Selecție/ Elevul militar Amilcar Săndulescu, „fiul” Eroului Necunoscut
- simbol al neamului/ Familia Săndulescu: arbore genealogic şi date biografice de Dumitru Garoafă & Mircea Rădulescu
Prin acest studiu aducem în
atenţia celor interesaţi o serie de informaţii documentare privitoare la
familia din care se trage Amilcar Săndulescu - „fiul” Eroului Necunoscut al
României Mari.
Stră-străbunicul
Mihai formează trunchiul arborelui genealogic al familiei Săndulescu, fiind
menţionat ca locuitor al satului Râmeştii de Beica, din plasa Oltului, judeţul
Vâlcea, sat care, la 1835, număra 100 de familii1 şi era aservit
mănăstirii Zlătari din Bucureşti2. Ca sat
aservit, puterea economico-socială a unei gospodării ţărăneşti era destul de
modestă, având în vedere faptul că, la 1865, din cele trei categorii de
clăcaşi/chiriaşi sunt înregistraţi 65 mijlocaşi (cei cu 2 boi) şi 75 pălmaşi/toporaşi (cei care lucrau pământul cu
propriile braţe), lipsind cu totul categoria fruntaşilor (cei cu 4 boi)3. Aşa se explică de ce sătenii respingeau in corpore contractul de muncă pentru
„prisoasele pogoanelor de arătură şi fâneţe”4, din 7
octombrie 1859, înaintat spre semnarea acestora de către arendaşul moşiilor
mănăstirii - Mihail Catană5.
Totuşi, acesta se bucura de o
situaţie social-juridică relativ bună în sânul comunităţii locale, deoarece la
anul 1832 figura între aleşii
satului6, alături de „popa Dumitru Râmescu<l>, Badea
alesu<l> şi Staiu alesu<l>”7. Din
investigarea documentelor de stare civilă - Mitricele (1832-1865)8 ale parohiei bisericii cu hramul Sfintei Vineri/Sfânta
Cuvioasa Paraschiva9 din localitate, au fost
identificaţi trei fii rezultaţi din căsătoria acestuia10, şi anume: Sandu (1812-1874), Dumitru (1814-ante 1883) şi Ioan (1816/1822-1892).
Primul său fiu - Sandu sin (= fiu/-ică) Mihai, născut în 1812, se căsătoreşte,
la 27 ianuarie 1835, cu Ancuţa sin Dumitrana Văduva, din acelaşi sat, născută
în 1816, naşi fiindu-le preotul Ioan Mreană şi soţia sa Ioana „ot (= din) satul
Creţeni”, iar ceremonia cununiei religioase a fost săvârşită de preotul
parohiei locale - Dumitru sin popa Matei11, care pe
atunci avea venerabila vârstă de aproape 90 de ani, acesta trecând la Domnul -
conform axiomei lui Lucian Blaga, potrivit căreia „Veşnicia s-a născut la sat!”
- la „matusalemica” vârstă de 120 de ani (27 martie 1862)12 (fig. 1).