«Mihai Viteazul - Fiul Vâlcii»

În martie 1601, pe când Mihai se afla la Curtea imperială de la Praga, pictorul Aegidius Sadeler i-a schiţat portretul „lucrat după natură”, după cum mărturisea autorul, care îl înfăţişă pe Mihai voievodul Ţării Româneşti, strălucitor în norocire şi în nenorocire şi virtuos în amândouă, în vârstă de 43 de ani. Aşadar Mihai s-ar fi născut în anul 1558. Trebuie consemnat faptul că la noi, pe atunci Anul Nou începea împreună cu cel bisericesc la 1 septembrie. Deci, momentul naşterii cu aproximaţie trebuie căutat după această dată până la moartea tatălui său, întâmplată a doua zi de Crăciun a anului 1557, la Râmnicu Vâlcea, unde domnitorul se preocupa de zidirea unei biserici - Cuvioasa Paraschiva - fie după această zi nenorocită.

Studiind documentele date de către cancelaria domnitorului Pătraşcu cel Bun, tatăl lui Mihai, vedem că din iunie 1557, acesta şi sfatul domnesc se găseau la Râmnic (30 iunie 1557), Drăgoeşti (4 iulie 1557), Piteşti (iulie 17), Brâncoveni (25 iulie), Bucureşti (10 septembrie), Târgovişte (15 septembrie), Bucureşti (octombrie-noiembrie).

În luna decembrie vine din nou la Râmnicu Vâlcea unde este otrăvit de către Socol şi moare.Aşadar anul conceperii lui Mihai, al legăturii dintre tatăl său - Pătraşcu şi Tudora mama sa, este 1557. Pătraşcu vodă a venit la Drăgoeşti în vizită la fiica sa Maria, născută din căsătoria cu doamna Voica din neamul Bălenilor.

Domniţa Maria se căsătorise cu Tudor, fiul lui Radu logofăt şi nepotul marelui logofăt şi făcător de domni - Tudor din Drăgoeşti. Nunta avusese loc în februarie 1555 şi la ea participaseră personalităţi importante ale timpului, din ţară şi din rândul celor de peste munţi, al ardelenilor. Bazaţi pe aceste izvoare, dar şi altele, mai mulţi istorici au afirmat că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoeşti. Astfel, istoricul Ion Ionaşcu afirmă că: Este oarecum probabil că ilustrul voievod, fiul ilegitim a lui Pătraşcu cu Tudora - frumoasa grecoaică vânzătoare de rachiu din oraşul de Floci, sora influentului ...Iane - să se fi născut la Drăgoeşti, la scaunul de vară voievodal (Biserici, Chipuri şi documente din Olt, 1934, p. 173-174).

Informaţia fusese preluată şi analizată după studiul lui Em. Kretzulescu, Lămuriri şi intrigi cu privire la familia lui Mihai Viteazul, 1909, p. 6. Aceasta indică şi o sursă - Condica Episcopiei Râmnicului, ms. 253, fila 386 (Revista pentru istorie-arheologie şi filologie, vol. X, p. 181-191.)

Şi alţi istorici au analizat această problemă extrem de pasionată. Printre aceştia merită amintit şi Ioan C. Petrescu cu studiul „Mihai Viteazul şi arta diplomaţiei“, Ploieşti, 1997, p. 309-3101.


Toate aceste informaţii ale unor istorici nu trebuie să ne surprindă. Dacă Mihai nu s-ar fi născut aici cu siguranţă că partida boierilor „naţionalişti” de atunci nu l-ar fi sprijinit. (Buzeştii, Teodosie Rudeanu, Bălenii, Brâncovenii etc).

Numele i s-a dat după hramul bisericii din Drăgoeşti, aflată în incinta curţii boiereşti ce-l avea până la restaurarea lui Ioniţă Bucşenescu, fie că s-a născut în ziua de 8 noiembrie când sunt sărbătoriţi arhanghelii Mihail şi Gavriil. Lucrul acesta este pe deplin demonstrat prin actele de danie ale mamei sale Tudora către Mănăstirea Cozia din data de 8 noiembrie 1602 (7111), chiar la acea mănăstire unde era călugăriţă, şi scrise în limba română. Evident că aceste danii s-au făcut cu prilejul pomenirii sufletului lui Mihai.

Un alt act pe care boierii l-au dat pentru pomenirea sufletului celui dispărut este cel din 16 septembrie 1601 (7110). Şi acesta este scris în româneşte şi se referă la donaţia satului Vişina mănăstirii Cozia, atunci când s-a făcut pomana de trei săptămâni de la înmormântarea capului.

Şi alte fapte demonstrează clar că Mihai a fost un fiu al Vâlcii. Căsătoria lui cu doamna Stanca, ruda Buzeştilor şi cununia lor la biserica din Proieni, vine să demonstreze ataşamentul lui faţă de Vâlcea. Nu trebuie neglijate nici importantele danii făcute către mănăstirile Cozia şi Bistriţa.

Un lucru demn de remarcat este şi faptul că el a fost naşul lui Radu Buzescu la nunta de la Strejeşti din aprilie 1597. Aşa se explică dăruirea pioasă a finilor Radu şi Preda, fiica banului Mihalcea din Cocorăşti-Pleşoi, localităţi vecine cu Strejeştii. De menţionat că acestea aparţineau atunci de judeţul Vâlcea.

Mai merită subliniat că intrarea triumfală a lui Mihai în Alba Iulia s-a făcut cu muzica lăutarilor din Vâlcea, ataşaţi lui. Totodată prin zonă au circulat multe legende şi povestiri închinate memoriei lui.

Judecând după faptele lui, el dorea să fie înmormântat într-una din mănăstirile zonei (Cozia sau Bistriţa). Aşa se explică dorinţa mamei sale de a se călugări la Cozia, mănăstire de călugări, dar şi dorinţa soţiei şi a fiicei Florica de a se înmormânta în pământul Vâlcii. După toate aceste fapte şi întâmplări, nu-i de mirare dacă afirmăm că Mihai şi familia lui sunt — fiii şi fiicele Vâlcii. De altfel el este singurul domnitor care şi-a scris memoriile şi le-a trimis curţilor europene. Unul dintre acestea este cel alăturat... (urmează, într-o resursă viitoare)

Informațiile pe vechiul site www.istorielocala.ro (încărcarea paginii durează câteva secunde)