutorul venit din partea colegilor de doctorat Laurenţiu Mecu şi Alexandru Mărăcine-Nălbitoru, dar şi a celor din cadrul Muzeului de Istorie „Aurelian Sacerdoţeanu” din Râmnicu Vâlcea.
Ion Tuțulescu
&&&
Cuvânt înainte la vol. II
Mai tânărul nostru coleg dr. Ion Tuţelescu este deja un arheolog consacrat, cu contribuţii majore privind arheologia preistorică şi nu numai a Olteniei. Acest fapt este întărit şi de prezentul volum, dedicat interesantei perioade a Bronzului Timpuriu din arealul deluros şi montan al amintitei provincii istorice.
Demersul autorului este unul laborios, el procedând sistematic şi avizat, luând în discuţie pentru început Aspecte ale microclimatului şi tipul de economie practicat în perioada timpurie a bronzului, continuând apoi cu Istoricul cercetărilor şi Catalogul descoperirilor. Nordul Olteniei se detaşează de celălalte zone ale provinciei printr-o climă, vegetaţie, faună şi nu în ultimul rând bogăţie a subsolului aparte. Referitor la aceasta din urmă, prezenţa sării şi-a pus amprenta asupra dinamicii dezvoltării şi evoluţiei comunităţilor. Acest aspect este extrem de bine ilustrat de modalitatea de ocupare a spaţiului, a unor microareale în jurul filoanelor de sare şi izvoarelor sărate a grupurilor umane, a mărimii şi duratelor de existenţă a aşezărilor.
Dealtfel, cartarea punctelor cu descoperiri de urme din Bronzul Timpuriu, i-a permis lui Ion Tuţulescu surprinderea acestui lucru, înlesnindu-i totodată şi identificarea unor posibile rute de transport local, dar şi la distanţe mai mari, a sării şi înfiriparea astfel a unor direcţii de schimb cu ţinuturile din imediata apropiere a Dunării şi cu sudul Transilvaniei.
Îmbinând eficient propriile cercetări cu rezultatele investigaţiilor mai vechi, autorul oferă o imagine actuală a distribuţiei punctelor cu descoperiri a celor două manifestări culturale ale Bronzului Timpuriu: Iamnaia şi Glina.
Dacă prima cultură este o apariţie mai degrabă discretă, fiind reprezentată de şase descoperiri, comunităţile culturii Glina au locuit intens zona deluroasă şi montană a Olteniei, fapt confirmat de identificarea a 102 situri.
Aşa cum a procedat şi în cartea consacrată Perioadei de tranziţie spre epoca bronzului în zona deluroasă şi montană a Olteniei (Târgu-Jiu, 2016), autorul analizează cu minuţiozitate toate aspectele menţionatelor expresii culturale (aşezări, construcţii, alte complexe, necropole/ morminte, materiale arheologice – unelte, podoabe – din lut, piatră, os, corn, metal), încercând să „stoarcă” orice informaţie şi dată utilă.
Prin acest nou volum, Ion Tuţulescu oferă o imagine actualizată, sistematizată, plină de substanţă a ceea ce s-a petrecut în acea secvenţă a Preistoriei în Oltenia de Nord. A reuşit nu numai să înţeleagă şi să desţelenească ce s-a derulat în acel areal, dar a şi izbutit să ancoreze rezultatele cercetărilor sale într-un spaţiu mai larg, al sud-estului Europei.
Cartea constituie o valoroasă contribuţie la cunoaşterea fenomenelor din epoca bronzului de pe teritoriul României, fiind o „cărămidă” consistentă pentru viitoare demersuri de acest gen.
Cristian Schuster
&&&
Argument
Prezenta lucrarea reprezintă parte integrantă a tezei de doctorat intitulată “Eneoliticul Final - Bronzul Timpuriu în zona deluroasă şi montană a Olteniei” susținută în anul 2013 la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti. Din punct de vedere editorial acestă carte este al doilea volum al tezei, primul fiind tipărit cu sprijinul şi ajutorul venit din partea domnului director al Muzeului Judeţean de Istorie “Alexandru Ştefulescu” din Târgu Jiu, Dumitru Hortopan.
Ca o privire de ansamblu, perioada tratată în lucrare cuprinde două mari orizonturi culturale: culturile Iamnaia şi Glina. Bronzul timpuriu din zonă continuă cu descoperiri de tip Gornea-Orleşti şi cele de tip Vecina, manifestări care nu sunt cuprinse în rândurile acestei lucrări.
Din punct de vedere al cadrului geografic, zona deluroasă şi montană a Olteniei reprezintă un teritoriu interesant pentru comunităţiile umane din această perioadă, bogăţiile subsolului (sarea în special) constituind un element important în stabilirea acestora în zonă. Debutul epocii bronzului în spaţiul destinat lucrării debutează cu manifestarea de tip Iamnaia. În evoluţia culturală, pe baza materialului arheologic şi a modificărilor în ritul funerar am stabilit trei etape.
Următoarea şi ultima civilizaţie dezbătută este cultura Glina. Comunităţiile umane aparţinând ultimei ca şi în cazul primei evoluează de-a lungul a trei faze, evoluţia încheindu-se odată cu pătrunderea grupului cultural Gornea-Orleşti.
Perioada tratată a fost dezbătută şi de arheologi precum: Petre Roman, Cristian Schuster, Radu Băjenaru, Cristinel Fântâneanu, Gheorghe Petre Govora, arheologi care au făcut referire la anumite aspecte, fără a trata un teritoriu întins ca cel din spaţiul destinat lucrării.
În perioada redactării tezei de doctorat şi implicit lucrării acesteia, am fost sprijinit de o serie importantă de arhgeologi, fără ajutorul cărora acest studiu nu ar fi fost posibil: Alexandru Morintz, Cristian Schuster, Petre Roman (†), Alexandra Comşa, Alexandru Vulpe (†), Radu Băjenaru din cadrul Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan” Bucureşti, Gabriel Crăciunescu de la Muzeul “Porţilor de Fier” din Drobeta Turnu Severin, Gheorghe Calotoiu şi Dumitru Hortopan de la Muzeul Judeţean de Istorie “Alexandru Ştefulescu” din Târgu Jiu, Cristinel Fântâneanu şi Horia Ciugudean de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gheorghe Natea, Raluca Teodorescu şi Andrei Georgescu de la Muzeul Naţional Bruckenthal din Sibiu, Florin Ridiche de la Muzeul regional al Olteniei din Craiova, etc.
Nu în ultimul rând adresez multumiri familiei şi prietenilor care m-au sprijinit în toată perioada această de cercetare și elaborare științifică.
Ion Tuțulescu
Teza de doctorat a fost publicată în două volume, după cum urmează (link-uri către cărțile integral în PDF):
- „Perioada de tranziţie spre epoca bronzului în zona deluroasă şi montană a Olteniei”
Capturile de ecran din colaj din lucrare una câte una.
sursa: https://www.academia.edu/
_________
*Teza de doctorat ,,Eneoliticul Final - Bronzul Timpuriu în Zona Deluroasă şi Montană a Olteniei” a fost susţinută public la data de 5 martie 2013. Comisia a fost formată din dr. Cristian Schuster, coordonator ştiinţific, dr. Valeriu Sârbu, dr. Radu Băjenaru şi dr. George Trohani, referenţi.
#memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #mostenireculturala #Valcea #Educație #Valceaculturalheritage #Valceaculturalmemory #istorielocalavalcea #ramnicuvalcea #antimivireanul #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #bvaav #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #arheologie #hominizi #Bugiulesti
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu