«Partea întunecată a Internetului?
Darknetul este considerată a fi fratele rău al Internetului, o platformă pentru traficul de arme și de droguri, un paradis pentru pedofili și teroriști. În realitate, nu este nici pe departe un spațiu atât de tenebros. (Capturile de ecran au în descrieri sursele și link-uri// selecții cu mai multe informații conexe)
Termenul „Darknet“ este asociat uzual cu afaceri obscure. Mai ales pentru faptul că platformele Darknet ilegale, precum Silk Road sau AlphaBay, pe care au fost tranzacționate droguri, arme și organe umane, au atras atenția mijloacelor media de pretutindeni. Acest areal al internetului a devenit în scurt timp un loc blestemat - politicienii vorbind chiar de o „insulă a ilegalității“. Ceea ce demonstrează înainte de toate că mulți oameni nu au habar despre ce este vorba în realitate.
Comunicarea anonim(izat)ă
Termenul Darknet se referă la comunicarea de pe internet care circulă anonimizată, ceea ce devine posibil, de exemplu, prin intermediul unui browser Tor. Darknetul utilizează tehnologii de criptare, pentru a realiza conexiuni între doi utilizatori nu arbitrar, ci manual și țintit. Un utilizator contactează o altă persoană prin intermediul calculatorului sau echipamentului său mobil, cele două adrese IP fiind conectate direct. În acest fel, cei doi utilizatori pot comunica sau face schimb de date, fără ca alte persoane să le poată urmări comunicarea. Particularitatea: rețeaua personală poate fi extinsă prin alte contacte. Fiecare dintre aceste rețele private rămâne însă decuplată de internetul clasic; utilizatorii sunt între ei. Pe internet există deci un număr mare de astfel de darkneturi, mai mici sau mai mari.
În principiu, pentru mulți oameni, posibilitățile unor schimburi de informații protejate sunt esențiale în vremurile unei supravegheri sporite. În continuare, câteva exemple despre modul în care rețelele închise și tehnologia Tor pot fi utilizate în mod rațional.
Avertizori de integritate/ whistlebloweri/ ,,denunțători”
Edward Snowden și Chelsea Manning sunt probabil numele cele mai cunoscute atunci când vine vorba despre dezvăluirea unor afaceri guvernamentale dubioase. Fostul angajat CIA Edward Snowden a dezvăluit activitatea excesivă de supraveghere a serviciilor secrete americane NSA. Bradley Manning, la acel moment soldat american, iar între timp cunoscut sub numele de Chelsea Manning (în urma unei operații de schimbare de sex), a divulgat platformei Wikileaks o jumătate de milion de documente americane privind războiul din Irak și Afganistan. Cu toate că nici Snowden și nici Manning nu au făcut uz de posibilitățile tehnice oferite de Darknet, ei au inspirat însă denunțători (whistlebloweri) din întreaga lume să dezvăluie abuzuri. Acest lucru funcționează cel mai bine cu metode care își șterg propriile urme. Un program precum browserul Tor poate fi de ajutor, el fiind utilizat de către whistleblowerii din toată lumea.
Căsuțele poștale ale redacțiilor
Pentru anumite informații, emisiunile de știri și ziarele trebuie să apeleze la informatori care nu doresc să se arate personal și cărora trebuie să le ofere măsuri de protecție. Din acest motiv, aproape toate redacțiile mai mari oferă posibilitatea de a transmite materiale în mod confidențial sau de a contacta redactorii în mod anonim. Mijloacele media, precum publicația britanică Guardian, cotidianul New York Times și publicația germană tageszeitung (taz) posedă căsuțe poștale cu extensia Tor .onion, unde utilizatorii pot încărca documente fără a-și dezvălui adresa IP. Tehnologia este utilizată și de marile ONG-uri (de exemplu Greenpeace).
Multe grupări de activiști din întreaga lume doresc să comunice în manieră securizată. De exemplu, grupările regionale ale Chaos Computer Club folosesc paginile .onion pentru comunicare internă. Systemli.org s-a profilat ca ”furnizor necomercial pentru comunicare confidențială”. Inițiativa germană pune la dispoziția indivizilor și inițiativelor servicii de e-mail, cloud și hosting printre altele prin intermediul unor adrese .onion. Conform propriilor informații, systemli dorește pe această cale să ofere protecție activiștilor. Omologul american Riseup.net oferă servicii similare.
Facebook este disponibil pe plan global?
Nu chiar. În anumite părți ale lumii, Facebook nu este disponibil deloc sau numai în formă cenzurată. Pentru a ocoli cenzura și blocarea accesului, din anul 2014 Facebook pune la dispoziție o pagină Tor specială.
„The Onion Router“
Tor – inițial un acronim pentru „The Onion Router“ – este cel mai cunoscut software de anonimizare a datelor pe internet. Inițial, Tor nu a servit protecției jurnaliștilor, denunțătorilor sau criticilor sistemului, ci era menit să protejeze agenții și forțele armate americane de ascultare. Proiectul lansat în anul 2000 de Universitatea Cambridge a fost inițial susținut de armata americană. La finele anului 2006, tehnologia relativ nouă a fost preluată de o organizație non-profit. Între timp, Tor și software-uri similare pentru activiști sunt folosite în toate țările, servind acțiunilor de revoltă și de deconspirare a abuzurilor. In țări precum China însă, în care accesul la internet este reglementat strict, organismele de stat au dezvoltat deja metode de a restricționa tehnologia Tor...»
Sursă selecții: «DARKNET/ Cinci exemple care arată de ce proasta reputație nu este justificată»/ revista Goete Institut Romania, autori Daniel Wendorf & Benedikt Plass-Fleßenkämper* - în original la https://www.goethe.de/ins/ro/ro/kul/mag/21343933.html
__________
*Daniel Wendorf este istoric și doctorand la TU Dresden. Din anul 2007 scrie pentru diverse reviste articole despre jocuri video, istoria acestora și trenduri digitale.
Benedikt Plass-Fleßenkämper este jurnalist independent, director și proprietar al agenției mediaplassma. Printre altele, scrie articole pentru publicațiile Spiegel Online, Zeit Online und WIRED Germany.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu