Județul Vâlcea/ Arhitectura religioasă din zidărie

Pe teritoriul judeţului Vâlcea există cele mai variate monumente religioase realizate din cărămidă şi piatră, acoperind întregul repertoriu de la monumentul rupestru până la cel mai elevat stil arhitectonic bisericesc.

 

Monumente rupestre. În această zonă a ţării, recunoscută prin varietatea monumentelor bisericeşti, se păstrează şi un locaş de cult rupestru.

Bistriţa-Costeşti. Singurul monument rupestru din judeţul Vâlcea este bisericuţa „Ovidenia” sau „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului’ de la Mănăstirea Bistriţa; amenajată în Peştera Sfântului Grigorie Decapolitul, este ctitoria egumenului bistriţean Macarie ieromonahul, la sfârşitul secolului al XV-lea. Construită prin zidirea parţială a unei galerii, prezintă planul de tip sală, cu naos şi altar, despărţite prin catapeteasma de zid. Pictată direct pe stâncă, multe imagini picturale s-au degradat. Peretele nordic păstrează portretele a două personalităţi monahale: ieromonahii Macarie şi Daniil, primul şi ultimul ctitor. Locaşul avea rol de tainiţă pentru valorile spirituale şi culturale ale Mănăstirii Bistriţa, în vremuri de primejdii¹³⁰.

 

Bisericile de zid fără turlă

Cea mai veche biserică de zid fără turlă, din judeţul Vâlcea, datează din secolul al XIV-lea.

Bistriţa - Costeşti. Bisericuţa „Schimbarea la Faţă”, cunoscută sub numele de Bolniţa Mănăstirii Bistriţa, a fost construită în secolul al XIV-lea, la îndemnul Sfântului Nicodim de la Tismana - care apare în tabloul votiv ¹³¹; în formă de navă, cu absida altarului poligonală, ferestre înguste, acoperişul din şiţă, pridvorul original din lemn, fără ornamente, are înfăţişarea „unora dintre casele ţărăneşti” ¹³². Actualul pridvor a fost adăugat şi pictat în anul 1710, de zugravii Iosif ieromonahul şi Hranite din Şcoala de pictură brâncovenească de la Mânăstirea Hurezi. Pisania din pridvor are următorul conţinut: „Acest pridvor zugrăvitu-s-a din bun gândul dumneaei jupânesei An-drianei vornicesei a dumnealui Şerban Cantacuzino vel vornic, în zilele luminatului domn Ioan Constandin B<râncoveanu> Basarab voievod, fiind egumen chir Ştefan ieromonah, mai 18, 7218. Şi zugrav a fost Iosif ieromonahul, Hranite’ ¹³³.

Iezer - Cheia. Biserica, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, a Schitului Iezer, din comuna Cheia, datează din secolul al XVI-lea, fiind ctitoria domnitorului Mircea Ciobanu şi a doamnei Chiajna, din anul 1553; biserica, refăcută de Cuviosul Antonie, a fost pictată de ieromonahul „chir Nicolae sin Nicoli ot Teiuş” ¹³⁴.

Mierea - Ghioroiu. Biserica „Sfinţii Voievozi’ din satul Mierea, comuna Ghioroiu, având formă de navă cu pridvor pe coloane şi altar poligonal, datează din anul 1560. Pisania, amplasată deasupra uşii de intrare în biserică, oferă date revelatoare privind ctitoria; aceasta aparţine preoţilor Niţu Vladimirescu, Nica şi Şerban, moşnenilor din localitate şi locuitorilor din Zăicoi şi Văleni. Pictura a fost realizată de Constandin din Dozeşti, Ilie Dozăscu, Gheorghe ierodiaconul, Ion şi Mihai din Dozeşti (1841) ¹³⁵.

Bistriţa - Costeşti. Cel mai vechi monument, din secolul al XVII-lea, este bisericuţa „Sfinţii Arhangheli” din Peştera Sfântului Grigorie Decapolitul, ctitorită - pe ruinele unei biserici mai vechi - de episcopul Teofil al Râmnicului, în anul 1635. Căzută în ruină, a fost restaurată de ieromonahul Macarie, în 1737, potrivit Pisaniei, care cuprinde următorul text: „Această sfântă biserică este zidită de mitropolitul Teofil la leat 7143 şi, rămâind la pustiire şi de tot la risipire, iarăşi la leat 7245, robul lui Dumnezeu Macarie ieromonahul o a dres, mai de iznoavă prefăcută, spre a lui şi a părinţilor Rafael ieromonahul şi Ivana, veşnică pomenire. Am scris eu, Macarie ieromonahul, 7245, iunie 3” ¹³⁶. Jefuită şi incendiată, bisericuţa a fost refăcută de pustnicul Daniil, în anii 1781-1782; în urma altui incendiu, este refăcută în 1829 şi pictată de zugravul Partenie Zoba din obştea bistriţeană.

Jghiaburi - Stoeneşti. Biserica „Naşterea Maicii Domnului’ aparţine Schitului Jghiaburi, din satul Piscu Mare al comunei Stoeneşti; vatra monahală datează din secolul al XVI-lea şi a fost refăcută de mitropolitul Teofil, în anul 1640. Actuala biserică este ctitoria preoţilor: Ioan Andronescu din Cacova - Piscu Mare, Ioan din Cheia şi ieromonahul Daniil din Zmeuret, dintre anii 1822-1827; pictura în frescă a fost realizată de zugravul Ilie din Teiuş, în anul 182 8 ¹³⁷.

Bistriţa - Costeşti. Biserica „Naşterea Maicii Domnului’ a fostului Schit Scăunelul sau Peri din satul Bistriţa, comuna Costeşti, este ctitoria egumenului Paisie arhimandritul, sprijinit de logofătul Pârvu Cantacuzino; a fost construit între anii 1689-1693. Planul este dreptunghiular, cu absida altarului poligonală, iar ferestrele cu ancadramente de piatră, sculptate în stil brâncovenesc; ico-nostasul este de lemn aurit. Fresca a fost realizată de Ioan, Radu, Tanasie şi Nicolae (1755-1756) şi de preoţii Ioan şi Tudor (17 8 8) ¹³⁸.

Dobruşa - Ştefăneşti. Dobruşa este un schit atestat documentar din secolele XV-XVI. Actuala biserică cu hramul „Intrarea în Biserică”, este ctitoria episcopilor Ştefan (1693-1694) şi Ilarion ai Râmnicului (1701). Unul dintre cele mai vechi monumente vâlcene, caracterizat de gropniţa existentă între pronaos şi naos, după modelul bisericilor moldoveneşti; fresca a fost realizată de fraţii preoţi Nicolae şi Dragomir, împreună cu ierodiaconii Rafail şi Dumitraşcu, ajutaţi de Pătru, calfă şi ucenic. Exteriorul are decoraţiunea obţinută de cărămidă aparentă¹³⁹.

Pahomie - Cheia. Biserica cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie Te”SV”iteanul” face parte din Schitul Pahomie, situat lângă Muntele Vânturariţa, care aparţine de satul Cheia. Legenda spune că a fost zidit de Papa postelnicul şi haiducul Sava, în anul 1684, fiind implicat şi vel spătarul Constantin Brâncoveanu. Atestat documentar în 1793, schitul decade în jurul anului 1824, fiind închis definitiv în 1880. A fost refăcut între anii 1952-1956 ¹⁴⁰.

Pietreni - Costeşti. Cel mai mare număr de monumente arhitectonice, în acest stil, datează din secolul al XVIII-lea. În ordine cronologică, se înscrie biserica „ Sfântul Nicolae” a fostului Schit Desupiatră din satul Pietreni, comuna Costeşti, ctitorit de egumenul bistriţean Ştefan ieromonahul (1700-1701). Planul este dreptunghiular, cu absida altarului trilobată, element aparte în ansamblul arhitecturii bisericeşti vâlcene; fresca a fost realizată de zugravul Efrem, în anul 1779 ¹⁴¹.

Frăsinei - Muereasca. Biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” de la Mânăstirea Frăsinei, este ctitorită pe temelia unei biserici de lemn a călugărilor bulgari Ilarion şi Ştefan, din anul 1710, apoi refăcut de fraţii hagii Cârstea şi Damian Iovipali din Râmnic, în 1762-1763; pictura este realizată de ieromonahii Constantin şi Mihai, în anii 1763-1764; ulterior, i s-a adăugat pridvorul şi a fost zugrăvită în cursul anilor 1845-1863 ¹⁴².

Romanii de Jos. Biserica „Sfinţii îngeri” din localitatea Romanii de Jos a fost ctitorită de arhimandritul Ioan, în anul 1700. Mai târziu, a fost reparată şi zugrăvită, în anul 1757, de pictorul Dimitrie, prin grija egumenului hurezean Dionisie Bălăcescu ¹⁴³.

Note bibliografice

130. Arhim. Veniamin Micle, Medalioane bistriţene, Bucureşti, 1999, pag. 20-21.

131. Idem, Cel mai vechi monument al Bistriţei, în „Jurnalul de Vâlcea” (1998), nr. 155, pag. 8.

132.  Istoria artelor plastice în România, coordonator acad. prof. George Oprescu, Bucureşti, 1968, pag. 248.

133.  Arhim. Veniamin Micle, Mânăstirea Bistriţa Olteană, pag. 45.

134.  Idem, Schitul Iezerul, în „Telegraful Român”. Anul 136 (1988), nr. 2-3, pag. 1-2.

135.  Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 100.

136. Arhim. Veniamin Micle, Mânăstirea Bistriţa Olteană, pag. 195.

137. T. Bălăşel, Cronică. Schitul Jghiabul, în „„Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” XXXI (1938), pag. 94-95.

138. Arhim. Veniamin Micle, Schitul Scăunelul, în „Jurnalul de Vâlcea” (1998), nr. 158, pag. 2.

139. Vasile Drăguţ, O biserică cu gropniţă în Oltenia în secolul al XVI-lea. Biserica Schitului Dobruşa, în „Mitropolia Olteniei” (1958), nr. 5-6, pag.

140. Dumitru Bondoc, Schitul Pătrunsa - de la legendă la adevăr, Râm-nicu Vâlcea, 2006, pag. 29.

141. Arhim. Veniamin Micle, Mânăstirea Bistriţa Olteană, pag. 198.

142.  Eparhia Râmnicului şi Argeşului de Pr. Dumitru Sandu, Râmnicu-Vâlcea, 1976, pag. 193.

143. Radu Creţeanu, Mari ctitori de locuri sfinte. 2. Dionisie Bălăcescu, în „Mitropolia Olteniei” XXV (1973), nr. 11-12, pag. 924.

Vătăşeşti - Bărbăteşti. În cătunul Vătăşeşti al satului Bărbăteşti din comuna Bărbăteşti, se află biserica „Sfântul Nicolae”, de plan dreptunghiular cu absida altarului poligonală, ctitoria vătafului Ştefan şi a soţiei sale Ilina, din anii 1712-1715; ulterior i s-a adăugat pridvorul. Fresca are o mare valoare artistică, fiind realizată de preoţii Dimitrie şi Ioan, ierodiaconii Tudor şi Nicolae şi de Lazăr ucenicul ¹.

Călimăneşti. Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, cunoscută şi sub numele de „Biserica din Deal”, se află în oraşul Călimăneşti; planul în formă de navă cu pridvor deschis, susţinut pe stâlpi rotunzi, este ctitoria egumenului Serafim al Coziei ajutat de fratele său Gheorghe, zidită în anul 1714; pictura datează din 1816 ².

Băile Olăneşti. În oraşul Băile Olăneşti, se află biserica „Sfântul Nicolae”, ctitoria căpitanului Drăghici Olănescu şi a soţiei sale Ecaterina Otetelişanu, din anul 1718, cum menţionează Pisania amplasată în partea superioară a ancadramentului de piatră de la uşa de intrare: „f Cu vrerea Tatălui şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvârşirea Sfântului D<uh>, amin. Ziditu-s-au această sfântă beserică întru cinstea şi lauda Sfântului arhiereu Nicolae, din temelie cu chelt<u>ial<a> robu lui D<u>mn<e>zău, jupan Draghici căp<itan> Ol<ă>nescul şi a jup<â>nesei Ecaterinii de Oteteliş, vă d<ă>ni, Io Ioanu voevod şi episcop R<â>mn<icului>, chir Damaschin; ispravnic popa Ghinea; iul<ie> 20, le<at> 7226. Pis popa Theodosie” ³. Două brâuri mediane împart pereţii în trei registre; cel superior este prevăzut cu ocniţe. Pictura a fost realizată de zugravul Ştefan, în anii 1725-1726, care este menţionat într-o inscripţie de la Proscomidiar ⁴.

Buda - Ocnele Mari. Biserica „Sfânta Treime” şi „Sfântul Nicolae” din localitatea Buda, oraşul Ocnele Mari, este ctitoria preotului Teodosie Brănescu din Olăneşti şi datează din anul 1731, are planul treflat, cu pridvor sprijinit pe patru stâlpi cilindrici. În anul 1838 a fost pictată de Gherontie, Voicu şi Petre din Piteşti⁵.

Comanca - Pietrişu. Biserica „Toţi Sfinţii” a fostului Schit Comanca din Pietrişu, oraşul Băile Olăneşti, este ctitorita monahului Pahomie - fost boierul Preda Bujoreanu, a ieromonahului Teodosie - fostul Teodor Olănescu şi a ieromonahului Grigorie, din anii 1735-1736, cum arată Pisania bisericii: „„Sf<â>ntul Schit Comanca este făcut de răposatul Pahomie er<o>monah Boj<o>reanul şi de Teodor er<o>monah i de Grigorie er<o>monah, cu leat 7244; hramu Tuturor Sf<in>ţilor. Are şi ca patru zile de arătură. Au mai dat Preosfinţiia Sa chir Climent odo<a>răle sf<in>tei b<iserici>, adecă un Antimis, un Triod, un Mineiu, un Moli<t>fenic, o Psaltiriie, un Catavasieri, ca în veci să se pomenească” ⁶. Pictura a fost realizată de zugraful Dimitrie.

Pătrunsa - Bărbăteşti. Biserica „Cuvioasa Paraschiva” şi „Sfântul Nicolae” a Schitului Pătrunsa din comuna Bărbăteşti, este ctitoria episcopului Climent al Râmnicului, din anul 1740; refăcută de postelnicii Dumitru şi Bărbătescu, împreună cu protopopul Pietraru, în 1806, a fost pictată în anul 1808 de zugravii Ioan din Ocnele Mari, Nicolae diaconul şi Ion ⁷.

Pietrarii de Jos - Pietrari. Biserica „Buna Vestire” a fostului Schit Climent din satul Pietrarii de Jos, comuna Pietrari, este ctitoria episcopului Climent al Râmnicului, cu fraţii săi, Macarie ieromonahul şi Ioan, ispravnic fiind Ilarion proegumenul Mănăstirii Bistriţa, din anii 1742-1744. Pictura aparţine fraţilor zugravi Gheorghe şi Andrei, împreună cu ucenicul lor Danciu Filip, şi datează din anul 1744 ⁸.

Râmnicu-Vâlcea. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, cunoscută sub denumirea de Bolniţa Episcopiei Râmnicului. Potrivit Pisaniei păstrate pe o piatră, fixată deasupra uşii de la intrare, datează din anul 1745: „f Această sf<â>ntă şi dumnezeiască beserică ce să cheamă bolniţă, întru care să cinsteşte şi să prăznueşte Adormirea Preasf<in>tei Născătoarei de D<u>mnezeu şi P<u>-r<u>rea Fecioarei Mariei, iaste zidită di<n> temeliia ei, prin osteneala şi cu toată cheltuiala Preasf<in>ţi<ei> Sale, chir Climent ep<i>scop, precum şi biserica cea mare, iarăşi<i> de Sfim>ţi<ia> Sa s-au înălţatu şi cu zugrăvele s-au împodobit, în zilele Mării Sale, Io Costantinu Necolae voievod, isp<r>avnic fii<n>d Spiridon monah, chelar; oc<tomvrie> 20, 7254”⁹. Biserica a fost pictată de preotul Gheorghie şi ierodiaconul Badia, în anul 1747-1748.

Drăgăneşti - Bărbăteşti. Biserica, având hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, din cartierul Drăgăneşti al satului Bodeşti, comuna Bărbăteşti, este în formă de navă cu pridvor sprijinit pe stâlpi şi absida altarului poligonală; ctitorii ei sunt episcopul Climent al Râmnicului, împreună cu nepoţii săi - arhimandriţii Antonie şi Ilarion, egumeni bistriţeni, şi a preoţilor Nicolae şi Grigore, din anul 1749. Pictura datează din anul 1750, fiind zugrăvită de Sandu, Pană şi Tudor ¹⁰.

Stoeneşti - Stoeneşti. Biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din satul Stoeneşti, comuna Stoeneşti, datează din secolul al XVIII-lea. În anul 1860 este refăcută de Ion Popa Dimitrie¹¹.

Ciorobeşti - Costeşti. În cartierul Ciorobeşti al satului Pietreni din comuna Costeşti, se află biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, ctitoria egumenului bistriţean Antonie, din anul 1750, cum adevereşte Pisania de la intrare: „Această sfântă şi dumnezeiască biserică întru care se cinsteşte şi se prăznuieşte Văvedenia Preasfmtei de Dumnezeu Născătoare şi Pururea Fecioara Maria, care din temelie iaste zidită den bun gândul şi cu toată cheltuiala Sfinţiei Sale Părintelui chir Antonie egumenul Bistriţei, în zilele prealuminatului domn Io Grigorie Voevod, la curgerea anilor, cu blagoslovenia Prea Sfinţiei Sale, iubitorului de Dumnezeu, părintelui nostru chir Grigore episcopul Râmnicului, Noului Severin, părintele Ilarion proigumen Bistriţii, 7258 (1750). August 12 dni” ¹². Pictura, în frescă, aparţine pictorului Danciu, împreună cu ucenicul său Teodor, din anii 1750-1751.

Cociobi - Slătioara. Biserica „ Naşterea Maicii Domnului” din mahalaua Cociobi a satului Slătioara din comuna Slătioara, este ctitoria lui Radu Cocioabă din secolul al XVIII-lea. În anul 1802 a fost refăcută de vătaful de plai Ion Urşanul, împreună cu alţi locuitori ai satului. Tot din acelaşi an datează pictura zugravilor Dinu şi Manole din Craiova, Cochina şi Gheorghe¹³.

Colnic - Frânceşti. Biserica „Naşterea Maicii Domnului’ a fostului Schit Colnic din satul Moşteni, comuna Frânceşti, este ctitoria episcopului Climent al Râmnicului şi a nepotului său Nicolae protopopul, din anul 1752; monumentul are planul dreptunghiular, cu pridvor susţinut de coloane şi absida altarului poligonală, fiind pictat în frescă, de Dimitrie, Grigore, Mihai şi Ioan, în 1752. Mai târziu, a fost acoperit de un nou strat de pictură¹⁴.

Călineşti - Brezoi. În satul Călineşti, dependent de oraşul Brezoi, se află biserica „Cuvioasa Paraschiva” - ctitorie a preotului Ion şi a fraţilor săi, ajutaţi de moşnenii din Călineşti; lucrările de construcţie, conduse de Tănasie, unchiul ctitorilor, s-au desfăşurat în anul 1775. Pisania din pronaos, amplasată pe peretele estic, deasupra intrării în naos, oferă bogate date referitoare la sfântul locaş: „„Această sf<ân>tă şi dumnezeiască beserică, ce iaste a Călineştior, s-au zidit din temelie cu toată cheltuiala acestor moşteni de aici, anume: popa Ioan cu fraţii lui, Zamfir şi Pătru şi Tănasie, u<n>chiul lor, fiind ş<i> ipitrop la totu lucru besericii, cu îndemn Toma, Costa<n>din, popa Nicula, Toma, adec<ă> Radomir, Ionu Gherm<ă>nescu, Radu.nscu, Pătru sin Tănăsie, Anghel, Ion, popa Zamfir, Pătru şi Toma şi cu ceialalţi părtaşi ai lor, care au ce au putut agonisi, dinceput de ani 7283, <avgust>u; l-au săvârşit Dumitru Ciutacu” ¹⁵]. Obştea moşnenilor a realizat „un fermecător edificiu”. Planul dreptunghiular cu absida altarului poligonală; pridvorul pe stâlpi de cărămidă uniţi în partea superioară prin arcade în acoladă. Fresca aparţine pictorului Damaschin din Păuşani, datând din 17821783 şi reprezintă o valoare artistică deosebită¹⁶.

Mierleşti - Bărbăteşti. În cartierul Mierleşti al satului Bărbăteşti din comuna cu acelaşi nume, se află biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, ctitoria ieromonahului Macarie, a preotului Constantin Brădeanu şi a preotului Ioan, fiul lui Macarie, din anul 1775, cum adevereşte Pisania păstrată în partea superioară a ancadramentului de piatră a uşii de la intrare¹⁷. Biserica are planul dreptunghiular cu absida altarului poligonală în exterior. Pictura a fost realizată de zugravii Ioan preotul şi Tănase, ale căror semnături se păstrează la Proscomidiar.

Bradu - Gurguiata. Biserica cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, aparţine Schitului Bradu din localitatea Gurguiata, dependentă de Băile Olăneşti; de plan dreptunghiular şi cu absida altarului poligonală, este ctitoria ieromonahului Sava¹⁸, ajutat de jupan Zamfir şi logofătul Gheorghe, din anii 1783-1784. Pictura în frescă îi aparţine preotului Dimitrie.

Grebleşti - Câineni. Biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” şi „Sfântul Nicolae” din satul Grebleşti, comuna Câineni, este ctitoria lui Dumitru Ioroiu şi a familiei sale, din anii 1793-1797; navă cu absida altarului poligonală, are exteriorul împărţit printr-un brâu median în două registre. În anul 1883 a fost reparată, iar în 1891 - zugrăvită¹⁹.

Proieni - Brezoi. Biserica „ Toţi Sfinţii” din satul Proieni, dependent de oraşul Brezoi, este ctitoria lui Constantin Davidescu din Râmnicu-Vâlcea, zidită în anul 1798, cum arată Pisania rescrisă ulterior: „„fAceastă biserică dumnezăiască şi întru tot cinstită a Mântuitorului H<ristos> şi a Tuturoru Sfinţilor, din temelie s-au făcut şi s-au zugrăvit prin osârdiia d<umnea>lui Costandin Davidescu ot Râmnicu, la leatu 1798. Iară advonul s-au făcut de părintele Macarie monah şi Diamandi ot Râmnic, la leatu 1817” ²⁰. Pictura în frescă - o realizare artistică deosebită - aparţine zugravilor Ioan din Ocnele Mari, diaconului Nicolae din Teiuş şi ucenicului Radu, datând din 1801-1802. În anul 1817, monahul Macarie şi Diamandi din Râmnic adaugă pridvorul din stâlpi de cărămidă uniţi prin arcade rotunde, acesta fiind pictat în anul 1875, pe cheltuiala sponsorilor Nicolae Oprea şi Pătru Popescu²¹.

Sânbotin - Dăeşti. Şi în secolul al XIX-lea s-au construit o serie de biserici fără turlă. Prima, în ordine cronologică, este cea cu hramul „ Intrarea în Biserică” şi „ Sfântul Grigorie Decapolitul” din satul Sânbotin, comuna Dăeşti, ctitoria polcovnicului Ilie Olănescu şi a monahiei Pelaghia, din anul 1806; navă cu altarul poligonal, are pictura realizată de Manole şi Dinu din Craiova şi calfa Stancu²².

Neghineşti - Stoeneşti. Biserica cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, „Sfântul Nicolae” şi „Cuvioasa Paraschiva” din satul Neghineşti, comuna Stoeneşti, este ctitoria preoţilor Ioan, fiul lui Andronie, şi Ioan, fiul lui Sima, din anul 1819. Pictura originală, păstrată în exterior, a fost realizată în anul 1822 de Ioan şi Ilie, zugravi din Teiuş²³.

Dângeşti - Berislăveşti. În satul Dângeşti din comuna Berislăveşti, se află biserica cu hramul „Buna Vestiri’ şi „Sfinţii Voievozi”, ctitorie a boierului Sandu Biserică şi a lui David, din anul 1820; are pridvor sprijinit pe stâlpi uniţi cu arcade²⁴.

Băile Olăneşti. Biserica cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, „Sfântul Nicolae’ şi „Sfântul Gheorghe” din Băile Olăneşti (cartierul Cormoşeşti), este construită de fraţii Gheorghe şi Barbu Brănescu din Olăneşti, împreună cu arhimandritul Iosif Sărăcinescu, în anul 1820. Planul în formă de navă cu pridvor pe stâlpi de zidărie, zugrăvită de Gheorghe, Barbu şi Constantin, constituie o bijuterie în arhitectura vâlceană²⁵.

Giuleşti - Fârtăţeşti. Biserica „ Sfântul Nicolae” şi „ Cuvioasa Paraschiva” din satul Giuleşti, comuna Fârtăţeşti, este o navă cu pridvor sprijinit pe coloane cilindrice, ctitorită de vistierul Nicolae Giulescu, în anii 1830. În altar, spre Proscomidiar, se păstrează un grafit pe brâul zugrăvit cu roşu deasupra registrului draperiei, având următorul text: „„Popa Ionu; 1830 cându s-au sfinţit această sfântă biserică” ²⁶.

Corbi - Nicolae Bălcescu. Biserica cu hramul „In-trarea în Biserică” a fostului Schit Corbi din comuna Nicolae Bălcescu, este ctitoria logofătului Ioan Fluturel împreună cu protopopul Ghiţă Coculescu, din anii 1832-1840; pictura a fost realizată de preoţii Nicolae din Corbi şi Dumitru din Lăunele²⁷.

Troianu - Râmnicu-Vâlcea. Biserica „ Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” a Schitului Troianu din Râmnicu-Vâlcea, este ctitoria arhimandritului Hrisant Penetis, egumenul Mănăstirii Hurezi, din anul 1843. Clădirea este simplă, ca şi pictura realizată de renumitul monah Gherontie din Bogdăneşti²⁸.

Zăvoieni - Măciuca. În cimitirul satului Zăvoieni, comuna Măciuca, se află biserica „Sfântul Nicolae”, construcţie în formă de navă a ctitorului Ştefan Măciuceanu şi a fiului său Manu, din anul 1844. Exteriorul este împărţit în două registre, printr-un brâu median, cel superior având firide zugrăvite cu sfinţi; pictura a fost realizată în acelaşi an de diaconul Anghel cu ucenicii săi²⁹.

Bisericile de zid cu turlă clopotniţă 

Unele monumente bisericeşti de pe teritoriul vâlcean au fost construite cu turlă clopotniţă.

Cetăţuia - Râmnicu-Vâlcea. Cel mai vechi monument religios cu turlă clopotniţă este biserica „Sfinţii Voievozi” din Râmnicu-Vâlcea, cunoscut sub numele de Schitul Cetăţuia, menţionat la anul 1529, când are loc aici uciderea domnitorului Radu de la Afumaţi; printre ctitorii restauratori, se află mitropolitul Teodosie Cozianul, în anul 1680 şi mitropolitul Nifon, între 1850-1853³⁰.

Râmnicu-Vâlcea. Din secolul al XVII-lea, se păstrează Biserica „Sfântul Gheorghe’ din Râmnicu-Vâlcea. Construită anterior anului 1636, este refăcută de mitropolitul Teodosie Cozianul, în secolul al XVII-lea; avariată, a fost restaurată de nepotul mitropolitului Teodosie, Mihail, stareţul Mănăstirii Cozia, ajutat de moşii Ion şi Radu. Pictura aparţine zugravului Voicu din Piteşti, iar tâmpla datează din anul 1860 ³¹.

Râmnicu Vâlcea. Secolul al XVIII-lea cunoaşte mai multe monumente, edificate în acest stil arhitectonic. Cel mai vechi este „Sfântul Anton de Padova” din Râmnicu Vâlcea. Biserica a fost construită cu sprijinul comitelui Konigseg, în anul 1720, în perioada când deţinea demnitatea de comandant al trupelor austriece din Transilvania şi Oltenia; planul este în formă de navă cu un mic pridvor închis şi turla înaltă, pătrată. Pisania din 5 iulie 1720 arată că: „„La temelia piosului edificiu şi a construcţiei bisericii Sfântului Anton de Padova a fost pusă şi cea dintâi piatră <aici>, pe pământul Ţării Româneşti, care este în stăpânirea austriacă, de către comitele Konigseg, comandant în Transilvania ca şi în regiunea transalpină, şi pentru veşnică amintire a însăşi credinţei sale şi a lăcaşului sfânt” ³².

Cheia - Băile Olăneşti. În localitatea Cheia dependentă de oraşul Băile Olăneşti, se află biserica „Sfinţii Voievozi”, datând din anii 1770-1778. Printre ctitori, se numără mai multe feţe bisericeşti, ca preotul Preda şi Niacşa preoteasa, preotul Şerban, monahia Salomia, preoţii Matei, Radu şi Ioan, menţionaţi la Proscomidiar; cu pridvor închis, păstrează fresca realizată de o echipă de monahi zugravi, sub conducerea pictorului Ioan din localitatea Teiuş, finalizată în anul 1796 ³³.

Râmnicu-Vâlcea. Biserica „Sfântul Dumitru” din Râmnicu-Vâlcea, a fost ridicată în secolul al XVII- lea pe o fundaţie anterioară, din secolul al XV-lea, apoi refăcută în anii 1783-1874. În etapele de construire, biserica a suferit o serie de prefaceri datorate unor personalităţi ca Pahomie monahul, fostul Preda Bujoreanul, împreună cu fiul său Constantin Bujoreanul. În anul 1804 renumitul ieromonah Dionisie Eclesiarhul reface şi zugrăveşte biserica³⁴.

Râmnicu-Vâlcea. Biserica „Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dumitru” din Râmnicu-Vâlcea, este ctitoria postelnicului Ianache Beştelei şi a stareţei Sofroniia, din anul 1788; refăcută de boierii Căzăneşti în frunte cu vistierul Filip, între anii 1808-1810 când a fost extinsă şi i s-a adăugat pridvorul. În anul 1810 a fost pictată de zugravii craioveni Manole, Dinu, Anghel diaconul şi Costandin³⁵.

Băbeni. Din secolul al XIX-lea, există biserica „Sfântul Dumitru” din Băbeni, cu turn clopotniţă la intrare, fiind ctitoria marelui clucer Ioan Lahovari, terminată în anul 1849 ³⁶.

Bisericile de zid cu o turlă 

Cea mai veche biserică construită cu o turlă, datează din secolul al XIV-lea, fiind reprezentată de biserica Mănăstirii Cozia.

Cozia - Călimăneşti. Biserica „ Sfânta Treime” a Mănăstirii Cozia, este ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân, din anii 1387-1388. Monument reprezentativ al arhitecturii bisericeşti, construit în stilul bizantin de formă athonită, introdus prin filieră sârbă, şi combinat cu elemente arhitectonice autohtone, s-a păstrat în forma originală. De plan treflat, cu interiorul împărţit în cele trei încăperi clasice, potrivit ritualului ortodox, ea are catapeteasma de zid (1794), iar pronaosul păstrează fresca originală din secolul al XIV-lea, de valoare europeană; naosul şi absida altarului au fost pictate de Preda şi fiii săi Ianache, Mihail şi Sima, între anii 1704-1705. Paramentul, din piatră de talie în alternanţă cu rânduri de cărămidă aparentă, produce un plăcut efect bicromatic; decorat cu firide ai căror pilaştri pornesc de la soclu şi se încheie sub cornişă prin arcuri rotunde, fiind secţionate în trei registre prin intermediul a două brâie paralele; se remarcă o bogată şi variată sculptură în piatră: ancadramentele ferestrelor şi ale rozetelor; ornamentul de cărămidă ce înconjoară cercul rozetelor şi arcadele ferestrelor, cruciuliţele executate artistic în ceramică şi amplasate în jurul rozetelor; pridvorul, în stil brâncovenesc (sec. XVIII), pictat de Andrei, Gheorghe şi Constantin, între 1705-1707. În biserică se păstrează mormântul domnitorului Mircea cel Bătrân şi al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul³⁷.

Ostrov - Călimăneşti. Secolul al XVI-lea păstrează un număr mai mare din categoria acestor monumente; printre ele se înscrie biserica „Naşterea Maicii Domnului’ a Schitului Ostrov, din oraşul Călimăneşti, ctitoria domnitorului Neagoe Basarab şi a Doamnei Despina, din anul 1520-1521; bine proporţionată, reproduce particularităţile bisericii de la Mânăstirea Cozia. Fresca, realizată în etape, de Preda, Dumitru şi Constantin, în anul 1701; Sandu, Andrei şi Ioan, în 1752); Dimitrie şi Teodor, 1760 ³⁸_.

Râmnicu-Vâlcea. Biserica „Sfinţii Arhangheli’ din Râmnicu-Vâlcea, este ctitoria vel paharnicului Stoica, din anul 1521-1522; având planul în formă de navă cu pridvor deschis pe stâlpi de cărămidă, a fost refăcută de un grup de negustori aromâni, în secolul al XIX-lea, care finanţează şi pictura realizată de Ilie zugravul³⁹.

Drăgoeşti - Drăgoeşti. În satul Drăgoeşti din comuna cu acelaşi nume, se păstrează biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”, ctitorită de vel logofătul Tudor Drăgoescu, în anul 1530. Restaurată de postelnicul Ioniţă Bucşenescu, în anul 1769. Afectată de inundaţiile din 1970 şi de cutremurul din 1977, a fost refăcută în 1985; este o navă cu pridvor şi altarul poligonal⁴⁰.

Stăneşti - Stăneşti Lunca. Biserica „Adormirea Maicii Domnului’ a fostei Mănăstiri Stăneşti din Stăneşti Lunca, ctitorită pe o temelie mai veche, din secolul al XV-lea, de logofătul Giura şi soţia sa Vilaia, în anul 1536. De plan triconc, iniţial, decoraţiunea exterioară consta din cărămizi aparente, aşezate uniform, cu firide largi şi scurte, amplasate în partea superioară a pereţilor, sub cornişe; ulterior a suferit unele modificări, fiind adăugat pridvorul închis şi două galerii laterale cu arcade, în anul 16091610. Pictura, dintre cele mai vechi din Oltenia, a fost realizată de Dumitru din Târgovişte, în 15361537 ⁴¹.

Cozia - Călimăneşti. Biserica „Sfinţii Apostoli Pe-tru şi Pavel” a bolniţei Mănăstirii Cozia - o bijuterie a arhitecturii autohtone din secolul al XVI-lea - este construită în timpul domniei lui Radu Paisie (1542-1543). De plan triconc, se remarcă printr-o frumuseţe arhitectonică particulară; pereţi înalţi sprijiniţi pe contraforturi, firide sus şi jos. Zidurile sunt lucrate din cărămizi cufundate în var, formând cadre roşii pătrate, în mijlocul cărora este montat câte un bolovan de râu; sub straşină, cărămizi aşezate în formă de zig-zag. Pictura originală, de David şi Raduslav, datează din anii 1542-1543 ⁴².

Râmnicu-Vâlcea. Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Râmnicu-Vâlcea a fost începută de Pătraşcu Vodă (1554-1557) şi terminată de Mihai Viteazul (1593-1601). Ulterior, i s-au adus o serie de modificări, dar păstrându-se, în general, forma originală⁴³.

Cozia - Călimăneşti. Biserica „ Adormirea Maicii Domnului” a Paraclisului Mănăstirii Cozia, a fost construită de egumenul Amfilohie ieromonahul, în anul 1583, pentru nevoile sufleteşti ale voievozilor, fiind amplasată între „camerele domneşti” şi „cerdacul lui Mircea”; din pictura originală, se păstrează icoana hramului, datând din secolul al XVI-lea⁴⁴.

Ruda - Budeşti. În satul Ruda din comuna Budeşti, se află biserica „Sfinţii Voievozi”, ctitoria postelnicului Theodor Chirca Rudeanu, de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Planul este o navă cu turla pe pronaos, fiind zugrăvită în anul 1624 ⁴⁵.

Cozia Veche - Căciulata. Din secolul al XVII-lea, există biserica „Sfântul Ioan Botezătorul’ sau „Cozia Veche” din localitatea Cozia-Căciulata, a unui fost schit, atestat documentar la 8 noiembrie 1601. Vizitat de patriarhul Macarie al Antiohiei împreună cu arhidiaconul Paul de Alep, în iunie 1657, întâlnesc aici un pustnic. Ruinându-se, biserica a fost refăcută de mitropolitul Teodosie al Ţării Româneşti, în anul 1670, apoi s-a ruinat definitiv între anii 1832-1837 ⁴⁶. În 1995 a fost redat vieţii monahale.

Bălăneşti - Horezu. În cartierul Bălăneşti al oraşului Horezu, se află biserica „Duminica Tuturor Sjinţilof ”, ctitorie a mitropolitului Ştefan al Ţării Româneşti (1658-1659) şi refăcută de boierii Stănică Bălănescu şi Niţă Prodescu, în anul 1859. Biserica este de plan treflat, cu o mică turlă pătrată deasupra pronaosului; paramentul, despărţit de un brâu median în două registre; cel superior, este împărţit în firide, unite în partea superioară cu arcuri rotunde⁴⁷.

Fedeleşoiu - Dăeşti. Biserica „Schimbarea la Faţă” a fostului Schit Fedeleşoiu din Dăeşti. Ctitor iniţiator a fost Grigorie Ghica, în anul 1673, fiind continuat de mitropolitul Varlaam, arhimandriţii Ghenadie de a Mânăstirea Argeş şi Ioan de la Hurezi. Biserica de plan treflat, imită modelul de la Cozia, fiind pictată de Sima, [H]Ranite, Ştefan şi Ghiorghie, în anul 1702; pridvorul a fost adăugat în 1775 şi pictat de ierodiaconul Rafael şi preotul Dragomir din Făgeţel, în 1775. Iconostasul brâncovenesc, din lemn de tei aurit, este împodobit cu icoane de mare valoare, pictate de ieromonahul Iosif. Sculptura în piatră a portalului de la intrare şi ancadramentele ferestrelor, executate de meşterul Atanasie din Jiblea⁴⁸.

Turnu - Păuşa. Biserica cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului’ a Mănăstirii Turnu din localitatea Păuşa, este ctitoria mitropolitului Varlaam şi a negustorului Ene din Piteşti, din anul 1676 ⁴⁹.

Mileşti - Făureşti. Biserica din satul Mileşti, comuna Făureşti, cu hramul „ Sfântul Ioan Botezătorul”, are planul în formă de navă, cu pridvor pe stâlpi cilindrici şi altar poligonal, fiind ctitoria protopopului Ivan Făurescu, ajutat de căpitanul Dumitraşcu şi dascălul Coltescu, din anul 1684; a fost refăcută în 1829 ⁵⁰.

Sărăcineşti - Păuşeşti-Măglaşi. În satul Valea Cheii din comuna Păuşeşti-Măglaşi, se află biserica „Adormirea Maicii Domnului’ a Mănăstirii Sărăcineşti; de plan treflat, a fost începută de Tănase Sărăcinescu, în anul 1687, fiind terminată de episcopul Ştefan al Râmnicului, în 1688; pictura a fost realizată de zugravii Teodosie, Gheorghe şi Preda, în anii 1717-1718. Ansamblul monahal de la Mânăstirea Sărăcineşti se înscrie între valorile remarcabile ale arhitecturii şi artei vâlcene de la sfârşitul secolului al XVII-lea⁵¹.

Mănăileşti - Frânceşti. Biserica „„înălţarea Domnului’ a fostului Schit Mănăileşti din comuna Frânceşti, este ctitoria monahului Pahomie, fostul postelnic Papa Pârşcoveanu, din anii 1689-1691; Dosothei egumenul zugrăveşte biserica pe dinafară, în 1715, iar ieromonahul Dionisie sprijină pictarea interioară, din 1801, lucrări realizate de Dinu din Craiova⁵².

Bogdăneşti - Bujoreni. În satul Bogdăneşti din comuna Bujoreni, se află biserica „Sfinţii Voievozi”, ctitoria jupanului Iovan şi Ispas, din anii 1692-1698; reparată şi pictată, în interior şi exterior, de Preda Bujoreanu şi Teodosie Grecu, la anul 1791, iar ulterior i se adaugă pridvorul, în 1854 ⁵³.

Coasta - Păuşeşti-Măglaşi. „Sfântul Nicolae” din Coasta - Păuşeşti-Măglaşi, ctitoria vornicului Preda Bujoreanul, jupan Cârstea şi preotul Sava, din anii 1693-1705; afectată de cutremur, este refăcută de fiul ceauşului Ştefan, Dincă împreună cu tot satul şi proin protopopii Nicolae şi Statie Râmniceanu, în 1825-1826; fresca, de Ilie, Ion, Gheorghe, Barbu şi Costandin din Teiuş.

Hurezi - Romanii de Jos. Biserica „Adormirea Maicii Domnului’ a bolniţei Mănăstirii Hurezi este ctitorită de Doamna Maria între anii 1696-1699, soţia lui Constantin Brâncoveanu; are planul dreptunghiular, cu pridvor susţinut pe stâlpi de piatră. Fresca, realizată de Preda şi Nicolae, reprezintă elemente din viaţa monahală, ca Arca creştinătăţii şi Viaţa adevăratului călugăr ⁵⁴.

Hurezi - Romanii de Jos. Biserica „ Naşterea Maicii Domnului” a Paraclisului Mănăstirii Hurezi, construit de Constantin Brâncoveanu, în anii 1696-1697; are plan simplu, dreptunghiular, cu absida altarului poligonală şi pridvorul sprijinit pe coloane de piatră. Arhitectura exterioară se compune din două registre de panouri obişnuite, încadrate cu ciubuce rotunjite în relief şi despărţite printr-un brâu orizontal, în formă de tor, între două rânduri de zimţi de cărămidă⁵⁵. Pictura a fost realizată de zugravii Preda şi Marin, în anii 1696-1697, operă reprezentativă pentru arta brâncovenească. Iconostasul sculptat în lemn de tei aurit⁵⁶.

Hurezi - Romanii de Jos. Biserica „Sfinţii Apos-toli” a Schitului Mănăstirii Hurezi este ctitoria egumenului hurezean Ioan arhimandritul, din anii 1698-1700, pe care îl închină mănăstirii pe care o conducea; monumentul se caracterizează printr-un pridvor mic sprijinit pe doi stâlpi de piatră, pronaos dreptunghiular, despărţit de naos prin trei arce trilobate sprijinite pe stâlpi. Pictura a fost realizată în anul 1700 de ierodiaconii Iosif şi Ioan, care au realizat o operă plină de pitoresc, cu multe personaje în mişcare şi mulţime de amănunte rezultate din contemplarea naturii înconjurătoare⁵⁷.

Hurezi - Romanii de Jos. Din secolul al XVIII-lea, se înregistrează cele mai multe monumente din acest stil arhitectonic. Între ele, se înscrie biserica „Sfântul Ştefan” a Schitului Mănăstirii Hurezi, ctitorit de Ştefan, fiul lui Constantin Brâncoveanu, în anul 1703. Biserica este bine proporţionată, de formă dreptunghiulară, iar sânurile şi altarul poligonale⁵⁸. Deşi distrusă pictura interioară, unele fragmente mărturisesc despre calitatea ei.

Surpatele - Frânceşti. Biserica „Sfinţii Arhangheli’ şi „Sfânta Treime” a Mănăstirii Surpatele, din comuna Frânceşti, este ctitoria boierilor Buzeşti, din secolele XVI-XVII şi refăcută de Doamna Maria, în anii 1706-1707, soţia lui Constantin Brâncoveanu; planul triconc, pridvorul deschis susţinut pe stâlpi, în exterior are un brâu floral în relief şi ancadramente de piatră la ferestre, înconjurate de chenare decorative. Fresca, o remarcabilă realizare artistică, aparţine zugravilor Andrei, Iosif iero-monahul, Hranite şi Ştefan⁵⁹.

Predeşti - Nicolae Bălcescu. Biserica „Sfântul Dumitru” din satul Predeşti, comuna Nicolae Bălcescu, ctitorită de Constantin Brâncoveanu în secolul al XVIII-lea, sub isprăvnicia arhimandritului Ioan de la Hurezi. Pictura realizată în anul 1704, aparţine zugravilor Hranite şi Istrate⁶⁰, din şcoala brâncovenească.

Păpuşa - Bistriţa. Biserica închinată „Sfântului Grigorie Decapolitul’ a fostului Schit Păpuşa, din satul Bistriţa, comuna Costeşti, este ctitoria egumenului bistriţean Ştefan, menţionat în anul 1710, iar peste doi ani se redactează Pisania, unde scrie: „ Sfânta biserica aceasta, din temelia ei zidită este, întru cinstea şi pohfala Sfântului Grigorie Decapolitul, de robul lui Dumnezeu chir Ştefan eg<um>en ot Bistriţa, ajutorând şi alţi fraţ<i> cu ce s-au îndurat, în zilele bunului credincios Io Costandin Voievod. Leat 7220” ⁶¹. Planul treflat cu pridvor sprijinit pe stâlpi, închis ulterior. Pictura a fost realizată de ieromonahul Iosif şi Teodosie⁶².

Cozia - Călimăneşti. Biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor” a Paraclisului Mănăstirii Cozia, construit în anul 1710, de egumenul hurezean Ioan arhimandritul, în colţul de nord-est al incintei interioare, unde se află „Casele Hurezeanului”; interiorul păstrează picturi originale şi portrete ale ctitorilor. În 1859, Paraclisul s-a prăbuşit în Olt, fiind reconstituit în timpul restaurărilor efectuate în cursul anului 1958-1959 ⁶³.

Govora - Mihăeşti. Biserica „Adormirea Maicii Domnului’ a Mănăstirii Govora din satul Scărişoara, comuna Mihăeşti, datează din anii 1492-1496, cunoscând mai multe refaceri, în anii 1640, 1711 şi 1783. Actuala biserică este refăcută din temelie, în anul 1711, de egumenul Paisie Govoreanul. Monumentul are plan treflat, cu pridvor susţinut pe stâlpi de piatră, fiind sobru, echilibrat şi armonios; pictura interioară aparţine ieromonahului Iosif, Hranite şi Teodosie, iar cea a pridvorului - ieromonahului Ştefan. Iconostasul a fost realizat în anul 1701, de către Nicolae zugravul⁶⁴.

Modoia - Cernişoara. Biserica „ Sfinţii Arhangheli” din satul Modoia, comuna Cernişoara, este ctitoria preotului Constantin Popescu şi Matei Popescu, ajutaţi şi de alţi credincioşi, din anul 1712. În anul 1896, a fost refăcută⁶⁵.

Bodeşti - Bărbăteşti. Biserica „Sfânta Treime” a fostului schit din satul Bodeşti, comuna Bărbăteşti, a fost ctitorită de ieromonahul Partenie, egumenul Mănăstirii Strehaia, fiind sprijinit de Constantin Obedeanu, sub isprăvnicia preotului Ioan, în anul 1731-1732. În trecut a existat o Pisanie alcătuită de însuşi ctitorul, care stabileşte câteva normative cu valoare juridică: „„Sf<ânta> Treime s-a zidit din temelie şi...împodobită şi alte multe, cu cheltuiala Cuviosului eromonah, chir Partenie egumenul Mănăstirei Străhaia, pareonoh de onor Monastirea Fedeleşoiu, în care şi egumen au fost; şi s-a sfinţit de iubitorul de Dumnezeu, chir Inocenţiu episcopul Râmnicului; şi case împrejur date zestre şi slobode să fie şi nesupuse de nimeni. Iar cine o va supune, or din neamul meu sau din neamul popei lui Ion, care au fost ispravnic... să fie afurisiţi de 318 sfinţi părinţi şi să fie la un loc cu Iuda vânzătorul, cei ce o vor şi nu vor ţine legătura. Şi s-a săvârşit la anul 7240” ⁶⁶. Pictura datează din anul 1832.

Câinenii Mici - Câineni. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Câinenii Mici, comuna Câineni, în formă de navă, este ctitorită în anul 1733, de jupânul Nicola Petru şi Gheorghe Guguţ Nicociovi; meşter pietrar, fiind Atanasie din Jiblea. Pictura interioară a fost realizată de preoţii Hristea şi Gheorghe, împreună cu Magdalina ereiţa, în 1758. Paramentul exterior este împărţit în două registre pictate; cel inferior, cu motive vegetale distribuite în arcade oarbe, în acoladă, susţinute pe colonete în relief, iar sub cornişă medalioane cu o bogată ornamentaţie vegetală, realizată de Ioniţă şi Pătru, prin cheltuiala lui chir Neagoe Moţoc şi a soţiei sale Simziana, în 1846. se remarcă ancadramentele ferestrelor sculptate cu multă măiestrie⁶⁷.

Teiuşu - Buneşti. Biserica „Sfântul Nicolae” a fostului Schit din satul Teiuşu, comuna Buneşti, este ctitoria ieromonahului Nicolae, din anul 1735. La uşa de intrare în biserică, în partea superioară a ancadramentului, se păstrează Pisania, având următorul text: „f Cu vrerea Tatălui şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvârşirea Sf<în>tului D<u>hu. Ziditu-s-au această sfân>tă şi dumnezăiască biserică din temelie, de robul lui D<u>mnezău, Nicolae er<o>monah dinpreună cu ajutoriul fraţilor Sf<in>ţiei Sale, întru cinstea şi lauda acelui dintru sf<in>ţi, părintelui nostru Nicolae arhiepiscopul de la Mira Lichiia, făcătoriul de minuni şi a Sf<in>ţilor Trei Ierarşi, în zilele preaînălţatului împărat al Romei, Carol al 6, având arhipăstor pre Preasf<in>ţitulpărintel<e> chir Ino-chentie episcopul Rim<nicului> şi cu toate alte podoabe ce să vor face înprejurul sfi<n>tei biserici, pân în sfârşit; ma<i> 1, 7243” ⁶⁸. Biserica este în formă de navă cu pridvor şi absida altarului poligonală, armonioasă ca proporţii. Pictura interioară, o frescă valoroasă, datează din anul 1735; cea exterioară a fost realizată în 1820, de zugravii Pârvul, Nedelco, Tudor şi Mareş.

Bucşani - Ioneşti. Biserica cu hramul „Buna Vestire” din satul Bucşani, comuna Ioneşti, este ctitoria paharnicului Udrea Zătreanu, din anul 1743, fiind pictată de zugravul Sandu, semnat pe zidul exterior al bisericii⁶⁹.

Beneşti - Bălceşti. Biserica „Sfinţii Voievozi” din fostul sat Beneşti, oraşul Bălceşti, este ctitoria vornicului Barbu Otetelişanu din anul 1746. Avariată în timpul cutremurului din 1802, a fost restaurată de aga Grigore şi Costică Nicolae Otetelişanu. Pictura aparţine lui Istudor Selăgeanu şi Costache Petrescu, zugravi din Craiova⁷⁰.

Coasta - Goleşti. Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din satul Coasta, comuna Goleşti, ctitoria enoriaşilor, din anii 1747-1749. Fiind ruinată în 1909, a fost refăcută în două perioade: 1913 şi 1947; are planul dreptunghiular, cu absida altarului semicilindrică⁷¹.

Burta Mironeşti - Oteşani. În cătunul Burta Mi-roneşti al satului Oteşani, comuna cu acelaşi nume, se păs-trează biserica „Buna Vestire”, ctitorita vătafului de plai Ioan Talin şi a fiului său Cincă polcovnicul, împreună cu preoţii Preda şi Cârstea, din anul 1740; exteriorul împărţit în două registre, cel superior, fiind zugrăvit de pictorul Ion Prodescu, în anul 1850 ⁷².

Linia pe Vale - Dănicei. Biserica „Sfinţii Trei Ie-rarhi” din satul Linia pe Vale al comunei Dănicei este ctitoria soţilor Elena şi Panait Popescu, din secolul al XVIII-lea, fiind refăcută în anul 1853; are planul uninavat şi bolta semicilindrică din lemn. Exteriorul este împărţit în două registre; cel superior este pictat. Restaurată în 1905, în anul 1920 a fost inundată, apoi restaurată în 1950. Abandonată, cunoaşte un avansat grad de ruinare progresivă⁷³.

Slăviteşti - Băbeni. Biserica „Sfinţii Voievozi’ din satul Slăviteşti al municipiului Băbeni, este ctitoria lui Ioan Slăvitescu, fiul lui Radu Slăvitescu, şi a soţiei sale Bălaşa, fiica Chircăi Roşiianu Vornicu, din anul 1750. Monument arhitectonic de mare valoare arhitectonică şi artistică are pridvorul sprijinit pe stâlpi masivi de zidărie, terminaţi în arcade⁷⁴.

Râmnicu-Vâlcea - Paraclisul Centrului eparhial. La Centrul eparhial din Râmnicu-Vâlcea se păstrează biserica „ Sfântul Grigorie Teologul”, care serveşte de paraclis al Centrului eparhial, ctitorie a episcopului Grigorie Socoteanu, din anii 1750-1751. Biserica păstrează pictura bizantină originală, realizată de zugravul Grigorie [H]Ranite, în anii 1753-1754. Exteriorul are zugrăvite, în partea superioară, chipuri de prooroci şi sibile. Iconostasul este admirabil realizat din lemn sculptat în relief înalt şi aurit⁷⁵. La uşa de intrare, în partea superioară a ancadramentului, se păstrează Pisania originală: „f Acestu sf<â>ntu şi d<u>mnezeescu paraclis, din temeliia lui iaste ziditu şi cu zugrăvele înpodobit, din bun gândul şi cu toată cheltuiala cinstitului şi de D<u>mnezeu iubitoriului, părintelui chir Grigorie ep<iscopul> al aceeştei Sf<i>nte Epis<copii>, întru slava lui D<u>mnezeu şi întru lauda hramului Sf<â>ntului marelui ierarh Grigorie B<o>gos-lovul, în zilele luminatului dom<n>, Io Grigorie Ghica Vod<ă>; leat 7259” ⁷⁶.

Inăteşti - Râmnicu-Vâlcea. Fostul Schit Inăteşti din Râmnicu-Vâlcea, menţionat în anul 1388, are biserica „Buna Vestire; biserica actuală ctitorită în 1751 de călugării cozieni: Rafail egumenul şi Vasile monahul. De mici dimensiuni, impune prin originalitatea planului său: pridvorul deschis, susţinut pe doi stâlpi din piatră sculptată, naosul flancat de două abside; cea a altarului are două absidiole, deasupra cărora se află câte un turnuleţ poligonal. În pronaos, se păstrează fresca realizată de Marin şi Constandin⁷⁷.

Teiu - Galicea. Biserica „ Adormirea Maicii Domnului” din satul Teiu, comuna Galicea, este ctitoria familiei diaconului Barbu Comisarul, din anul 1752. Pictura a fost restaurată în 1959, de Ion Musceleanu⁷⁸.

Bârseşti - Mihăeşti. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Bârseşti al comunei Mihăeşti este ctitorita lui Barbu Otetelişanu şi a ieromonahului Filaret Bârseanu, din anul 1755-1756. Fresca iniţială a fost realizată de ierodiaconul Dimitrie şi Costandin, în 1755-1756. În anul 1809, pridvorul şi exteriorul sunt pictate de zugravul Ioan din Teiuş, cu ucenicii săi Ion, Ilie şi Costandin⁷⁹.

Gura Văii - Bujoreni. Biserica „Sfântul Gheorghe’ din satul Gura Văii, comuna Bujoreni, este ctitoria pârcălabului Gheorghe din Bogdăneşti, zidită în anul 1758. Deasupra uşii de intrare în pronaos, se păstrează Pisania, având următorul text: „f Această sf<â>ntă şi du<mne>zăiască biserică s-au făcutu şi s-au zidit din temeliia ei cu nevoinţă ş<i> cu toat<ă> cheltuiala pârcălabului Gheorghie ot Bogdăneşti, întru slava şi cinstea marelui Mucenicu Gheorghie, pu<r>tătoriului de biruinţă, în zilele prealumi<natului> d<o>mnu, Io Costandin Nicolae, voevod, cu blagosloveniia Preasfinţii Sale pări<n>telui episcop, chi<r> Grigorie de l<a> Râmnic, înpodobindu-s<e> cu zugrăveal<a>, după cum să vede, ca s-o aib<e> veşnica pome<ni>re şi tot neam<ul> dum<nealui>, săvârşi<n>du-s<e> la luna lui iunie 28, 7266’ ⁸⁰. Biserica are formă de navă. Pictura remarcabilă, a fost realizată de Grigore, Pană, Gheorghe şi Radu, în anul 1759. Paramentul exterior este împărţit în două registre; cel superior, pictat în 1800, reprezentă aspecte originale cu personaje din epocă⁸¹.

Dozeşti - Fârtăţeşti. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Dozeşti, comuna Fârtăţeşti, este ctitoria preotului Stanciu şi a lui Barbu Zugravu, din anul 1760, fiind refăcută de diaconul Anghel, preotul Radu şi Ioan Şoavă, în 1830. Iniţial a fost pictată în 1842, apoi repictată în cursul secolului al XX-lea⁸².

Titeşti - Titeşti. Biserica „Sfinţii Voievozi’ din satul Titeşti, comuna Titeşti, numără printre ctitorii ei mai multe personalităţi, precum căpitanul Necula Grecu, jupaniţa Dobra, Martha, ierodiaconul Dumitru, diaconiţa Safta, fiind realizată în anul 1760-1761; monument impunător, cu pridvor pe coloane cilindrice, paramentul este împărţit în două printr-un brâu median. Pictura datează din 17681769 şi aparţine ierodiaconilor Rafail şi Dragomir, ajutaţi de Nistor⁸³.

Câinenii Mari - Câineni. Biserica „Sfântul Nicolae’ din satul Câinenii Mari, comuna Câineni, este ctitoria lui Petru Petco şi a jupanului Stoian Nicolau, din anul 1769, cum adevereşte Pisania amplasată deasupra uşii de intrare: „Acestu sf<â>ntu şi dumneze<e<sc locaş s-au zidit şi s-au înălţat întru cinstea şi lauda Sf<â>ntului şi făcătoriului de minuni Nicolae di<n> M<i>ra Lichei<i>, cu toat<ă> cheltuiala şi osteneala dumnealui ju<pan> Petru Petco şi ar<ă>posatului ju<pan> Stoian Nicolau, în zilele pre<a>luminatului domnu, Ioan Grigorie Alicsandru voievod, m<e>s<e>şa avăgus<t> 13; leat 7277” ⁸⁴ Biserica are pridvor, sprijinit pe stâlpi poligonali. Fresca, realizată de o echipă de zugravi, formată din ierodiaconul Ioan Ioanichie, Barbu şi Oprea din Craiova, în anul 17691770.

Otetelişu - Bălceşti. Biserica „Sfinţii Voievozi’ din satul Otetelişu, aparţinător oraşului Bălceşti, este ctitoria clucerului Şerban Otetelişanu, din anul 1774, fiind refăcută de jupaniţa Aniţa Otetelişanu, ajutată de unele personalităţi, ca stolnicul Şerban, serdarul Constantin, şetrarul Ioniţă şi clucerul Drăghici. În formă de treflă, cu un elegant pridvor înălţat pe coloane rotunde unite cu arcade în acoladă, biserica a fost pictată în anii 1775-1786, de preotul Preda zugrav⁸⁵.

Robeşti - Câineni. Biserica „Sfinţii Voievozi’ din satul Robeşti, comuna Câineni, este ctitoria vătafului Constantin Robescu, din anul 1777. Planul în formă de navă, cu absida altarului poligonală; paramentul exterior este împărţit în două registre, printr-un brâu median. Vechea Pisanie preciza că: „ Această sfântă biserică s-a început a se zidi din temelie de repausatul robul lui Dumnezeu vătaful Constantin sin Anghel Robescu, în anul 1777 şi s-a terminat şi sfinţit în 1817 iulie 18” ⁸⁶. Pictura murală a fost realizată de Ioan din Teiuş, Costandin din Ocnele Mari şi Ilie din Craiova, în anul 1817, cum citim în inscripţia păstrată la Proscomidiar.

Băbeni Olteţu - Diculeşti. Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae, Sfântul Evanghelist Matei şi Sfântul Dumitru” din satul Băbeni Olteţu, comuna Diculeşti, este ctitoria vel polcovnicului Matei Băbeanu cu soţia sa Ilinca, a clucerului Radu Băbeanu cu soţia sa Stanca, şi a lui Şerban Băbeanu şi Păuna, din anul 1778-1779, cum adevereşte Pisania păstrată în partea superioară a ancadramentului de la intrare. Pisania din pronaos, deasupra intrării, arată că pictura aparţine diaconului Gheorghe şi a fost realizată în anul 1812 ⁸⁷.

Negreni - Mihăeşti. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Negreni, comuna Mihăeşti, este ctitorita slugerului Mircea Mihăescu, din anul 1778, refăcută de Barbu Pleşoianu şi postelnicul Ioniţă Cărăşilă în 1814. Pictura datează din 1824, fiind realizată de zugravii Costandin, Ioan, Ilie, Ioan şi Gheorghe⁸⁸.

Chicioara - Păuşeşti-Măglaşi. Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului’ din cătunul Chiciora al satului Păuşeşti-Măglaşi, comuna Păuşeşti-Măglaşi, este ctitoria din anul 1780 a diaconilor Ion Ţăvălei Păuşescu şi Radu Brănescu, împreună cu preotul Radu Vlăduceanu, iar pridvorul a fost refăcut în 1836. Pictura exterioară a fost realizată de preotul Dumitru cu ucenicii Andrei şi Dumitru, în 1789, fiind refăcută în 1844 de zugravul Ion din Cremenari⁸⁹.

Vioreşti - Slătioara. Biserica cu hramul „ Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din cătunul Vioreşti al satului Goruneşti, comuna Slătioara, ctitoria vătafului de plai Ion Urşanu, împreună cu soţia sa Andreica, şi părinţii Vlad şi Stanca, din anul 1781; ea a fost refăcută în 1800 şi zugrăvită în 18041805, de Manole, Dinu, Cochina şi Gheorghe din Craiova. „Friza potecaşilor pictată în registrul superior al faţadelor, înfăţişându-i pe ctitorii bisericii călare pe cai” ⁹⁰ constituie un unicat.

Muereasca de Jos - Muereasca. În satul Muereasca de Jos, comuna Muereasca, se află biserica „Sfântul Nicolae”, zidită în anul 1784 de Marin împreună cu sătenii. Biserica a fost zugrăvită în 17841785 de preotul Dimitrie şi de Pătru⁹¹.

Drăgăşani. Biserica „Sfântul Ilie’ din Drăgăşani, este ctitoria lui Dimitri Cojocaru, numit „cel Mare” (desigur, ca vârstă, în opoziţie cu vreun omonim mai tânăr!), şi a postelnicului Barbu Dranoviceanu, aparţinând sfârşitului de secol al XVIII-lea. Planul în formă de navă, cu pridvor deschis susţinut de şase stâlpi uniţi între ei prin arcade în formă de acoladă, impune prin turla zveltă ridicată deasupra pronaosului. Pictura în frescă, anonimă. Refăcută în anul 1834, de când datează o vastă Pisanie amplasată deasupra uşii de intrare în biserică⁹².

Păuneşti - Lădeşti. Biserica „Sfinţii Voievozi” din cartierul Păuneşti al satului Măldăreşti, din comuna Lădeşti, este ctitoria preoţilor Ioan Sterpu, Tudor şi Ioan duhovnicul, din anul 1790; pictura datează din 1856 ⁹³.

Tetoiu - Tetoiu. În fosta localitate Vijoeşti, actualul sat Tetoiu, comuna Tetoiu, exista biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, din anul 1792, căzută pradă unui incendiu. În 1784, biv vel stolnicul Vlăduţ Tetoianu şi soţia sa Safta au început refacerea sfântului locaş, închinând-o şi Sfântului Nicolae. Pictată în 1823 de echipa zugravului Matei, prin sponsorizarea urmaşilor lui Vlă-duţ Tetoianu, anume Gheorghe, Constantin şi Ioan Tetoianu, cum arată Pisania de pe peretele de deasupra uşii de intrare⁹⁴. A fost consolidată în două etape - 1930 şi 1990 - , ultima schimbându-i aspectul original.

Pleşeşti - Roşiile. Biserica cu hramul „ Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” şi „ Sfântul Nicolae” din satul Pleşeşti, comuna Roşiile, este ctitoria preoţilor Pleşescu Ioan şi Preda, a diaconului Marin Pleşescu, împreună cu fraţii săi Iordache, preotul Ioan, diaconul Constandin, Pătru, şi preoţii Radu şi Gheorghe, precum şi Radu Ciortan cu fraţii săi, Iancu - fiul lui Stroe şi Simeon Văjmilă, din anul 1792-1793. Pisania păstrată deasupra uşii de intrare, arată în continuare, că „„săvârşindu-o de zid, trec<â>nd vreme multă la mijloc până la leat 1800, învrednicindu-s<e> mai sus numiţi<i> ei ctitori au înfrumuseţat-o cu zugrăviri peste tot, după cum s<ă> vede, având bun ajutori şi pă dumnealui polcovnicul Nicolae Pleşoianu di<n>preună cu soţiia sa Mariia i jupan Dumitru suditu, ipitrop, dinpreun<ă> cu soţiia Casandra, ca să le fie spre veşnică pomenire cu totu neamu şi fiii lor; în anul di la H<risto>s, 1828 avăgust 15” ⁹⁵.

Broşteni - Ocnele Mari. În cartierul Broşteni al oraşului Ocnele Mari, se află biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”; în formă de navă, cu pridvor larg sprijinit pe şase stâlpi, este ctitoria preoţilor Chera şi Radu, ajutaţi de jupanul Dinu Lupu, din anul 1793, potrivit Pisaniei: „f Cu vrerea Tatălui şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvârşiria Sfântului Duhu, amin. Ziditu-s-a această sf<â>tă beserică întru cinstia şi pomeniria a hramului Naşteri<i> Sf<â>ntului Ioan Pred<i>teci, în zilele prialuminatului domnu, Io Al<i>csandru Moruzi voievod, cu blagosloveniia Priasf<i>nţii Sale părintelui chir Nectarie episcopulu Râmnicului, cu osteneala robilor lui D<u>mnezău, păpa Chera, popa Radu, jupan Dinu Lupu şi au mai ajutat şi dumnealor Ilie, Nedelcu, Gheorghie, ca în veci să săpom<e>niască, la ani de la Adam 7302, iar de la H<risto>s 1793” ⁹⁶. În anul 1794-1795 a fost zugrăvită de pictorul Ioan din Teiuş.

Nisipi - Fârtăţeşti. Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Nisipi, comuna Fârtăţeşti, în formă de navă, este ctitoria lui Vlad Ciurea, Stan şi Radu Mazilu, din anul 1793; între anii 1858-1861, a fost refăcută⁹⁷.

Scăueni - Berislăveşti. Biserica „Buna Vestire’ şi „Sfântul Nicolae’ a fostului Schit Scăueni din comuna Berislăveşti, este ctitoria egumenului cozian Teodosie arhimandritul, construită între anii 17961803. Pictura în frescă din naos a fost realizată între 1815-1819 de Ioan şi Ilie din Teiuş, iar cea din altar, pronaos şi pridvor datează din 1819, fiind opera zugravilor Pantelimon, Ioan şi Ştefan, aşa cum adevereşte inscripţia de la Proscomidiar⁹⁸.

Slăveşti - Berbeşti. Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Nicolae şi Cuvioasa Paraschiva” din cătunul Slăveşti al satului Târgul Gânguleşti din comuna Berbeşti, este ctitoria familiei Matei Vameşu, cu soţia sa Florica şi fiu lor Ion, din anul 1796-1797; monumentală ca în-făţişare, biserica a fost realizată de pietrarii Gheorghe şi Petru din Igoiu⁹⁹.

Botorani - Măciuca. În satul Botorani din comuna Măciuca, se află biserica „Sfântul Nicolae’ şi „Sfântul Dumitru”, ctitorită de preotul Vlad, diaconul Sandu, Ilie şi Nina Botoran, în anul 1797. În 1872 a fost refăcută de Radu Smărăndescu, Sandu Preda, Chirea P. Radu, Preda Dragomir şi alţii. Pictura a fost realizată de preotul Vasile Dozescu. Monumentul a cunoscut şi alte restaurări, în anii 1947-1948 şi 1965 ¹⁰⁰.

Goruneşti - Bălceşti. Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului’ şi „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Goruneşti, aparţinător oraşului Bălceşti, este ctitoria protopopului Diculescu Cârstea cu soţia Ancuţa protopopeasca, a preotului Stan cu soţia sa Mărica preoteasa şi a lui Ioan Diaconu, din anul 1798-1799 ¹⁰¹; are planul în formă de treflă, cu pridvor pe stâlpi, uniţi prin arcade. Pictura în frescă, aparţine diaconului Nicola şi Dumitru.

Genuneni - Frânceşti. Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi’ din satul Genuneni, comuna Frânceşti, ctitoria arhimandritului Ştefan şi a preotului Matei Mânăstireanu, construită pe moşia lui Dimitrie Genuneanu, fratele arhimandritului, în anul 1797; are planul în formă de navă, cu pridvor susţinut de stâlpi cilindrici, uniţi în partea superioară prin arcade în acoladă. Pictura a fost realizată în 1801 de zugravul Dinu din Craiova¹⁰².

Vătăşeşti-Ţânculeşti - Goleşti. Din secolul al XIX-lea, se păstrează biserica „Buna Vestire’ şi „ Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Vătăşeşti-Ţânculeşti, comuna Goleşti, ctitoria preotului Constantin şi a lui Iftenie, din anii 1803-1805; are planul dreptunghiular, absida altarului semicirculară şi turlă de lemn deasupra pridvorului. În anul 1803 a fost pictat naosul¹⁰³.

Pleşoiu - Livezi. Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae’ şi „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Pleşoiu - Livezi; navă cu pridvor, este ctitoria protopopului Marin Pleşoianu, din anii 1803-1807, cum arată Pisania, amplasată deasupra uşii de la intrare: „„Această sfântă şi dumneziască beserică ce <să> numeşte în hramu Intrarea în Biserică şi a Sfântul<ui> Iera<r>h Nicolaie iaste zidită şi înfrumusăţ<a>tă şi cu zugrăveala desăvârşită, după cumu să vede, cu to<a>tă osteniala i chiel-tuiala a Sfinţiei Sale cucernicu protopopu Marinu Pleşoianu i pomnimatograf [scriitor şi desenator de texte - n. n.] sânu răposatu protopopu Ionu Pleşoianu, şi pr<i>nu ajutoriu şi altor lăcuitori, dinu zilele prialuminatul<u>i şi pria<î>n<ăl>ţ<a>tu<lu>i nostru domnu, Io Costandinu Ipsila<n>tu Vodă f şi cu blagos<l>oveniia Priasfinţiei Sale părintelui Chirio chiru Nectarie, ipiscupu Râmnicului. f Şi acea<s>tă sfântă pisanie ce s-au aşezatu de dumnialui i jupanu Mihăilă Burdihariu otu Roşiia. Du<m>itru meşteru otu Igoi; 1807, 7314” ¹⁰⁴

Note bibliografice

1. Monumente istorice din judeţul Vâlcea., pag. 65.

2. Arhim. Gamaliil Vaida, op. cit., pag. 86.

3. N. Gh. Dinculescu, Inscripţii. Biserica din Olăneşti - Vâlcea, în „Arhivele Olteniei” XIII (1934), pag. 160.

4. Monumente istorice din judeţul Vâlcea ., pag. 30.

5. Ibidem, pag. 56.

6. I. Vârtosu, Inscripţii, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (1933), pag. 135.

7. Dumitru Bondoc, op. cit., pag. 52.

8. P. Ş. Năsturel, Fostul schit Buna-Vestire din Pietrarii de Jos, în „„Mitropolia Olteniei” VII (1955), nr. 3-4, pag. 205-210.

9. Constantin Bălan, op. cit., pag. 809.

10. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 67.

11. Ibidem, pag. 141.

12. Arhim. Veniamin Micle, Ctitorii bistriţene în teritoriul comunei Costeşti, Sfânta Mănăstire Bistriţa, 2008,

pag. 39.

13. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 139.

14. Ibidem, pag. 98.

15. V. Brătulescu, Biserici din Vâlcea, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (1934), pag. 42-43.

16. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 36.

17. Constantin Bălan, op. cit., pag. 189.

18. Arhim. Chiriac Râmniceanu, „Cronica” 1811 - 1827. Studiu in-troductiv, note şi indice de Arhim. Veniamin Micle, Mânăstirea Bistriţa, 2003, pag. 126.

19. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 76.

20. Constantin Bălan, op. cit., pag. 263.

21. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 36.

22. Ibidem, pag. 88.

23. Ibidem, pag. 141.

24. Ibidem, pag. 68.

25. Ibidem, pag. 31.

26. Maria Golescu, Un arhitect român de la începutul veacului al XIX-lea. Meşterul Ilie Gulie, în „„Buletinul Comisiunii Monumentelor Is-torice” XXXVI (1943), pag. 109.

27. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 125.

28. C. Tamaş, Râmnicu-Vâlcea. Ghid de oraş, Bucureşti, 1989, pag. 68.

29. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 115.

30. T. G. Bulat, Un schit de lângă Râmnicu-Vâlcea închinatMitro-poliei Bucureşti: Cetăţuia, în „Mitropolia Olteniei” XXIII ( 1971), nr. 3-4, pag. 221.

31. Eparhia Râmnicului şi Argeşului., pag. 968.

32. G. Georgescu, Cronica latină a Râmnicului din 1764. Conventu de la Râmnic dedicat Sfântului Anton de Padova - scurta descriere a oraşului Râmnic, în „Verbum” (1993), nr. 5, pag. 251.

33. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 29.

34. Eparhia Râmnicului şi Argeşului..., pag. 967.

35. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 14.

36. Ibidem, pag. 26.

37. Arhim. Gamaliil Vaida, op. cit., pag. 22-23.

38. Pr. D. Bălaşa, Complexul Călimăneşti: Mânăstirea Călimăneşti-Ostrov, Mânăstirea Cozia cu Bolniţa, Schitul Piatra şi biserica de mir din Călimăneşti, în „„Mitropolia Olteniei” XX(1968), nr. 1-2, pag. 38-61.

39. Monumente istorice din judeţul Vâlcea, pag. 11.

40. Ibidem, pag. 91.

41. Doru Căpătaru, Istoria bisericii de la Stăneşti şi a neamului ctitorilor ei, Drăgăşani, 2006.

42. Arhim. Gamaliil Vaida, op. cit., pag. 43.

43. Prof. Nicu Angelescu, Biserica „Cuvioasa Paraschiva” (Sfânta Vi-neri) din Râmnicu-Vâlcii, Râmnicu-Vâlcea, 1957, pag. 17.

44. Arhim. Gamaliil Vaida, op. cit., pag. 45.

45. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 71.

46. Arhim. Gamaliil Vaida, op. cit., pag. 82-83.

47. Florin Epure, Valori de patrimoniu cultural naţional. Ctitoria mi-tropolitului Ştefan de la Bălăneşti - Horezu, în „Buridava”. Studii şi materiale, V, Râmnicu-Vâlcea, 2007, pag. 106-111.

48. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 87.

49. Arhim. Veniamin Micle, Sfânta Mănăstire Turnu, veche sihăstrie monahală, în „Telegraful Român”. Anul 150 (2002), nr. 1-4, pag. 3.

50. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 92.

51. Ibidem, pag. 126.

52. Ibidem, pag. 97.

53. Ibidem, pag. 72.

54. Aurelian Sacerdoţeanu, Constantin Brâncoveanu şi ctitoriile sale din Oltenia, în „Mitropolia Olteniei XVI (1964), nr. 9-10, pag. 718.

55. N. Ghika-Budeşti, Evoluţia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia. Mânăstirea Hurezi, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” II (1909), pag. 51.

56. Corneliu Tamaş, Istoria Horezului, Râmnicu-Vâlcea, 1955, pag. 45.

57. Istoria Artelor Plastice din România, vol. II, pag. 71.

58. I. Vulcan, Schitul Sfântul Ştefan de la Hurezi, în „Buletinul Comi-siunii Monumentelor Istorice” (1908), pag. 153.

59. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 96.

60. Ibidem, pag. 124.

61. Arhim. Veniamin Micle, Mânăstirea Bistriţa Olteană, pag. 199.

62. Pr. D. Bălaşa, Schitul Păpuşa (Vâlcea), în „Îndrumător Eparhial”, Râmnic Vâlcea, V (1949), nr. 10, pag. 37.

63. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 38.

64. Gherasim Cristea,Isforia Mănăstirii Govora,Râmnicu-Vâlcea,1995.

65. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 77.

66. Constantin Bălan, op. cit., pag. 249.

67. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 75.

68. Constantin Bălan, op. cit., pag. 935.

69. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 106.

70. Ibidem, pag. 32.

71. Ibidem, pag. 102.

72. Pr. Ioan Popescu-Cilieni, op. cit., p . 39-40

73. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 89.

74. Ibidem, pag. 25.

75. Eparhia Râmnicului şi Argeşului, pag. 90.

76. Constantin Bălan, op. cit., pag. 811.

77. Constantin Mateescu, Mici schituri lângă Râmnicu-Vâlcea, în „Mitropolia Olteniei” (1979), nr. 4-6, pag. 377.

78. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 99.

79. Ibidem, pag. 120.

80. T. Bălăşel, Hrisoave domneşti despre satul Bogdăneşti-Vâlcea, în „Arhivele Olteniei” XX (1941), pag. 121.

81. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 73.

82. Ibidem, pag. 94.

83. Ibidem, pag. 149.

84. Constantin Bălan, op. cit., pag. 342-343.

85. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 33.

86. Constantin Bălan, op. cit., pag. 870.

87. Ibidem, pag. 149.

88. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 121.

89. Ibidem, pag. 126.

90. Ibidem, pag. 138.

91. Ibidem, pag. 123.

92. Constantin Bălan, op. cit., pag. 453.

93. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 107-108.

94. Constantin Bălan, op. cit., pag. 942.

95. Ibidem, pag. 873.

96. Ibidem, pag. 712-713.

97. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 93.

98. Ibidem, pag. 68.

99. Ibidem, pag. 34.

100. Ibidem, pag. 115.

101. N. Stoicescu, op. cit., pag. 345.

102. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 97.

103. Ibidem, pag. 103.

104. Constantin Bălan, op. cit., pag. 779.

Câinenii Mici - Câineni. Biserica „Sfinţii Voievozi’ din satul Câinenii Mici, comuna Câineni, este ctitoria jupanului Frangu Daneş cu familia, din anul 1807. Biserica impresionează prin arhitectura şi pictura sa; cea interioară a fost realizată de zugravii Manolea, Dinu din Craiova şi preotul Radu, în 1808, iar cea exterioară - de zugravii Pătru şi Ghiţă Lăzărescu, 1841, cu cheltuiala lui Nicolae Daneş¹.

Băile Olăneşti. Biserica „Sfinţii Voievozi’ din cartierul Valea cu case a oraşului Băile Olăneşti este ctitorită de Ion Armăceanu Sărăcinescu şi logofătul Alexandru Olănescu, în anul 1810; monumentul are pridvor aşezat pe patru stâlpi, bogata decoraţie exterioară a fost realizată în 1810 de pictorul Ioan Zugravul din Teiuş, cum scrie în Pisania aşezată deasupra cadrului de piatră a uşii de la intrare: „Cu ajutorul lui Dumnezeu, din temelie s-au zidit această sfăntă biserică întru slava Sfinţilor Măriţilor Vo-iv<o>zi Mihail şi Gavril de robul lui D<u>mnezeu protopop Ion Arm<e>anu şi dumnealor Alics<an>dru Ol<ă-nes>cu în zilele binecredinciosulu<i> domnu Io Alecsandru Ni<cola>e Şuţu voevod, leat 1820, iulie 20”. Sub cornişa pridvorului se află inscripţia: „fiat 7318 [1810], iulie 4 de Ion Zog<rav> ot Teiş” ².

Bujoreni - Bujoreni. Biserica „Adormirea Maicii Domnului’ din satul Bujoreni, comuna Bujoreni, este ctitoria biv vel serdarului Preda Bujoreanu şi a polcovnicului Costandin, din anul 18111812, cum relata Pisania veche: „,Sf<ân>ta biserică unde să prăznueşte hramul Adormirea Preasf<in>tei Născătoarei dă Dum<ne>zău şi pururea Feciorei Marii s-au zidit din temeliie dă robii lui Dum<ne>zău, răposatu Preda Bojoreanul biv vel sărdari i dă Costa<nd>i<n> polcovnicu, la anii de la Adam 7320” ³. Biserica are planul în formă de navă, fără pridvor. Pictura a fost realizată în 1812 de Partenie monahul şi Ioan zugravul. Episcopul Calinic al Râmnicului o restaurează în 1866, aducându-i unele modificări structurale. ⁴

Dăeşti - Dăeşti. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Dăeşti, comuna Dăeşti, este ctitoria monahiei Ispasia (Epraxia), împreună cu jupanii Tănase şi Stoian, din anul 1814. Planul în formă de navă, cu absida altarului poligonală; pridvorul deschis se sprijină pe coloane cilindrice, unite în partea de sus cu arcade rotunde. Paramentul exterior este împărţit în două registre; cel inferior, împărţit în firide care se continuă şi în cel superior. Pictată în 1854, când sunt înregistraţi în rândul ctitorilor D. D. Străchinescu, Tuţa Olănescu şi Vasile Bratu. A fost repictată în 1983-1984, când s-a şi restaurat⁵.

Bumbuieşti - Boişoara. Biserica „ Buna Vestire” şi „ Cuvioasa Paraschiva” din satul Bumbuieşti, comuna Boişoara, este ctitoria lui Ioan Mohanu Moţoi, Safta şi Costandin, din anul 1816. Paramentul bisericii este împărţit în două registre inegale; cel superior, mai îngust, are picturi pe peretele vestic - în cadre, iar pe cei laterali - în medalioane⁶.

Becşani - Fârtăţeşti. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Becşani, comuna Fârtăţeşti, în formă de navă cu pridvor pe stâlpi pătraţi, este ctitoria preotului Gheorghe Becşanu, ajutat de fratele său Radu şi de Dinică Mazilu, din anul 1816; refăcută în 1842-1850, are sub cornişă un rând de medalioane cu picturi⁷.

Pojogi-Cerna - Stroeşti. Biserica „Sfânta Treime” din satul Pojogi-Cerna, comuna Stroeşti, este ctitoria familiei biv vel stolnicului Constantin şi a biv vel ser-darului Nica Vlădescu, din anul 1819; de plan treflat, cu pridvor pe stâlpi uniţi prin arcade trilobate, biserica a fost pictată în 1819-1820 de zugravul Gheorghe împreună cu ucenicul său Iancu⁸.

Racoviţa - Racoviţa. Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” şi „Cuvioasa Paraschiva” din satul Racoviţa, comuna Racoviţa, este ctitoria vătafului de plai Atanasie, a preotului Toma cu soţia sa Ioana, din anul 1819-1820 ⁹. Pictura, datând din 1835, este realizată de Ştefan zugravul. În 1863, biserica a fost restaurată.

Poeniţa - Goleşti. În satul Poeniţa din comuna Goleşti, se află biserica „Sfântul Gheorghe’; planul în formă de navă cu altarul poligonal, este ctitoria diaconului Sava şi a lui Gheorghe Poenaru, ajutaţi de obştea satului, din anul 1820 ¹⁰.

Bârzoteni - Horezu. Biserica „Sfinţii îngeri” din cartierul Bârzoteni al oraşului Horezu, modestă, cu pereţi scunzi şi acoperiş înalt, este ctitorită în anul 1821, de boierul Simion şi Radu Grecu Otăseanu¹¹.

Pârâienii de Sus - Livezi. Biserica „Sfântul Dumitru” din satul Pârâienii de Sus, comuna Livezi, este ctitorită de Gheorghe, Ştefan polcovnicul şi Stoian Pârâianu, în anii 1822-1828; are planul în formă de navă cu pridvor, fiind pictată în 1853 de diaconul Gheorghe Veţeleanu din Lăpuşata¹².

Drăgăşani. Biserica „Adormirea Maicii Domnu-lui” din cartierul Capul Dealului al oraşului Drăgăşani, este ctitoria căpitanului Giura, din anul 1824, precum arată Pisania păstrată pe peretele de deasupra uşii de la intrare: „f Această sfânt<ă> şi dumnezeiască beserică ce să cin<s>teşte şi să prăznueşte hramul Sfintei Adormiri<i> Preacurati F<e>cio<a>ri<i> s-au râdicat din temelie şi s-au înfrumusăţatu, după cumu să vede, cu toată chieltuiala şi osteneala dumnealui, chepitanu<lui> Giura i soţiia Alicxandra, în zilele prealuminatului domnului nostru, Io Grigorie Dimitru Ghica voievod, cu blagoslovenie Preaosfinţi<i> Sa<le> părintele no<s>t<r>u episcop Galaction; 1824 avgust 25” ¹³. Planul este în formă de navă, cu absida altarului poligonală şi pridvor.

Budeşti - Diculeşti. Biserica „Adormirea Maicii Domnului’ din satul Budeşti, comuna Diculeşti, este ctitoria vistierului Alexandru Diculescu, împreună cu soţia sa Stanca, din anul 1825. Pictura a fost realizată în 1825 de fraţii Matei şi Raicu, împreună cu Dumitru¹⁴.

Pârâienii de Mijloc - Livezi. În satul Pârâienii de Mijloc, din comuna Livezi, se află biserica „întâmpinarea Domnului”, ctitorită de unii membri ai familiei Pârâienilor, Tănasie, Stanca şi Matei, în anul 1825; biserica are pridvor sprijinit pe stâlpi de zidărie¹⁵.

Cremenari - Galicea. Biserica cu hramul „Intrarea în Biserică” şi „Sfântul Nicolae’ din satul Cremenari, comuna Galicea, este ctitoria preotului Neacşu cu familia sa, acesta fiind ajutat de postelnicul Dumitru Galiceanu, vătaful Nicolae şi Ion Sălişteanu, din anii 1826-1828. Are planul în formă de navă, cu pridvor pe coloane şi altar poligonal; pictura a fost realizată de Ilie din Teiuş, diaconul Anghel din Dozeşti, Ilie din Craiova şi Ion din Teiuş. Exteriorul este împărţit în două registre; cel superior fiind pictat¹⁶.

Drăgăşani. Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” şi „Sfântul Dimitrie’ din Drăgăşani, este ctitoria lui Vasile Chera Gârdescu, din anul 1826; are planul în formă de navă, cu absida altarului poligonală, turlă de lemn şi pridvor¹⁷.

Covreşti - Horezu. Biserica „Sfinţii Voievozi” şi „Sfântul Vasile"”, numită Covreşti, din Horezu, este ctitoria lui Stanciu Covrea, din anul 1826; are planul în formă de navă, cu absida altarului poligonală¹⁸.

Turceşti - Mateeşti. În satul Turceşti din comuna Mateeşti, există biserica „Cuvioasa Paraschiva” şi „Toţi Sfinţii”, de plan treflat şi cu pridvor, ctitorită în anul 1833 de Toma Pârvulescu şi preotul Neagoe Ulărescu¹⁹.

Măgura - Mihăeşti. Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Măgura, comuna Mihăeşti, este ctitoria preotului Ioan şi Iosif Ungureanu, din anii 1834-1837, cum arată Pisania din firida de pe latura nordică a peretelui din pronaos: „.Această sf<â>ntă şi dumnezăiască bisărică, unde să prăznueşte hramu Sf<â>ntului Ioan Botezătoriu, din temelie s-au început de popa <Ioan> şi de Iosif Ungureanu, la leat 1834, mai fi<i>nd şi alţi ajutori d na jupăn.dinpreună şi alţi, care li s-au scris numele la

pomelnic, înfrunusăţând-o şi cu zugrăveală, după cum să vede, la leat 1837 avgost. Popa Mathii. De zug<r>avii Gheorghie, Ioan şi Nicolae <ot L>ăpuşata” ²⁰.

Bercioiu - Budeşti. Biserica „Tuturor Sfinţilor” din satul Bercioiu, comuna Budeşti, este ctitorită de egumenul cozian Nectarie arhimandritul, între anii 1834-1838; are pridvorul sprijinit pe stâlpi de zidărie; paramentul a fost împărţit în două registre, cel superior fiind pictat în panouri pătrate²¹.

Bârsoiu - Stoileşti. În cătunul Văcăria al satului Bârsoiu din comuna Stoileşti, se află biserica „Adormirea Maicii Domnului’; este ctitoria lui Ştefan şi Ioan Mazilu, din anul 1837; are turlă de lemn şi pridvor pe coloane, iar paramentul - împărţit în două registre, cel superior fiind pictat de preotul Nicolae şi Ilie din Teiuş²².

Fârtăţeşti - Fârtăţeşti. Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe” şi „Sfinţii Mihail şi Gavriil” din satul Fârtăţeşti, comuna Fârtăţeşti; este ctitoria lui Gheorghe Fârtat, datând din anul 1838-1839, cum citim în Pisania aflată pe peretele de deasupra uşii de la intrare: „Aceast<ă> sf<â>nt<ă> şi dumnezăia<s>că <b>isărică unde să cinsteşte şi săprăznuiaşte hramul <S>f<â>ntului Mare Mucenic <Gh>eorghie purtătoriul de biruinţă şi al Sf<in>ţilor îngeri <M>ihailu şi <G>avriil, care biseric<ă> mai-nainte au fost făcut<ă> de lemn, de Iordache Fârtat i Radu şi Ilie brat. Iar acum, la liatul <1>838 s-au în-demnat dum<nealui> boeri Gheorghie Fârtat, nepot celor mai sus numiţ<i> ctitor<i> şi o au râdicat din temelie de piiatră înfrumusăţ<â>ndu-o şi cu zugrăviala, după cum să vede, în zilele lu<mi>nat<u>lui nostru domn <I>o-a<n> Alexandru Dim<i>trie Ghica voievod, cu blagosloveniia Priaosf<i>nţii Sale <Ch>irio <ch>ir <N>eofit <e>piscopul Râmnicului, la anii de la Adam 7346, iar de la H<risto>s 1838, luna iulie; şi au luat săvârşit de zugrăvit la liat 1839 la iulie 7” ²³. Biserica are planul în formă de navă, cu turlă deasupra pronaosului. Interiorul şi registrul superior al faţadelor au fost pictate în frescă de Ilie din Teiuş.

Buleta - Mihăeşti. Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” şi „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Buleta, comuna Mihăeşti, este ctitoria preotului Ioan Pietraru, din anul 1838, cum scrie în Pisania aflată pe peretele de deasupra uşii de intrare: „f Această sfântă şi dumnezăiască beserică unde să prăznueşte hramu Sfântului Ioan Botezători<u> şi al Sfântului erarh Nicolae, din temeliia ei s-au zidit de robul lui Dumnezău popa Ioan duhomnicu, Pietrariul, denpreună cu Statie Zota; şi s-au înfrumusăţat dupre cum s<ă> ve<de>, dar au mai fost şi alte ajutoare... s-<au> aşezat la pomenic, la 1838 iunie 29” ²⁴

Văleni - Voiceşti. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Văleni sau Voiceştii din Vale, comuna Voiceşti, este ctitoria preoţilor Radu şi Vasile, cu Stana, Matei şi Caplea, din anul 1839, cum adevereşte Pisania păstrată pe peretele de deasupra uşii de la intrare: „Această sfânt<ă> şi d<u>mnezăiasc<ă> biseric<ă>, unde să prăznueşte hramu Sf<â>ntului Erarhul Nicolae şi s-au zidit dinu temelie, cu blagosloveniia Priaosfinţii Sale părintelui episcup Neofit, în zilele luminatului domnu nostru Alicsandru Ghiica vo<dă>, cu toat<ă> osârdia şi osteneala ctitorilor sf<â>ntului locaş acesta, Radu sân Stana, Matei, Caplea, Vasile erei, Pârvan<a> erei<ţa>, Tănasie erei, Sandu, Niculae erei, Maria ereiţ<a>, Costandinu, Comana, Marinu, Bălaşa, Florea, Catinca, Matei, Maria, 1839 dech<emvrie> 6” ²⁵.

Delureni - Stoileşti. Biserica cu hramul „Intrarea în Biserică” din satul Delureni, comuna Stoileşti, este ctitoria căpitanului Gheorghe Dănicel şi a soţiei sale Maria, din anul 1840; pictura a fost realizată de Ilie din Teiuş şi preotul Nicolae din Stoileşti ²⁶.

Grădiştea - Grădiştea. Biserica „Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena” şi „Sfântul Matei” din satul Grădiştea, comuna Grădiştea, este ctitoria lui Constantin şi Matei Pârâianu, din anul 1840, cum adevereşte Pisania de pe peretele de deasupra uşii de la intrare: „„Această sf<â>ntă şi dumnezăiască beserică, unde să prăznueşte hramu Sfinţi<i> înpăraţi Costantin şi Elena şi Sf<â>ntul Mathei evanghelistu, din temeliia ei s-au zidit de dumnealor coconu Costandin Pârâianul şi dumnealui co-conu Matei Pârâianul brat, supt a cărora strădanie şi cheltuială a loat şi sf<â<rş<i>t înfrumusăţându-să cu zugrăveala şi cu to<a>te odo<a>răle ei, după cum să vede, în zilele pr<e>aînălţ<a>tului <a>lu nostru domn, Alicsandru Ghica voivod, cu blagosloveniia Preaosfinţitului ipiscup şi mitropolit Neofit a toată Ţara Rumânească. S-au început la anul 1839 şi s-au săvârşit la anu 18<40> săp<tem>vr<i>e 18. Gheorghie zugrav, Ioan zugr<a>v, Nicolae zugraf ’ ²⁷. Biserica are planul de navă cu pridvor sprijinit pe coloane şi absida altarului poligonală; para-mentul împărţit în două registre, cel superior pictat.

Ioneşti - Ioneşti. Biserica „Sfinţii Voievozi’ şi „Sfântul Nicolae” din satul Ioneşti, fost Obeni, comuna Ioneşti, este ctitoria lui Anghel Comănoiu şi Teodor „angiul” din Scundu, contribuind şi alţi locuitori ai satului, fiind zidită în anul 1842, cum scrie în Pisania fixată deasupra uşii de intrare: „S-au râdicat din temelie acest sfânt locaş, unde să prăznueşte hramul Sfinţilor V<o>i-v<ozi> Mihail şi Gavriil şi al Sf<ântului> erarh Nicolae şi s-au zugrăvit şi s-au înpodobit cu toate cele trebuincioase, precum să vede, prin osârdia şi cheltuiala iubitorilor de H<risto>s, ctitori: Anghel Comănoiu, soţia sa Stanca-Maria, Teodor angiu, soţia sa Maria-Ilinca; ajutori Niţu si<n> Nicolae Onciulescu, Radu sin popa Pârvu, Dumitru Cojocariu; popa Stoica Comănoiu, Marica sin Tudor Pădureţu, Stan si<n> Ioan Dincă, Mi<h>alcea Bădia, în zilele preaînălţatului nostru domn Io Alecsa<n>dru Ghica voevod, arhiereu Eparhi<ei> fiind Neofit, arhipăstorul Noului Severin şi mitropolit a toată Ţara Rumânească; anul 1842, octombrie 20” ²⁸. Biserica are planul în formă de navă, cu altar poligonal; pictura a fost realizată de Gheorghe din Lăpuşata, în 1843.

Bocşa - Măciuca. Biserica „ Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Bocşa, comuna Măciuca, este ctitoria lui Alexandru Măciuceanu, din anul 1847; are pridvor şi turlă pe pronaos ²⁹.

Berbeşti - Laloşu. În satul Berbeşti din comuna Laloşu, se păstrează biserica „Sfinţii Voievozi’. Planul în formă de navă, cu turlă de lemn pe pridvor, a fost ctitorită în anul 1850 de domnitorul Barbu Ştirbei ³⁰.

Runcu - Runcu. Biserica „Sfinţii Voievozi’ din satul Runcu, comuna Runcu, este ctitorită în anul 1850 de Nicolae Olteanu, Tache Ştefănescu şi preotul Dicu Duhovnicul ³¹.

Drăgoeşti - Drăgoeşti. Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Drăgoeşti, comuna Drăgoeşti, în formă de navă, cu turlă pătrată pe pridvorul închis, a fost ctitorită în anul 1852-1853, de colonelul Pătru Ion Solomon.

Călimăneşti. Biserica „Adormirea Maicii Dom-nului” din Călimăneşti, datează din secolul al XVIII- lea; între anii 1857-1862 a fost refăcută, iar în 1939 i s-a adăugat turnul clopotniţă³².

Mologeşti - Laloşu. În satul Mologeşti din comuna Laloşu, se află biserica „Cuvioasa Paraschiva”, ctitoria protopopului Constantin Dobriceanu şi a fiului său Ioan, din anul 1859; pictura a fost realizată de zugravul Costache Petrescu din Craiova³³.

Turceşti - Mateeşti. Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” şi „Sfântul Gheorghe” din satul Turceşti, comuna Mateeşti, este ctitoria preotului Alexandru Bărbulescu, din anul 1859, iar în 1907 a fost refăcută de preotul Iosif Bălteanu³⁴.

Ghioroiu - Ghioroiu. Biserica „ Sfinţii Voievozi” din satul Ghioroiu, comuna Ghioroiu, a fost construită în cursul anilor 1859-1863 ³⁵.

Muereasca - Mânăstirea Frăsinei. Biserica „Adormirea Maicii Domnului’ a Mănăstirii Frăsinei, din comuna Muereasca, este ctitoria episcopului Calinic al Râmnicului, din anii 1860-1863; pictura a fost executată în ulei, de către Mişu Pop, în stilul lui Gheorghe Tattarescu³⁶.

Făureşti - Zătreni. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Făureşti, comuna Zătreni, este ctitoria lui Ion Ghimpeţeanu, din anul 1864; are plan treflat, fără pridvor³⁷.

Racoviţa - Budeşti. Biserica „Sfinţii Voievozi’ din satul Racoviţa, comuna Budeşti, este ctitorită de Anghel, Eftimie şi Radu, în anul 1864; modestă, fără pridvor³⁸.

Stănculeşti - Fârtăţeşti. In satul Stănculeşti, din comuna Fârtăţeşti, există biserica „Sfântul Nicolae”, ctitorită iniţial din lemn de preoţii Barbu şi Dumitraşcu, împreună cu Gheorghe Cărăbineanu; ulterior a fost reconstruită din zid şi pictată de preotul Vasile, în 1866-1868; pictura refăcută³⁹. 

Avrămeşti - Scundu. În cătunul Fundul Scundului al satului Avrămeşti din comuna Scundu, se află biserica „Sfântul Nicolae”, ctitorită în anul 1870, de Marin Licsăndroiu, împreună cu soţia sa, fiind sprijiniţi şi de alţi locuitori ai satului⁴⁰.

Irimeşti - Bălceşti. Biserica „Sfântul Nicolae’ a fostului sat Irimeşti, aparţinător oraşului Bălceşti, este ctitoria lui Badea Albulescu şi Radu Nicolaescu, din anul 1884; în 1912 i s-a adăugat pridvorul⁴¹.

Turnu - Călimăneşti. Biserica „Schimbarea la Faţă” a Paraclisului Mănăstirii Turnu, este ctitoria episcopului Gherasim Timuş al Argeşului, din anii 1897-1901, fiind realizată după planurile arhitectului polonez Anton Grogorievici Lapinski⁴².

Bisericile de zid cu două turle

În cadrul arhitecturii bisericeşti din zona Vâlcii au fost realizate numeroase monumente de zid, fiind proiectate cu două turle.

Râmnicu-Vâlcea. Biserica cea mai veche biserică, având două turle, este „Buna Vestire’ din Râmnicu Vâlcea, considerată ctitoria voievodului Mircea cel Bătrân (1386-1418), rezidită de Mircea Voievod (1509-1510); arsă între anii 1736-1739, a fost reconstruită de Radu şi Atanasie Râmniceanu, ajutaţi de Ion Moldoveanu şi jupanul Grigore din Sibiu, în 1747, înscriindu-se în arhitectura tradiţională. A fost zugrăvită în timpul episcopului Grigorie Socoteanu, în anul 1751, de pictorul Dimitrie preotul⁴³.

Slătioarele - Ocnele Mari. Biserica „Sfântul Nicolae’ a fostei Mănăstiri Slătioarele din Ocnele Mari, este ctitoria doamnei Ecaterina Salvaresi, din anii 1568-1577, soţia voievodului Alexandru al II- lea; în formă de corabie, cu pridvor sprijinit pe stâlpi masivi de zidărie uniţi în partea superioară prin arcuri rotunde, iar absida altarului, poligonală. Paramentul exterior este împărţit în trei registre; cel median, bogat ornamentat prin şiruri de cărămidă şi tencuială. În perioada domniei lui Matei Basarab (1634-1654), a fost reparată de soţia lui, doamna Elina, iar în anul 1744-1745, de stareţa Olimvia⁴⁴.

Olteni - Bujoreni. Biserica „Sfântul Nicolae’ a fostului Schit Olteni, comuna Bujoreni - fost sediu al Episcopiei de Râmnic - ctitoria episcopului Eftimie, din anul 1562, şi a episcopului Mihail ai Râmnicului, din anii 1568-1576), a fost extinsă în secolele XVII-XVIII şi modificată în 1830. Partea originală este caracterizată prin decoraţiunea exterioară din cărămidă aparentă şi tencuială, specifică secolului al XVI-lea. În altar, pe latura de sud a Diaconiconului, se păstrează o inscripţie din anul 1796, privind pictura: „S-au zugrăvit aceastu sf<ân>tu oltariu cu toată cheltuial<a> robilor lui D<umne>zeu, popa Ionu ... Nic<olae> ...ico ...diiacon Gheorghe, Nichif<or> mo<na>h; veacineă pomen<ire>. P<isah e>u, Ioanu zogr<af>, luna iunie 29, 7304” ⁴⁵.

Flămânda - Galicea. Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” a fostului Schit Flămânda din satul Valea Râului, comuna Galicea, ctitoria lui Teodosie Rudeanu din anul 1596-1597; ansamblul iniţial a fost refăcut de mai multe ori, în secolele XVIII, XIX şi XX. La refacerea din secolul al XIX- lea, biserica a fost tencuită şi repictată⁴⁶.

Arnota - Costeşti. Din secolul al XVII-lea se păs-trează biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a Mănăstirii Arnota, comuna Costeşti, ctitoria lui Matei Basarab, din anii 1633-1637. Biserica are plan treflat, înscriindu-se în arhitectura specifică epocii de tranziţie, marcată de personalitatea marelui domnitor, în care se împletesc elemente ale secolului anterior cu cele de trecerea spre cea din secolul al XVII-lea. Pictura remarcabilă, aparţinând lui Stroe din Târgovişte, a fost realizată în 1644; refăcută în secolul al XVIII-lea, când s-a realizat tâmpla de mare valoare artistică. Pridvorul a fost adăugat, deasupra căruia se înalţă un turn poligonal, pictat de Preda şi Ianache. În pronaos, se păstrează mormântul domnului Matei Basarab⁴⁷.

Frânceşti. Biserica „„Naşterea Maicii Domnului’ a Mănăstirii Dintr-un Lemn, comuna Frânceşti, este ctitoria lui Preda Brâncoveanu, din anul 1635; este un triconc, cu pridvor pe stâlpi şi absida altarului poligonală. Pictura originală a fost realizată de zugravii Constantinos, Panaiot, Ioan şi Ion, în anul 1683-1684, apoi rezugrăvită în 1705 de Preda şi Ianache. În anul 1715, voievodul Ştefan Cantacuzino îi adaugă pridvorul⁴⁸.

Păuşa - Călimăneşti. Biserica „Sfinţii Voievozi’ a fostul Schit Păuşa din Călimăneşti - în prezent biserica cimitirului parohial - este ctitoria ieromonahului Dionisie Vraneţ, din anii 1654-1658⁴⁹.

Cornet - Racoviţa. Biserica „ Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” a Mănăstirii Cornet din satul Tuţuleşti, comuna Racoviţa - monument reprezentativ al arhitecturii secolului al XVII-lea - este ctitoria vornicului Mareş Băjescu, din anul 1666, când a fost şi pictată. În anul 1761, altarul a fost rezugrăvit de Mihai, Radu din Târgovişte şi Iordache, prin contribuţia lui Alexandru, căpitan pentru Loviştea; distrusă în 1808 şi refăcută în anul 18 3 5 ⁵⁰.

Ţeica - Ocnele Mari. Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe” şi „Sfântul Dumitru” a fostei Mănăstiri Ţeica din cartierul cu acelaşi nume al oraşului Ocnele Mari, este ctitoria ieromonahului Dionisie, din anii 1674-1678. În anul 1726 a fost refăcută de logofătul Mihalcea Litterati, potrivit Pisaniei aflată în partea superioară a ancadramentului de piatră de la uşa intrării: „f Această s<fân>tă ş<i> d<umne>zeiască mănăstire, ce să numeşte Ţeica, unde săprăznuesc 2 sf<in>ţi slăviţ<i> şi ai lui H<risto>s mar<i> m<u>cenici, Gheorghie purtător de biruinţă şi Dimitrie izvorâ>tor de mir, iaste zidită din temelie şi înfrum<u>şeţat<ă>, cu toate cel<e> depenprejur, case şi nămesti[i], îngrădit<ă> precum să vede, cu toată cheltuiala dumnealui jupan Mihalcea Litterati iazigi efendi [domnul logofăt - n. n.], s<i>nu răposatului întru H<risto>s, Cherei log<ofăt> Bojescul, carel<e> şi Chiril monah pe călugărie, pentru vecinica pomenire a dumnealor şi a tuturor pravoslavnicilor creştini, pe vremea împărăţii lui Carol al şaselea, la anul de la zidire 7235, şi de la H<risto>s 1726 deche<m>vrie 25, 25” 51. Biserica are plan treflat, pridvor sprijinit pe stâlpi cilindrici uniţi în partea superioară prin arcade în acoladă; altarul şi tinda au fost pictate în anul 1742 de Pârvu preotul, Niacşu diaconul şi Tudor.

Ocnele Mari. Biserica „Sfântul Gheorghe Domnesc” din Ocnele Mari este ctitoria jupanilor Duca din Sinope şi State din Cernavodă, realizată în anul 1676-1677; are plan treflat cu absida altarului poligonală. Exteriorul este decorat bogat cu brâie, ocniţe, arcade, şiruri de cărămizi aşezate „în dinţi de ferestrău” şi panouri dreptunghiulare; ancadramentele ferestrelor sunt sculptate admirabil. Reconstruită în timpul lui Constantin Brâncoveanu, în anul 1708, a fost numită „Biserica dom-nească”; pictată datează din 1718, fiind ulterior modificată, în anii 1882 şi 1943 ⁵².

Hurezi. Biserica „ Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena” a Mănăstirii Hurezi, situată în satul Romanii de Jos dependent de oraşul Horezu, este ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu, din anii 1690-1694. De plan triconc, are pronaosul lărgit şi turlele poligonale; pridvorul, element specific, sprijinit pe zece coloane de piatră, cu bazele şi capitelurile sculptate, şi baldachinul care acoperă treptele de acces în pridvor. Pictura, în stil brâncovenesc, a fost realizată de echipa condusă de zugravul Constantinos, în anii 1692-1694. Iconostasul - realizat în 1694 din lemn de tei sculptat şi aurit - constituie o inegalabilă operă a artei brâncoveneşti⁵³.

Mamu - Lungeşti. Biserica „Sfântul Nicolae’ a fostei Mănăstiri Mamu din satul Stăneşti Lunca al comunei Lungeşti, este ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu, din anul 1699, cum arată Pisania amplasată deasupra uşii de intrare în biserică: „ f Această sfântă şi dumnezeiască Mănăstire ce să chiam<ă> Mamul, unde să prăznuieşte hramul Sf<â>ntului şi făcătorului de minuni Nicolae arhiepiscop de la Mir<a> Lichia, care mai-nainte de alţi ctitor<i> fiindu biserica făcută de lemnu. Iară după ce Domnul Dumnezeu au miluit cu domnia Ţării Româneşti, la scaunul strămoşilor pre bunul credincios şi iubitoriul de H<risto>s, domnu Ion Costandin Băsărab voevod şi dentru Dumnezeu năstăvit, întâmplându-să cu trecerea a venit aici la “SV”ânta mănăstire, pus-au în gând să zidească această sfântă mănăstire de piatră, şi la al şaptelea an den domnia Mării Sale, luând într-ajutor pre Dumnezeu şi pre S<â>ntul Nicolae, început-au a-l zidi den temelie până în săvârşit şi cu toate cele pe den lăuntru podoabe ale ei, precum să vede, întru slava lui Dumnezeu şi întru lauda părintelui nostru, de minuni făcător Nicolae, arhiepiscop Mup Nukiecku [al Mirei Lichiei - n. n.] şi întru vecinică pomenirea Mării Sale şi a părinţilor. Care s-au săvârşit la al optulea an den domnia Mării Sal<e>, m<e>s<e>ţa avg<ust> 1 d<ăni>, leat 7204. f Tănasie ceauşu Măldărescu is<p>ravni<c>. f Badea care au fost pâr<călab> za cur<te>, ispravănicu” ⁵⁴. Biserica are plan trilobat, cu un puternic turn pătrat deasupra pridvorului; pictura a fost realizată de zugravii Pârvu Mutu şi Marin.

Titireciu - Ocnele Mari. Şi secolul al XVIII-lea păstrează câteva exemplare din acest stil arhitectonic; cea mai veche este biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur” a fostei Mănăstiri Titireciu din cartierul Lunca al oraşului Ocnele Mari, rezidită din temelie de marele spătar Mihail Cantacuzino, în anii 1700-1706. Pictura, realizată de echipa preotului Gheorghe, în 1746, a fost sponsorizată de egumenul Damaschin Cernovodeanu. Iconostasul, în stil brâncovenesc, este pictat şi datează din 1715⁵⁵.

Foleştii de Jos - Tomşani. Biserica „ Sfinţii Trei Ierarhi” din satul Foleştii de Jos, comuna Tomşani; lucrările au fost iniţiate la începutul secolului al XVIII-lea de arhimandritul Ioan de la Hurezi şi terminate în cursul anului 1767 ⁵⁶.

Dejoi - Fârtăţeşti. Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Dejoi, comuna Fârtăţeşti, este ctitoria preoţilor Marin, Stan şi Radu, din anul 1715, şi refăcută în 1836-1840; are formă de navă, iar faţada este împărţită în două registre, cel cel superior pictat⁵⁷.

Străchineşti - Grădiştea. În satul Străchineşti al comunei Grădiştea, se păstrează biserica cu hramul „Intrarea în Biserică” a fostului Schit cu acelaşi nume; începută în anul 1722 de ispravnicul Vlad Romanescu şi terminată de soţia sa Păuna, în 1748. Pictura a fost realizată în două etape, de diaconul Badea şi Iane, în anul 1747-1748, iar în 1830, de Păun şi Constantin⁵⁸.

Morunglavu - Ştefăneşti. Biserica din satul Şerbăneşti, comuna Ştefăneşti, cu hramul „Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei” a fostei Mănăstiri Morunglavu, cunoscută şi sub denumirea de Schitul Şerbăneşti, este ctitoria jupanului Matei Morunglavu şi Maria, din anul 1746; a fost zugrăvită în 1753 de preotul Gheorghe, Andrei, Vasile, Stan şi Gheorghe⁵⁹.

Vlădeşti - Vlădeşti. Biserica „ Buna Vestire” din satul Vlădeşti, comuna Vlădeşti, este ctitoria preotului Dumitru, din anul 1773, iar în 1898 i s-au făcut unele adăugiri⁶⁰.

Măldăreşti - Măldăreşti. Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae”, „Sfântul Gheorghe’ şi „Sfinţii Voievozi” din satul Măldăreşti, comuna Măldăreşti, este ctitoria jupanului Gheorghe Măldărescu şi a soţiei sale Eva, din anii 1774-1790. Biserica are planul dreptunghiular cu absida altarului poligonală, cu cele două turle aşezate pe baze cubice. Pridvorul se sprijină pe zece coloane de zidărie; paramentul este despărţit în două registre de un brâu median, marcat de cărămizi aşezate pe muchie; cel superior a fost pictat de zugravii Pop Ioan, Tudor şi Gheorghe din Costeşti. Pictura interioară datează din 1794, fiind realizată de preoţii Ioan şi Tănasie⁶¹.

Iernatic - Bărbăteşti. În cartierul Iernatic al satului Bărbăteşti din comuna Bărbăteşti, se află biserica „Buna Vestire”, ctitoria ieroschimonahului Iosif şi a preotului Nicolae Grivei, din anul 17841785. Suferind distrugeri, i s-a reconstruit altarul şi naosul din lemn, de către preoţii Nicolae, Gheorghe, Constantin Strâmbeanu şi diaconul Dumitru, în anul 1823. Preotul Ion Pietraru, împreună cu Dumitru G. G. al Tomii şi Nicolae Ionescu adaugă în 1887-1890, spre vest, un corp nou numit amvon. În anul 1823, a fost pictat pronaosul în frescă⁶².

Budeşti - Budeşti. Biserica „Sfinţii Arhangheli” din satul Budeşti, comuna Budeşti, este ctitoria clucerului Constantin Socoteanu şi a soţiei sale Stanca, din anul 1787; are pridvorul închis, iar paramentul împărţit în două registre⁶³.

Horezu. Unele monumente datează din secolul al XIX-lea. Cea mai veche, conservată până în prezent, este biserica „ Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” şi „ Sfântul Ioan Botezătorul”, numită şi „Biserica din Târg”, a oraşului Horezu, este ctitoria vătafului de plai Ion Urşanu din anii 1800-1807, cum arată Pisania fixată deasupra uşii de intrare, unde scrie: „„Această sfântă beserică au făcut-o dumne<a>lori, jupanu Ionu Urşanu, carele şi vătaf să află plaiului Hurezului şi a dumnialui i jupan Costandinu Covria i jupaniasa Stana. Şi întru aceasta şi lauda Aducerei în Biserică şi întru pochala Sfântul<u>i Ioanu Botezătoriu, aceste 2 sfinte praznice le săvârşesăcu dumnialoru, câtu să să pomeniască cei v<i> şi cei r<ă>posaţ<i>, în veci şi cu totu niamu dumnialoru. Şi s-au ziditu această sfântă beserică în zilele Mării Sale, Costandinu Moruz Vodă, cu blagosolveniia părintelui episcupului Nectari; de la ani 1800 începutu. Şi s-au mai îndemnatu de au mai ajutoratu şi alţ<i> tutori, cu bani şi cu Dumnez<e>u” ⁶⁴ Apoi urmează pomelnicul ctitorilor, la final, fiind semnat „„D<u>mitru meşter, Ionu, leat 1807”, anul când a fost pictată de zugravii Dinu şi Manole.

Urşani - Horezu. Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului’ şi „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Urşani dependent de oraşul Horezu, este ctitoria din anul 1800, a lui Ion Popescu Urşanu, ajutat de rudenii şi consăteni. Armonioasă ca proporţii, biserica are planul treflat şi turle poligonale; tabloul votiv, pe pereţii pronaosului - vest, sud şi nord - reprezintă comunitatea care a sprijinit ridicarea locaşului, fiind realizat de zugravii goijeni Milcu, Gheorghe şi Preda. Faţadele exterioare sunt împărţite în două registre printr-un brâu median; cel superior, acoperit de fresca realizată de zugravul Dinu din Craiova, unde apar prooroci, sibile şi filozofi, după tradiţia statuată deja la începutul secolului al XIX-lea, în pictura bisericilor vâlcene⁶⁵.

Drăganu - Valea Mare. Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Drăganu, comuna Valea Mare, a fost ctitorită în anul 1806; monumentală, are pridvorul deschis, sprijinit pe coloane unite în partea superioară prin arcade⁶⁶.

Padina - Amărăşti. În satul Padina din comuna Amărăşti, se află biserica „Sfântul Nicolae”, ctitorită de familia protopopului Dobre, în anul 1812. cum citim în Pisania aflată deasupra uşii de la intrare, glăsuieşte că: „ f Această sfântă dumnezeiască beserică, ce iaste făcută dinu temelie, cu toată cheltuiala şi osteniala Sfinţie<i> Sale părintelui popei Dobre protopopu, cu soţia sa Iona ereiţa şi cu fii loru, Barbu, Mariia şi cu totu niamulu loru, ca să fie spre vecinică pomenire şi cu blagosloveniia Sfinţie<i> Sale episcopu Nictarie; 1812” ⁶⁷. De plan dreptunghiular, cu pridvor deschis pe stâlpi rotunzi de cărămidă, biserica a fost pictată de echipa vătafului Ioan zugravul, formată din Badea, Marica şi Anghel diaconul. 

Găneşti - Lăcusteni. Biserica „Sfântul Nicolae”, „Sfântul Ioan Botezătorul” şi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din satul Găneşti, comuna Lăcusteni, a fost ctitorită în anul 1812 de biv vel paharnicul Ion Gănescu, împreună cu fiul său Vlăduţu⁶⁸.

Bărbuceni - Prundeni. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfântul Nicolae’ şi „Sfântul Ioan” din satul Bărbuceni, comuna Prundeni, a fost începută în anul 1815 de Barbu Caragic, împreună cu soţia sa Stanca şi fiii lor, care au terminat-o în 1832; pictura a fost realizată de Matei din Craiova, împreună cu fiul său Nae şi cu ucenicul Tudorache⁶⁹.

Bârseşti - Budeşti. Biserica cu hramul „ Adormirea Maicii Domnului” din satul Bârseşti, comuna Budeşti, este ctitoria diaconului Stanciu şi a preotului Dudă, din anul 1817. A cunoscut mai multe reparaţii; în 1883 repară acoperişul, turla mare şi refac zugrăvelile, Ştefan Constantinescu şi preotul Nicolae Florescu, iar în 1923, pictura este refăcută de zugravul Costică Popescu din Bujoreni⁷⁰.

Bratia din Deal - Galicea. În satul Bratia din Deal al comunei Galicea, se află biserica cu hramul „Sfinţii Voievozi”, ctitoria diaconului Stancu şi a soţiei sale Tudora, împreună cu Dumitru Ciulete şi Bălaşa, din anul 1833. Aşezământul are planul în formă de navă, cu pridvorul sprijinit pe coloane; pronaosul a fost zugrăvit în 1833, iar altarul în 1846, de către preoţii Nicolae din Stăneşti şi Dumitru din Lăunele⁷¹.

Păuşeşti-Otăsău - Păuşeşti-Otăsău. Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Păuşeşti-Otăsău, comuna Păuşeşti-Otăsău, este ctitoria preotului Lazăr şi a lui Radu Avramescu, din anul 1777; ea a fost refăcută de episcopul Calinic al Râmnicului, în secolul al XIX-lea⁷².

Vaideeni - Vaideeni. Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Vaideeni, comuna Vaideeni, este ctitoria locuitorilor din fostul sat Ferecaţi, zidită în anii 1870-1877; a fost modificată, pentru a deveni mai spaţioasă, construindu-se două abside laterale, în 1905-1910, când i s-a adăugat şi turla centrală⁷³.

Milcoiu - Milcoiu. Biserica „ Adormirea Maicii Domnului” din satul Milcoiu, comuna Milcoiu, este ctitoria lui Constantin Odoroagă, Ion şi Petru, din anul 1875; are plan treflat şi pridvor sprijinit pe coloane de zidărie⁷⁴.

Valea Mare - Valea Mare. Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din satul Valea Mare, comuna Valea Mare datează din anul 1880; pridvorul se sprijină pe coloane unite în partea superioară prin arcade în formă de acoladă, iar deasupra se află una dintre turle⁷⁵.

Ţepeşti - Tetoiu. Biserica „Sfântul Nicolae’ din satul Ţepeşti, comuna Tetoiu, este ctitorită în anul 1882, de Nae Crăpătureanu, Dumitru Căpeţ şi preotul Vasile Popescu, aceştia fiind ajutaţi şi de alţi locuitori ai satului⁷⁶.

Mângureni - Nicolae Bălcescu. Biserica „ Adormirea Maicii Domnului” din satul Mângureni, comuna Nicolae Bălcescu, a fost construită în anul 18 8 8 ⁷⁷.

Groşi - Cernişoara. Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Groşi, comuna Cernişoara, este ctitorită în anul 1892-1893, de un mare grup de preoţi, în frunte cu Tudor şi ereiţa Oprea⁷⁸.

Frânceşti - Frânceşti. Biserica „Sfântul Nicolae’ din satul Frânceşti, comuna Frânceşti, este ctitorită de Nicolae Teodorescu şi Mihai Frâncescu, în anul 1893; are pridvor sprijinit pe coloane unite sus în arcade⁷⁹.

Ştirbeşti - Ghioroiu. Din secolul al XX-lea, se păstrează o singură biserica, „Cuvioasa Paraschiva” din satul Ştirbeşti, comuna Ghioroiu, construită în anii 1913-1919 pe vatra uneia mai vechi (1784); pictura datează din anii 1943-1945. De proporţii echilibrate, biserica impune prin eleganţă. Fiind grav afectată de cutremurul din 1977, ea a fost refăcută în anul 1981, de către credincioşii din parohie⁸⁰.

Bisericile de zid cu trei turle

Un număr redus de biserici se înscriu în categoria celor cu trei turle, fiind construite în secolele XVIII şi XIX.

Berislăveşti - Berislăveşti. Cea mai veche biserică cu trei turle este „Sfinţii Trei Ierarhi’ şi „Sfântul Gheorghe” a fostei Mănăstiri Berislăveşti, ctitoria biv vel paharnicului Sandu Bucşenescu, din anii 1754-1762, fiind construită după modelul arhitecturii brâncoveneşti. Planul triconc, având o turlă deasupra naosului şi două mai mici deasupra pronaosului. Iniţial, a fost pictată în stil brâncovenesc, iar în anul 1870 a fost acoperită cu una în tempera, de către Belizarie Paraschivescu⁸¹.

Râmnicu-Vâlcea. Biserica cu hramul „Toţi Sfinţii” din Râmnicu-Vâlcea, este ctitoria din anii 1762-1764, a episcopului Grigorie Socoteanu, a lui hagi Constantin Malake şi a monahului Theodor, egumenul Mănăstirii Dobruşa; are două turle torsate, „copiind” biserica episcopală din Curtea de Argeş; a fost pictată de ierodiaconul Dimitrie. Portalul este sculptat de renumitul meşter pietrar Atanasie din Jiblea⁸².

Bistriţa - Costeşti. Din secolul al XIX-lea, avem biserica „Adormirea Maicii Domnului’ a Mănăstirii Bistriţa, zidită după grandioasele proporţii ale secolului al XIX-lea, fiind ctitorită de domnitorul Gheorghe Bibescu în anii 1847-1856, după planul întocmit de arhitectul Iulius Fraywald. Catapeteasma din lemn de tei aurit, a fost executată la Viena. Pictura este originală, în stil renascentist, datând din anul 1856; realizatorul ei a fost cunoscutul pictor Gheorghe Tattarescu⁸³.

Râmnicu-Vâlcea. Biserica „Sfântul Nicolae”, Catedrala Episcopală a Eparhiei Râmnicului, este ctitoria episcopului Calinic, din anii 1850-1856, cum arată Pisania de la intrare: „întru mărirea Sf<intei> Treimi Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, s-a clădit din temelie această sf<ântă> biserică, numită din vechime Arhiepiscopia Râmnicului Noul Severin, de iubitorul de Dumnezeu episcop al acestei Eparhii D. D. Calinic Cernicanul, întru cinstea Sf<ântului> Ierarh Nicolae de la Mira Lichiei, în care, acest loc şi de a fost mai înainte biserică clădită de arhiepiscopul Eftimie al Severinului, şi Mihai episcopul, dar în anul 7243 (1735), în vremea războiului (turcii cu nemţii) arzând, s-a făcut a doua oară de părintele Climent episcopul, apoi de atunci şi până la anul 1847, stricându-se de vechime, precum şi <de> focul întâmplat în anul acela prin mai multe oraşe, cum şi într-acesta, mistuind atât o parte din oraş, cum şi această Episcopie, cu toate împrejurimile ei şi Bolniţa, au rămas nişte ziduri ruinate până la anul 1850 când, după alegerea făcută de obştescul divan al Ţării, suindu-se pe scaunul episcopal Prea Sfinţia Sa D. D. Calinic şi văzând cu părere de rău dărăpănarea lor, nu după mult timp au pus în lucrare mai întâi facerea caselor arhiereşti, neavând al loc de lo-cuinţă, apoi, împins de râvnă, dragoste şi zel religios au început această sf<ântă> biserică, precum se arată, din temelie şi a împodobit-o cu zugrăveli, odoare şi altele, care se vede, precum încă şi seminarul, precum asemenea au mai clădit iarăşi din nou casele de lângă Bolniţă pentru şcoala candidaţilor la preoţie şi altele care se văd împrejur, toate aceste luând desăvârşire în zilele bine credinciosului domn stăpânitor al ţării, Barbu Dimitrie Ştirbei Vodă, anul 1856, noiembrie 3” ⁸⁴. Pictura a fost realizată de Gheorghe Tattarescu.

Bisericile de zid cu patru turle

 

În peisajul arhitectonic bisericesc al judeţului Vâlcea, se găseşte un singur monument construit în acest stil, cu patru turle, datând din secolul al XVIII-lea.

Zătreni - Zătreni. Operă a meşterilor Simion pietrarul, Matei zidarul şi Toma zugravul, biserica „Sfântul Nicolae’ din satul Zătreni - comuna Zătreni, este ctitoria vornicului Preda Zătreanu, din anul 1734. Monumentul constituie o „ctitorie boierească remarcabilă prin arhitectură şi componentele artistice integrate, reflectând prestanţa deosebită şi posibilităţile materiale ale boierilor Zătreni” ⁸⁵. Pisania, amplasată în partea superioară a ancadramentului de piatră a uşii de la intrare, cuprinde următorul text: „f Această sfântă şi dumnezăiască biserică, care să prăznuiaşte hramul Sfântului şi Marelui Arhi<e>reu Nicolae, de la Mira Lichii, făcătorul dă minuni, care iaste făcută dân temelie, cu toată cheltuiala şi osteneala şi înfrumusăţată, după cum să vede, de robul lui Dumnezău, jupan Preda vornicul, feciorul Danăciului postelnicul Zătreanul, ca să fie dumnealui şi a tot niamul creştinescu vecinică pomenire. Dă la zidirea lumii, an<i> 7242, iar dă la H<risto>s, an<i> 1734. Pis Toma zug<r-av>; Simion petrarul, Matei zid<ar>” ⁸⁶.

Note bibliografice

1. Monumente istorice din jud. Vâlcea, pag. 76.

2. Pr. Ilie Gh. Diaconescu, art. cit., pag. 73

3. Constantin Bălan, op. cit., pag. 274.

4. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 72.

5. Ibidem, pag. 87.

6. Ibidem, pag. 69.

7. Ibidem, pag. 92.

8. Ibidem, pag. 144.

9. Constantin Bălan, Inscripţii medievale şi din epoca modernă a României. Judeţul istoric Argeş (sec. XIV-1848), Bucureşti, 1994, pag. 339.

10. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 102.

11. Ibidem, pag. 55.

12. Ibidem, pag. 109.

13. V. Brătulescu, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Capul Dealului-Drăgăşani, în „Mitropolia Olteniei” XII (1960), pag. 374.

14. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 90.

15. Ibidem, pag. 108.

16. Ibidem, pag. 99.

17. Ibidem, pag. 48.

18. Ibidem, pag. 54.

19. Idem, pag. 113.

20. Constantin Bălan, op. cit., pag. 638.

21. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 70.

22. Ibidem, pag. 143.

23. Constantin Bălan, op. cit., pag. 454-455.

24. Ibidem, pag. 277-278.

25. Pr. Ioan Popescu-Cilieni, op. cit..., pag. 12.

26. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 141.

27. Constantin Bălan, op. cit., pag. 496-497.

28. C. Daniilescu, Inscripţia bisericii Obenilor din comuna Ioneşti, judeţul Vâlcea, în “Naţionalul Vâlcii” VI (1933), nr. 61, pag. 8.

29. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 114.

30. Ibidem, pag. 107.

31. Ibidem, pag. 135.

32. Ibidem, pag. 44.

33. Ibidem, pag. 107.

34. Pr. Ioan Popescu-Cilieni, op. cit., pag. 47.

35. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 100.

36. Eparhia Râmnicului şi Argeşului, pag. 193.

37. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 154.

38. Ibidem, pag. 71.

39. Ibidem, pag. 94.

40. Ibidem, pag. 136.

41. Ibidem, pag. 33.

42. Arhim. Veniamin Micle, Sfânta Mănăstire Turnu..., pag. 3, 7.

43. Eparhia Râmnicului şi Argeşului, pag. 960.

44. Paul Cernovodeanu - Alvina Lazea, Monumente istorice din Oltenia şi Muntenia vizitate de generalul Kiseleff la 1832, în „Studii şi cercetări de istoria artei ” (1973), nr. 2, pag. 343-344.

45. Constantin Bălan, op. cit., pag. 736-737.

46. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 99.

47. Arhim. Veniamin Micle, Necropola voievodului Matei Basarab - Mânăstirea Arnota, în „Oltenia”, Seria a III-a, anul VIII (2004), nr. 1, pag. 53-70.

48. Arhim. Chesarie Gheorghescu, Mânăstirea Dintr-un Lemn, Râm-nicu Vâlcea, 1979, pag. 20.

49. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 44.

50. Şt. Andreescu, Trei veacuri de la întemeierea Mănăstirii Cornet şi a Bisericii din Benjeşti (1666-1966), în „Mitropolia Olteniei” XVIII (1966), nr. 7-8, pag. 674.

51. Constantin Bălan, op. cit., pag. 728-729.

52. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 57.

53. Gherasim Cristea, Episcopul Râmnicului, Mânăstirea Hurezi, can-delă..., 2003, pag. 29.

54. Constantin Bălan, op. cit., pag. 624.

55. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 58.

56. Ibidem, pag. 150.

57. Pr. Ioan Popescu-Cilieni, op. cit., pag. 101.

58. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 104.

59. Pr. Dumitru Bălaşa, Ctitoria lui Matei Morânglavu din satul Şerbă-neşti, în „Mitropolia Olteniei” XI (1959), nr. 78, pag. 436-445.

60 Monumente istorice din judeţul Vâlcea., pag. 153.

61. Ibidem, pag. 117.

62. Ibidem, pag. 64.

63. Ibidem, pag. 71.

64. Constantin Bălan, op. cit., pag. 506.

65. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 55.

66. Ibidem, pag. 152.

67. Constantin Bălan, op. cit., pag. 751.

68. Monumente istorice din judeţul Vâlcea..., pag. 107.

69. Ibidem, pag. 131.

70. Ibidem, pag. 70.

71. Ibidem, pag. 98.

72. Ibidem, pag. 127.

73. Ibidem, pag. 151.

74. Ibidem, pag. 121.

75. Ibidem, pag. 152.

76. Ibidem, pag. 147.

77. Ibidem, pag. 124.

78. Ibidem, pag. 77.

79. Ibidem, pag. 97.

80. Ibidem, pag. 101.

81. Ibidem, pag. 67.

82. Eparhia Râmnicului şi Argeşului, pag. 970.

83. Arhim. Veniamin Micle, Ctitoria bistriţeană Bibescu-Ştirbei (I), în „Jurnalul de Vâlcea” (1998), nr. 185, pag. 2; (II), nr. 186, pag. 2.

84. Eparhia Râmnicului şi Argeşului, pag. 87-88.

85 Monumente istorice din judeţul Vâlcea ., pag. 155.

86. C. N. Mateescu, Inscripţii din bisericile oltene. Ctitoria boierilor Zătreni, din satul Zătreni, în „Arhivele Olteniei” V (1926), pag. 235.