Astăzi/ 606 ani de când Mircea ,,s-a pristăvit”, a fost dus cu alai prin Vâlcea către Cozia și a fost înhumat (în 4 febr. 1418)

• despre părinții voievodului, despre soție, despre mulțimea de urmași, în context și despre sultanul-cuscru...

Mircea cel Bătrân însemna, în fapt „Mircea cel Vechi” (adică din bătrâni, din trecut), dar odată cu evoluția limbii a ajuns să-și piardă sensul inițial - în limbaj de cancelarie medievală -, primul domnitor cunoscut cu acest nume. Fiindcă Țara Românească nu obișnuia să numeroteze domniile, ca în Occident, Mircea a primit acest nume postum, pentru a fi deosebit de nepotul său Mircea al II-lea și de Mircea Ciobanul, care a domnit în secolul al XVI-lea.

Părinții lui Mircea cel Bătrân au fost Radu I, din dinastia Basarabilor, domn al Țării Românești între 1377–1383, şi al doamnei Calinichia (doamna Ana sau Anca), a doua soţie a lui Radu I. (explicații capturi de ecran/ colajele, sursele citate și link-uri către mai multe informații)

După unele surse - era a patra fiică a cneazului Lazăr al Serbiei; alte surse menționeză că doamna Calinichia ar fi fost și mama lui Dan; de la P. P. Panaitescu știm că „Dan și Mircea nu erau fii din aceeași căsătorie a tatălui lor ....așadar Mircea și Dan nu erau frați buni.”
Ana-Călina sau Kalinikia (în bulgară: Калиникіѧ, Kalinikĭę), mai cunoscută sub numele de Doamna Calinița (n. anii 1340 – d. 2 august 1439) a supraviețuit soțului ei 56 de ani, trăind în total 99 sau 100 ani (așadar supraviețuindu-i cu mult inclusiv lui Mircea (data decesului - 2 august 1439).
Potrivit altor surse, Calinița era prințesă bizantină, născută sub numele de Caliphië (în greacă: Καλιφιη , Kaliphiē.

 
&&&
Doamna Mara sau Maria Tolmay a fost soția lui Mircea cel Bătrân. A fost mama unicului fiu legitim al lui Mircea, asociat la domnie, Mihail I. S-a născut probabil într-o familie nobilă maghiară neidentificată, care deținea proprietăți în actualul Lesencetomaj, lângă lacul Balaton în Regatul Ungariei din secolul al XV-lea. A murit în 1420 sau în 1427.
Numelei ei de botez a fost reconstruit, fundamentat pe tradiție, ca Mara. Aceasta deoarece doar ultimele două litere din nume (RA) s-au păstrat într-o inscripție de pe un tablou pictat în anul 1761.

 
Constantin Gane a susținut ca ea era membră a Dinastiei Basarabilor, adică ar fi fost vară primară cu soțul ei, Mircea cel Bătrân, astfel că se puteau căsători numai cu permisiunea specială emisă de arhiepiscopul de Ohrid. Sursele teoriei lui Gane nu pot fi identificate. Istoricii Petre P. Panaitescu, Constantin Rezachevici și Radu Florescu au avansat ideea că ar fi avut o strânsă legătură cu Conții de Cilli.

Potrivit istoricului Mihai Florin Hasan, nici numele de botez, nici familia ei, nu pot fi identificate cu siguranță. Numele de botez ar putea fi și Klara, sau chiar Ana. Deținea moșia Lesencetomaj lângă lacul Balaton în 1400, prin urmare ar putea avea legătură cu orice familie nobilă maghiară care a deținut proprietăți în regiune, inclusiv conții de Cillj, familiile Szécsi, Bánffy sau alte familii nobiliare care au deținut satul Badacsonytomaj.


&&&
Mircea a avut mai mulți fii, căci - spun Ducas și Chalcokondil - „ducând o viață liberală, a avut mulți copii naturali”, „care după moartea lui s-au apucat să se lupte între ei pentru domnie”. Mihail, asociat la domnie în 1418, moare în 1420. Alți urmași, care au ajuns pe tronul Țării Românești, sunt Radu Praznaglava (d. 1427), Alexandru Aldea (d. 1436) și Vlad Dracul (d. 1447), acesta din urmă fiind tatăl lui Vlad Țepeș. Un fiu cu nume necunoscut a fost luat ostatec la turci în 1417. În cronici mai sunt pomenite două fiice ale lui Mircea: Ana (căsătorită cu marele celnic Radić) și încă o fată, Arina (căsătorită cu sultanul Musa Celebi).
Dintre nepoții de frate a lui Mircea, fiii lui Dan I, sunt de amintit Dan al II-lea care va ajunge să și domnească, Ioan aflat în 1397 la Ragusa (Dubrovnik) și probabil Vlad Uzurpatorul. Anumiți istorici îl consideră pe Vlad ca fiind fiul lui Radu, deci frate cu Mircea.


&&&
Musa Çelebi a fost un prinț otoman, conducător al imperiului timp de trei ani, în timpul Interregnului Otoman, numele Çelebi fiind, de fapt, un titlu onorific care s-ar traduce prin gentleman.
Musa era unul dintre fiii lui Baiazid I Fulgerul, al patrulea sultan otoman, dar nu există surse exacte cu privire la identitatea mamei sale, aceasta fiind, după unii istorici, fiica unui bei otoman și, conform altor cercetători, o prințesă bizantină. (...) Musa a fost sugrumat chiar de fratele său pe 5 iulie 1413, Mehmed Çelebi devenind sultanul Mehmed I, unicul stăpân al Imperiului Otoman. Noul conducător a capturat faimoasa cetate de la Giurgiu, una dintre cele mai vechi construcții militare din Țara Românească, din care astăzi nu au mai rămas decât câteva pietre (ultima foto), iar Mircea cel Bătrân a pierdut treptat controlul asupra Dobrogei și accesul la mare...
După moartea lui Musa Çelebi, nu s-a mai știut nimic despre soarta Arinei, fiica lui Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești...