Pagini din Istoria României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1941-1945)

Listă autori - prefaţă, postfaţă, mesaje, studii, articole, 
eseuri, interviuri, versuri, recenzii - şi colaboratori

Prefaţă

Dorina-Elena N. Rusu (Bucureşti): doctor în istorie; cercetător la Centrul de Istorie şi Teorie Militară din Bucureşti (1974-1988); redactor la Editura Academiei Române (1988­1991); secretar ştiinţific al Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie a Academiei Române (1991­2014); consilier al preşedintelui Academiei Române (2014-2018); membru corespondent (2015-2022) şi membru titular al Academiei Române (din 2022).

Postfaţă

Ioan Opriş (Bucureşti): doctor în istorie; profesor de muzeologie şi istoria conservării la Centrul de Pregătire şi Perfecţionarea Profesională a Specialiştilor din Cultură (din 1971); profesor asociat la cursurile postuniversitare ale „Academiei de Arte”, Bucureşti (1978-1986); redactor principal la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică (1982­1990); coordonator şi director al Direcţiei Muzeelor şi Colecţiilor (1990-1991); director general al Muzeului Naţional Cotroceni (1991-1994); director general al Direcţiei Protecţia şi Valorificarea Patrimoniului Cultural Naţional din Ministerul Culturii (1993­1994); cercetător ştiinţific principal gradul I la Muzeul Satului, Bucureşti (1994-1999); director la Fundaţia Culturală Română (1997-1999); profesor asociat la Universităţile „Athenaeum”, „România de Mâine” şi „Spiru C. Haret” (1990-1995); conferenţiar universitar (1993-1999), profesor universitar (din 2000) şi conducător de doctorat la Universitatea „Valahia” (2001-2025); secretar de stat pentru Patrimoniul Cultural Naţional, Ministerul Culturii şi Cultelor (2001-2004); cercetător ştiinţific principal gradul I la Muzeul Naţional de Istorie a României (Secţia de Istorie, 2004-2008); şef al Centrului Naţional de Cercetare şi Documentare în Domeniul Muzeologiei „Radu Florescu” (2008­2009), colaborator (septembrie 2009-în prezent).
Mesaje

ÎPS Varsanufie (Râmnicu-Vâlcea): doctor în teologie; stareţ al Mănăstirii „Radu Vodă” Bucureşti (1999-2006); exarh al Arhiepiscopiei Bucureştilor (1999-2001); episcop- vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor (2001-2014); arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (2014-în prezent); membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (din 2001).

Corneliu Postu (Bucureşti): general-locotenent în rezervă; şef al Cabinetului Şefului Statului Major General (2013-2014); şef Serviciu Secretariat al Statului Major General (2014­2016); director-adjunct al Statului Major General (2016-2017); director al Statului Major General (2017); director al Statului Major al Apărării (2017-2024); preşedinte al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (5 iunie 2024 - în prezent).

Autori studii, articole, eseuri, interviuri, versuri, recenzii

Cristinel Dumitru Aioanei (Bacău): jurnalist şi publicist; prim-vicepreşedinte al Filialei Judeţene „Colonel Corneliu Chirieş” a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” şi redactor-şef al revistei „Bacăul Eroic”. Coordonator, în noiembrie 2018, la Bacău, al celei mai ample manifestări cultural-militare organizate după Revoluţia din Decembrie 1989: ceremonialul dedicat Centenarului Zborului Marii Uniri, desfăşurat în Piaţa Tricolorului, la care au participat peste 5.000 de oameni. Evenimentul a cuprins parade militare, slujbe religioase, momente artistice, dar şi un zbor simbolic al elicopterului militar care a reeditat gestul istoric al aviatorului Vasile Niculescu din 1918.

Nicolae Gabriel Albinaru (Râmnicu-Vâlcea): economist; eseist şi publicist; membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (din 2021).

Tiberiu Aniniş (Râmnicu-Vâlcea): profesor; publicist; muzeograf la Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea (1984-2021).

Marin I. Arcuş (Dănciuleşti, Gorj): profesor; publicist; membru fondator al Societăţii Cultural-Ştiinţifice „Rădineşti-Gorj”.

Nelu Barbu (Băbeni, Vâlcea): filolog; profesor de limba şi literatura română; dramaturg, eseist, critic şi istoric literar, animator cultural, publicist; director adjunct al Liceului „George Ţărnea”, Băbeni (1987-1989); inspector şcolar la Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea (1990-1991); director al Casei de Cultură „Dragoş Vrânceanu”, Băbeni (1993-2000); preşedinte al Societăţii Literare, Culturale şi Folclorice „Dor - Dragoş Vrânceanu”, Băbeni; membru al Uniunii Epigramiştilor din România şi al Asociaţiei „Forumul Cultural al Râmnicului”; preşedinte al Subfilialei „Cultul Eroilor” Băbeni din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (2007-în prezent).

Dumitru Bondoc (Costeşti, Vâlcea): inginer; publicist; membru al Forumului Cultural al Râmnicului; preşedinte al Subfilialei „Cultul Eroilor” Costeşti din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (2007-în prezent).

Grigore Buciu (Bucureşti): general de brigadă în retragere; filolog; profesor de limba şi literatura română, ziarist; eseist; publicist; artist plastic; redactor şef al revistei „Observatorul militar”, şef al Grupului de Presă (1998-1999) şi director al Trustului de Presă (1999-2000) din Ministerul Apărării Naţionale; consilier militar la Secretariatul de Stat (2001-2003) şi consilier al Secretarului de Stat din Ministerul Apărării Naţionale (2003­2008); vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” şi redactor la revista „România Eroică” (2010-în prezent); membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (din 2016). 

Nori Ionela Cadea (Craiova): profesor de istorie la Colegiul Naţional Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova; publicist; membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (din 2023).

Gheorghe Calcan (Ploieşti): profesor istorie-filozofie; doctor în istorie; cercetător istoric şi publicist; profesor la Liceul Industrial nr. 6, Ploieşti (1980-1990) şi la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, Ploieşti (1990-2002); conferenţiar şi profesor universitar la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti (2002-2017); membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România - Filiala Judeţeană Prahova (1980-2002); vicepreşedinte al Filialei Judeţene Prahova a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Dumitru Cauc (Fărcăşeşti, Gorj): profesor; doctor în istorie; membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (2016-2025).

Mihai Călugăriţoiu (Vlădeşti, Vâlcea): profesor, colonel în retragere; publicist; membru al „Forumului Cultural al Râmnicului” (din 2014); colaborator (2023) şi membru (din 2025) al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Viorel Câmpean (Satu Mare): doctor în istorie; cercetător istoric, publicist; bibliotecar la Biblioteca Judeţeană Satu Mare.

Teodor Cenuşă (Botoşani): teolog, doctor în teologie; publicist; preot militar de garnizoană, cu gradul de maior - Garnizoana Botoşani.

Cezar Cobuz (Iaşi): colonel în retragere; doctor în ştiinţe militare; membru (din 2008) şi preşedinte (din 2021) al Filialei Judeţene Iaşi a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Ionel Corcodel (Baia Mare): colonel în rezervă; publicist; vicepreşedinte al Filialei Judeţene Maramureş a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Ioan Damaschin (Constanţa): comandor în retragere; istoric militar, doctor în istorie militară navală; profesor universitar; cercetător istoric; membru fondator al Filialei Judeţene Constanţa a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” şi al Filialei Judeţene Constanţa a Ligii Navale Române.

Nicolae Daneş (Râmnicu-Vâlcea): profesor; cercetător istoric, publicist; membru al Asociaţiei „Forumul Cultural al Râmnicului”.

Gheorghe Deaconu (Râmnicu-Vâlcea): Doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti (1984); profesor de limba şi literatura română la Şcoala Generală Rădăcineşti, com. Berislăveşti, jud. Vâlcea (1967-1968); metodist şi apoi director al Casei Judeţene a Creaţiei Populare / Centrului Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă Vâlcea (1968-1988) şi, prin comasarea administrativă a instituţiilor, director al Şcolii Populare de Artă din Râmnicu-Vâlcea (1983-1988); şeful secţiei Etnografie a Muzeului Judeţean Vâlcea, coordonator al Muzeului Satului Vâlcean (Bujoreni, 1988-1990); director al Centrului Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Vâlcea (1990); consilier în Ministerul Culturii şi apoi director al Centrului Naţional de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare (Bucureşti, 1990-1992); director al Centrului Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Vâlcea (1992-2001); director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea (2001-2004); manager al SC Ateneul Meşterul Manole SRL, director al Editurii Fântâna lui Manole (2005- în prezent).

Adrian Deheleanu (Timişoara): doctor în filologie; publicist; muzeograf la Muzeul Naţional al Banatului.

Constanţiu Dinulescu (Craiova): doctor în istorie; conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Sociale a Universităţii din Craiova; preşedinte al Filialei Dolj a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România (2009-2019); membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (din 2010).

Bebe Gh. Dobre (Scoarţa, Gorj): colonel în retragere; doctor în ştiinţe geonomice; publicist; preşedinte al Subfilialei „Cultul Eroilor” Scoarţa din cadrul Filialei Judeţene Gorj a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Silviu Dragu (Tulcea): plutonier adjutant principal în rezervă; publicist; preşedintele Filialei Judeţene Tulcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Sorin Drăguşin (Drăgăşani): colonel; doctor în filosofie; şeful Catedrei de Pregătire Socio-Umană şi Limbi Străine la Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica”, Drăgăşani, judeţul Vâlcea.

Alesandru Duţu (Bucureşti): colonel în retragere; istoric militar, doctor în ştiinţe militare (specialitatea Istorie militară); profesor universitar; cercetător istoric şi publicist, specialist în istoria celui de-Al Doilea Război Mondial; cercetător ştiinţific la Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară (1973-1990), Institutul pentru Studii Operativ Strategice şi Istorie Militară (1990-1993), Institutul de Istorie şi Teorie Militară (1993-1997), Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară (1998-2000), Arhivele Militare Române (2000-2003); profesor (şef de catedră, decan) la Facultatea de Istorie a Universităţii „Spiru Haret”, Bucureşti (2003-2013); vicepreşedinte al Comisiei Române de Istorie Militară (din 1998). ’ ’

Chirilă Enescu (Drobeta-Turnu Severin): muzeograf; doctorand în istorie; şef Secţia Artă a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier (2014-în prezent).

Marian Gargaz (Bucureşti): colonel în retragere (Arma Geniu); publicist; preşedinte activ (2013-2019) şi preşedinte de onoare (din 2019) al Asociaţiei Militarilor în Rezervă şi în Retragere din Arma Geniu.

Dumitru Garoafă (Râmnicu-Vâlcea): profesor; arhivist; cercetător istoric şi publicist; Liceul Industrial nr. 1, Râmnicu-Vâlcea (astăzi Liceul Tehnologic „General Magheru”), (1977-1994); referent de specialitate, consilier şi consilier superior în cadrul Serviciului Judeţean Vâlcea al Arhivelor Naţionale (1994-2017); membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (2016-în prezent).

Ion-Leone Gavrilă-Ciobotea (Craiova): doctorand în istorie la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române; cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” al Academiei Române; membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (2016-în prezent). 

Ion Giurcă (Bucureşti): colonel în retragere; istoric militar, doctor în ştiinţe militare (specializarea Istorie militară); asistent, lector, conferenţiar, profesor universitar la Academia Militară, Academia de Înalte Studii Militare, Universitatea Naţională de Apărare ,,Carol I” (1984-2004); profesor universitar asociat, conducător de doctorat, Universitatea Naţională de Apărare ,,Carol I” (2004-2021); profesor universitar la Universitatea „Hyperion” din Bucureşti (2011-în prezent); membru în Comisia Română de Istorie Militară şi în Consiliul ştiinţific al revistelor „Document”, „Buletinul Arhivelor Militare Naţionale Române”, „Misiunea” (revista Centrului de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe Române cu Armata României ,,General Paul Teodorescu”), referent ştiinţific „Gândirea Militară Românească” (revistă de Ştiinţă Militară şi Studii de Securitate, editată de Statul Major al Apărării); colegiul de redacţie „Cohorta” (revistă de istorie militară a Institutului pentru Ştiinţă şi Memorie Militară, Chişinău), „Acta Carpatica” (Anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei); membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (din 2019).

Luminiţa Giurgiu (Bucureşti): doctor în istorie; cercetător istoric şi publicist; membru în Comisia Română de Istorie Militară.

Teodora Giurgiu (Bucureşti): doctor în istorie; cercetător istoric şi publicist; arhivist la Arhivele Militare Naţionale Române.

Georgeta Ghionea (Craiova): doctor în istorie; publicist; cercetător ştiinţific gradul III şi coordonator programe şi proiecte de cercetare în cadrul Institutului de Cercetări Socio- Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” al Academiei Române; membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (din 2025).

Maria Gogu-Zinovii (Chişinău): doctor în istorie; şef Direcţia generală a Fondului arhivistic guvernamental din cadrul Agenţiei Naţionale a Arhivelor Republicii Moldova.

PS Veniamin Goreanu (Cahul): doctor în teologie; lector la Academia de Teologie din Chişinău (2000-2003) şi la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din cadrul Universităţii din Bucureşti (2010-2018); secretar la Cancelaria Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (2008-2009); consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod (2015-2018); Episcop al Basarabiei de Sud (ales la 24 mai 2018); membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (din 2018).

Ciprian Hugianu (Sfântu Gheorghe, Covasna): inginer; cercetător la Centrul Ecleziastic de documentare „Mitropolit Nicolae Colan” - Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna (din 2000), instituţie de spiritualitate ortodoxă şi cultură românească subordonată Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei; director cultural al Centrului European de Studii Covasna- Harghita, Sfântu Gheorghe.

Cătălin Huţu (Salcea, Suceava): publicist; profesor de istorie la Şcoala Gimnazială „Aurelian Stanciu” Salcea.

Ioan St. Lazăr (Râmnicu-Vâlcea): doctor în filologie; conferenţiar universitar; scriitor (eseist, poet), publicist, editor, animator cultural, critic şi istoric literar; preşedinte executiv al Fundaţiei Culturale „Sfântul Antim Ivireanul”, preşedinte al Asociaţiei „Forumul Cultural al Râmnicului” şi secretar al Centrului de Studii Medievale şi Premoderne „Antim Ivireanul”, 
Râmnicu-Vâlcea; membru al Uniunii Scriitorilor din România; membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (2016-în prezent).

Ioan Lăcătuşu (Sfântu Gheorghe): sociolog, arhivist, muzeograf, publicist şi editor; doctor în sociologie; arhivist principal la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Covasna (1990-1994); muzeograf, director, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei (1994-2002); expert în Corpul de Control al Ministrului Administraţiei Publice şi apoi al Ministerului Administraţiei şi Internelor Bucureşti (2002-2004); şef Serviciu Metodologie, Îndrumare şi Control la Arhivele Naţionale ale României, Bucureşti (2004-2005); arhivist (consilier superior; 2005­2011) şi director (2006-2009) la Direcţia Judeţeană Covasna a Arhivelor Naţionale; arhivist, publicist, editor şi director onorific al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, director al Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi al Editurii „Eurocarpatica” (2011-2024).

Ioan Lisnic (Gura Căinarului, Republica Moldova): teolog, doctor în teologie; cercetător istoric, publicist; preot-paroh la Parohia Putineşti (Biserica „Sfântul Nicolae”) şi profesor de religie la Şcoala Gimnazială Putineşti, raionul Floreşti, Republica Moldova.

Corvin Lupu (Sibiu): istoric, doctor în istorie; profesor universitar; şef al Catedrei de Istorie (1991-1996), şef al Catedrei de Ştiinţe Politice (1996-2004), decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate (2004-2008) ale Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu; fondator la nivel naţional al specializărilor (programelor de licenţă) Relaţii Internaţionale (2002) şi Studii de Securitate (2006) şi fondator al primelor programe postuniversitare şi de studii masterale din România în domeniul Studiilor de Securitate (2002); membru al Comisiei de Istorie Economică a Academiei Române (din 2002), pe care a reprezentat- o la congresele mondiale de Istorie Economică de la Buenos Aires (2002) şi Helsinki (2006); membru fondator al Fundaţiei „Panteonul României” a Academiei Române (2009); membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (din 2019).

Remus Macovei (Constanţa): colonel în retragere; publicist; preşedinte al Filialei Judeţene Constanţa a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”; membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (2016-în prezent).

Cristian Mareş (Baia Mare): master în istorie; administrator şi director la Editura Marist, Baia Mare, axată pe memorii şi cărţi cu caracter istoric; membru în mai multe asociaţii culturale.

Constantin Mănescu-Hurezi (Horezu, Vâlcea): teolog, doctor în istorie; cercetător istoric şi publicist; preot paroh la Parohia Horezu II-Urşani din Arhiepiscopia Râmnicului; membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (2010-în prezent).

Cornel Mărculescu (Bucşani, Dâmboviţa): doctor în istorie; cercetător; profesor la Şcoala Gimnazială „Dora Dalles” Bucşani, judeţul Dâmboviţa.

Ion Mogoş (Craiova): colonel în retragere; publicist; preşedinte al Filialei judeţene „Fraţii Buzeşti” Dolj a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Victor-Dănuţ Muscalu (Baia de Aramă): teolog; doctorand în Istoria Bisericii Ortodoxe Române; preot paroh la Parohia Obârşia Cloşani, din Episcopia Severinului şi Strehaiei; profesor de Religie Ortodoxă la Colegiul Tehnologic „Constantin Brâncoveanu” Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi.

Alexandru Oşca (Bucureşti): colonel în retragere; istoric militar, doctor în istorie; profesor universitar; cercetător istoric; şeful Arhivelor Militare Române (1992-2000); şeful Serviciului Arhive şi Documentare Militară al Statului Major General (2000-2005); directorul Serviciului Istoric al Armatei (2005-2006); lector universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Craiova (2006-2011); conferenţiar şi profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii „Hyperion” din Bucureşti (2011-2018); vicepreşedinte al Comisiei Române de Istorie Militară (1996-în prezent); purtător de cuvânt al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” şi membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” (2019-în prezent).

Petre Otu (Bucureşti): colonel în retragere; istoric militar, doctor în ştiinţe militare; profesor universitar; preşedintele Comisiei Române de Istorie Militară, membru al Comisiei Internaţionale de Istorie Militară (1998-în prezent).

Dumitru-Valentin Pătraşcu (Târgu-Jiu): istoric, doctor în istorie; cercetător istoric; publicist; muzeograf la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”; membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (2016-în prezent).

Eugen Petrescu (Râmnicu-Vâlcea): istoric; preşedinte al Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea (2009-în prezent) şi coordonator al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (2010-în prezent).

Ion Al. Popescu (Băile Olăneşti, Vâlcea): profesor; doctor în istorie; cercetător istoric; publicist; membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (din 2019).

Lucian Popescu Vava (Craiova): istoric, doctor în istorie; muzeograf la Muzeul Olteniei Craiova şi profesor la Şcoala Gimnazială „Alexandru Macedonski” Craiova; secretar de redacţie la revista „Oltenia. Studii şi comunicări. Arheologie-Istorie” (2015-2022).

Dumitru Preda (Bucureşti): doctor în istorie; membru corespondent al Academiei Române (din 2025); arhivist, cercetător ştiinţific, profesor universitar, diplomat; şef al Arhivei istorice şi director al Direcţiei Arhivelor Diplomatice (1997-2002); delegat permanent adjunct şi însărcinat cu afaceri al României pe lângă UNESCO (2002-2007); director al Direcţiei Originari din România (2008-2009); ambasador extraordinar şi plenipo­tenţiar al României în Cuba (2011-2016); membru al Comitetului de Bibliografie al Comisiei Internaţionale de Istorie Militară (1990-2025); membru al Biroului Comisiei Internaţionale de Istorie a Relaţiilor Internaţionale (2006-în prezent); director ştiinţific al Fundaţiei Europene Titulescu (2021-în prezent).

Cristina Pretorian (Craiova): filolog, doctorand în filologie; profesor de limba şi literatura română la Colegiul Naţional Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova.

Dan Prisăcaru (Iaşi): colonel în rezervă; doctor în istorie; cercetător, publicist; iniţiator şi coordonator al mai multor proiecte ştiinţifice, comemorative şi de tradiţii militare desfăşurate în Iaşi, Zona de Nord-Est şi peste Carpaţi; coordonator al Muzeului Militar „Ştefan cel Mare” (înfiinţat la iniţiativa sa în anul Centenar, 2018) - Filiala Moldova, Iaşi a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” (2018-în prezent); cadru didactic asociat la Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu; membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (din 2025).

Rebeca-Andreea Rasol (Piteşti): elevă la Colegiul Naţional „Ion C. Brătianu” Piteşti, membră a Cercului Şcolar „Cultul Eroilor” din cadrul liceului.

Bogdan Emanuel Răduţ (Craiova): istoric, doctorand în istorie la Şcoala de Studii Avansate a Academiei Române - Şcoala Doctorală de Istorie şi Arheologie din cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti; cercetător, publicist; membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (2018-în prezent).

Tudor Răţoi (Drobeta-Turnu Severin): profesor; doctor în istorie; arhivist; conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Sociale a Universităţii din Craiova (2008-2010); director al Direcţiei Judeţene Mehedinţi a Arhivelor Naţionale (1995-2018), director general-adjunct al Arhivelor Naţionale (2006-2007); cercetător, consilier ştiinţific şi editorial la Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (2016-în prezent).

Iulian Rusanovschi (Chişinău): avocat; doctor în ştiinţe juridice; cercetător istoric şi publicist; membru fondator al Asociaţiei Obşteşti „Monumentum”, Chişinău (2018), calitate în care a iniţiat şi coordonat restaurarea a numeroase monumente, parcele şi cimitire de război româneşti, distruse de sovietici în timpul ocupaţiei, construirea de monumente noi închinate unor eroi şi martiri şi unor personalităţi bisericeşti, politice, militare şi culturale româneşti situate pe teritoriul Republicii Moldova.

Gabriel Sarcină (Târgu Jiu): cercetător istoric şi publicist; profesor de istorie la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” Peştişani, judeţul Gorj; membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice - Filiala Gorj; membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (2016-în prezent).

David-Aurelian Sămăreanu (Piteşti): elev la Liceul Teoretic „Ion Cantacuzino” Piteşti; membru al Cercului Şcolar „Cultul Eroilor” din cadrul liceului.

Ionuţ Săraru (Râmnicu-Vâlcea): cercetător istoric şi publicist; muzeograf la Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu”, comuna Nicolae Bălcescu, judeţul Vâlcea; membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (2018-în prezent).

Costin Scurtu (Constanţa): profesor; doctor în economie; publicist; muzeograf la Filialei Constanţa a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”; preşedintele Asociaţiei Culturale „Astra Dobrogeană” şi membru al Filialei Judeţene Constanţa a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Ilie Schipor (Bucureşti): colonel în retragere; istoric militar, doctor în istorie; profesor universitar; cercetător istoric şi publicist; director al Muzeului Militar Naţional (1995-2000); şef al Secţiei Tradiţii Militare din Ministerul Apărării Naţionale (1990-1995; 2000-2002); director adjunct al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2004-2009); ministru-consilier în Ambasada României la Moscova (2009-2019); vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Alin Spânu (Bucureşti): doctor în istorie; cercetător istoric, specialist în istorie militară şi istoria serviciilor de informaţii; profesor universitar asociat la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti; membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (din 2025).

Dumitru Stanca (Chiajna, Ilfov): colonel în rezervă; preşedinte al Asociaţiei Culturale „Pro Memoria”, comuna Osica de Sus, judeţul Olt (din 2020); membru în Biroul Executiv Central al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (din 2023).

Voicu Liviu Şichet (Satu Mare): colonel în rezervă; a activat în cadrul Direcţiei Judeţene de Informaţii Satu Mare (1989-2006); preşedinte al Sucursalei Satu Mare a Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii (din 2008); preşedinte al Asociaţiei Civice „Tempora” Satu Mare (din 2021); redactor coordonator al revistei „Eroii Neamului” (din 2009); vicepreşedinte al Filialei Judeţene Satu Mare a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (din 2013).

Cristian Troncotă (Şelimbăr, Sibiu): doctor în istorie militară (titlu obţinut la Academia de Înalte Studii Militare); profesor universitar (2001-2009) şi decan (2003-2008) la Facultatea de Informaţii din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii; conducător de doctorat (2007-2018) la Academia Naţională de Informaţii şi decan (2008-2009) al Şcolii Doctorale; din 2013, profesor universitar titular la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu şi din 2019 până în prezent profesor cu contract, unde predă cursuri pe teme legate de istoria serviciilor de informaţii şi studii de securitate.

Octavian Ţîcu (Chişinău): istoric, sportiv de performanţă - boxer profesionist (de şapte ori campion naţional în Republica Moldova, 1995-2003; participant la Jocurile Olimpice de vară de la Atlanta din 1996), politician (ministru, deputat; candidat la Preşedinţia Republicii Moldova la alegerile din 2020 şi 2024); doctor în istorie; cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Istorie al Universităţii de Stat din Moldova; profesor universitar asociat la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti; cercetător senior la Centrul de Cercetare a Istoriei Relaţiilor Internaţionale şi Studii Culturale „Grigore Gafencu”, Universitatea Valahia din Târgovişte.

Aurel Florin Ţuscanu (Roman): teolog; doctor în istorie; lector universitar; cercetător istoric; publicist; protopop al Protopopiatului Roman (2004-2013), preot paroh la Parohia „Ştefan cel Mare” din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului; lector la Universitatea de Stat „Alecu Russo” Bălţi, Republica Moldova; preşedinte al Asociaţiei „Mitropolit Visarion Puiu” (2007-în prezent); membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (din 2025).

Titi-Titu Vasile (Craiova): profesor de istorie la mai multe instituţii de învăţământ gimnazial şi liceal din municipiile Craiova şi Târgu Mureş; membru (din oct. 2009) şi vicepreşedinte (din 11 mai 2023) al Filialei Judeţene Dolj „Fraţii Buzeşti” a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Nicolae Vasiloiu (Olanu, Vâlcea): agent şef principal de poliţie; publicist; poliţist de proximitate la Poliţia Oraşului Băile Govora, judeţul Vâlcea.

Ioan Vlad (Braşov): colonel în retragere; istoric militar, doctor în istorie; activitate didactică până la gradul de conferenţiar în învăţământul militar: Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri, Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Artilerie Antiaeriană şi Radiolocaţie (devenită Institutul Militar de Artilerie şi Rachete A.A. „General Bungescu”, ulterior Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”) (1979-2001), conferenţiar (din 2001) şi profesor universitar (din 2005), prodecan şi secretar ştiinţific la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative din Braşov a Universităţii „Spiru Haret” (2001-2015); redactor responsabil la „Revista de istorie militară”, supliment al revistei „Viaţa militară” (mai-octombrie 1985); membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (din 2021); membru al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (din 2023).

Mircea Vladu (Bujoreni, Vâlcea): general de brigadă în retragere; doctor în ştiinţe militare; cercetător istoric; publicist; comandant al Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos” Brăila (2011-2013); profesor universitar la Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu (2015-în prezent); primul ofiţer român care a condus un exerciţiu multinaţional NATO în afara teritoriului României (2011).

George Voica (Frânceşti, Vâlcea): filolog; profesor de limba şi literatura română; scriitor (poet şi prozator), membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Colaboratori

Ramona Chiribuţă (Craiova): doctor în filologie; profesor de limba engleză la Şcoala Gimnazială „Gheorghe Bibescu” şi la Şcoala Gimnazială „Elena Farago”, Craiova; expert în competenţe transversale, ledearship şi dezvoltare personală; colaborator extern Open University of Amsterdam, colaborator extern Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor” al Academiei Române.

Simona Dobrete (Râmnicu-Vâlcea): tehnoredactor şi grafician.

Georgeta Ghionea (Craiova): vezi la autori.

Camelia Neagoe (Craiova): specializare istorie, limba şi literatura franceză; profesor de limba franceză la Liceul „Voltaire”, Craiova; traducător autorizat.

&&&

C U P R I N S

Prefaţă (Acad. Dorina-Elena N. Rusu) / 21 Foreword (Acad. Dorina-Elena N. Rusu) / 27 Preface (Acad. Dorina-Elena N. Rusu) / 33

Notă asupra volumului (Eugen Petrescu) / 39 Note on the volume (Eugen Petrescu) / 48 Note sur le volume (Eugen Petrescu) / 56

Consideraţii generale / 65

Alesandru Duţu, Intre Wehrmacht si Armata Roşie (1941-1945). Mobiluri, caracteristici, speranţe, împliniri şi deziluzii / 65

Ion Giurcă, Consecinţe politice şi militare ale cedării fără luptă a teritoriului revendicat de URSS în anul 1940 / 75

Capitolul I. Simpozioane / 93

I.1. Simpozionul Naţional de Istorie „România în cel de-Al Doilea Război Mondial, 1941-1945” (Mănăstirea Cozia, oraşul Călimăneşti, judeţul Vâlcea, 9 mai 2025) / 93

1.1.1. Programul evenimentului / 93

1.1.2. Cronica evenimentului / 95

1.1.3. Mesaje / 103

Mesajul înaltului ierarh al Râmnicului / 103

Mesajul preşedintelui Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria ” / 105

1.1.4. Lucrările simpozionului - studii, articole, eseuri, versuri, recenzii / 106

Ion Al. Popescu, România şi Al Doilea Război Mondial / 106

Alexandru Oşca, Negocieri paralele: cum s-a ajuns la semnarea şi la dezavuarea Pactului Sovieto-German din 23 august 1939 / 245

Dan Prisăcaru, Evacuarea Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa - o radiografie a carenţelor şi vulnerabilităţilor establishment-ului politico-militar al statului şi societăţii româneşti interbelice / 253

Adrian Deheleanu, Tragicul an 1940 în istoria românilor / 274

Ionuţ Săraru, Problema evreilor din România în timpul guvernării Ion Gigurtu (4 iulie - 4 septembrie 1940) / 293

Constanţiu Dinulescu, Secvenţe ale activităţii generalului Radu R. Rosetti ca ministru al Educaţiei Naţionale (1941) / 298

Cristian Mareş, Vânătorii de munte în Caucaz / 320

Ioan St. Lazăr, Doi ofiţeri vâlceni de elită în Al Doilea Război Mondial: Nicu Negrici şi Dumitru Păsat / 350

Ion-Leone Gavrilă-Ciobotea, Legionarii trimişi pe front / 362

Tiberiu Aniniş, Dumitru Cauc, Ofiţeri olteni în războiul sfânt din Răsărit. Trăiri şi destine / 366

Ioan Damaschin, „Operaţiunea 60.000”. Retragerea trupelor româno-germane din Crimeea - cea mai mare Operaţie Navală din Marea Neagră în cel de-Al Doilea Război Mondial / 381

Ioan Vlad, „Divizia de Cremene” şi bravul ei comandant, Generalul Ion Dumitrache în Războiul de Reîntregire (1941-1945) / 391

Aurel Florin Ţuscanu, Câteva consideraţii privind activitatea mitropolitului Visarion Puiu în cadrul Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria (1942-1943) / 402

Corvin Lupu, Perspective de ieşire a României din alianţa cu Germania, în lumina unui document diplomatic al SUA / 431

Corvin Lupu, Armistiţiul sovieto-român, „cheie” a luptei pentru putere dintre regele Mihai şi mareşalul Ion Antonescu / 440

Alin Spânu, Activităţi comuniste de sabotaj şi propagandă politică, în analiza serviciilor de informaţii româneşti (iulie-august 1944) / 467

Lucian Popescu Vava, La cumpăna lui 23 August 1944 - mărturiile colonelului Alexandru Badea Constantinescu / 474

Sorin Drăguşin, Participarea efectivelor Scolii Militare de la Drăgăşani la luptele din vara anului 1944 / 488

Tudor Răţoi, Mehedinţiul în actul istoric de la 23 august 1944 şi în conjunctura generată de acesta până în martie 1945 /494

Ioan Lăcătuşu, Aspecte ale vieţii cotidiene din Sfântu Gheorghe, după eliberarea oraşului de sub ocupaţia străină (8 septembrie 1944 - 6 martie 1945) / 519

Ioan Lăcătuşu, Viaţa publică a judeţului Trei Scaune, după eliberarea localităţilor de sub ocupaţia străină, la 8 septembrie 1944/ 536

Dumitru Garoafă, Un „ cap de pod” prea... depărtat: Ulmanka (26-29 martie 1945) / 546 Costin Scurtu, Paşi pe calea sovietizării ţării. Aspecte din Dobrogea în 1945 / 567

Georgeta Ghionea, Activitatea bancară în Oltenia, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial / 578

Dumitru Garoafă, Soarta arhivelor româneşti evacuate în judeţul Vâlcea în anul de cotitura 1944 / 590

Luminiţa Giurgiu, Teodora Giurgiu, Din elita clerului militar: Preotul maior Alexandru Vidrighinescu - confesorul Garnizoanei Râmnicu-Vâlcea / 610

Teodor Cenuşă, Episcopul Partenie Ciopron - ultimul Episcop al Armatei (1937-1948) / 621 Constantin Mănescu-Hurezi, Preoţimea vâlceană în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Părintele Gheorghe I. Tomescu din Horezu (1911-2004) / 626


Dumitru-Valentin Pătraşcu, Preoţi şi cântăreţi bisericeşti din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa refugiaţi în judeţul Gorj 1944 / 637

Aurel Florin Ţuscanu, Mitropolitul Visarion Puiu. Anii de exil (1944-1964) / 654

Remus Macovei, Generali români prizonieri în cel de-Al Doilea Război Mondial / 662 Mircea Vladu, Drama generalilor români, în perioada 1944-1964 / 678 Sorin Drăguşin, Suflet cu epoleţi - general de brigadă Stefan T. Buterez / 686

Gheorghe Deaconu, Cum a cântat ostaşul Ilie Zugrăvescu pe front, ca la radio... / 689 Gheorghe Calcan, Scrisori din concentrare şi de pe frontul celui de-Al Doilea Război Mondial / 703

Dumitru Bondoc, Din amintirile unui caporal de artilerie. Jurnal de război / 730 Gabriel Sarcină, Corespondenţă inedită din Al Doilea Război Mondial rămasă de la sublocotenentul Octavian Popescu din judeţul Gorj, ofiţer în Batalionul 18 Vânători de Munte / 739

Mihai Călugăriţoiu, Jurnal de front / 765

Nori Ionela Cadea, Cristina Pretorian, Aripi şi speranţă. Eroinele necunoscute ale frontului românesc / 772

Nicolae Daneş, Fapte de eroism din Al Doilea Război Mondial (1940-1945) descrise în presa vâlceană/ 786

Grigore Buciu, Eroul de la Sfântu Gheorghe cu care începe eliberarea Ardealului / 790 Viorel Câmpean, Eroi vâlceni căzuţi în judeţul Satu Mare în toamna anului 1944 / 795 Marian Gargaz, Eroul pontonier Eftimie Croitoru - salvatorul podului de pe Tisa (17 noiembrie 1944) / 805

Marin I. Arcuş, Ostaşii-eroi din Rădineştii Gorjului în cel de-Al Doilea Război Mondial / 814 Cristinel Dumitru Aioanei, Eroii băcăuani în Al Doilea Război Mondial - trei destine, o singură jertfă / 819

Ciprian Hugianu, Grigore Chiţu - un erou din Poiana Sărată căzut la datorie / 830 Nicolae Vasiloiu, Comuna Olanu, judeţul Vâlcea. Eroism şi sacrificiu în cel de-Al Doilea Război Mondial (1941-1945) / 832

Victor-Dănuţ Muscalu, Mehedinţiul de Munte în tranşee: comuna Negoeşti în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial / 842

Chirilă Enescu, Semnificaţiile plastice şi discursul ideologic al Monumentului Gărzilor Patriotice din Drobeta-Turnu Severin în contextul retragerii trupelor germane din august 1944 / 853

Eugen Petrescu, Eroii neamului omagiaţi la Râmnicu-Vâlcea prin două monumente noi / 860 Voicu Şichet, Programul „ Comemorarea Eroilor Neamului în judeţul Satu Mare ” / 879 Eugen Petrescu, Ultimii veterani vâlceni, în viaţă, ai celui de-Al Doilea Război Mondial, 1941-1945 / 887

Ioan St. Lazăr, Un episod dramatic dinaintea Conferinţei de Pace de la Paris: greva studenţească academică de la Cluj, în primăvara lui 1946 / 

Bogdan Emanuel Răduţ, „Pacea”: emisiunea filatelică dedicată semnării Tratatelor de Pace de la Paris (1947) / 904

Grigore Buciu, 23 august 1944. Intre alb şi negru / 913

Nicolae Gabriel Albinaru, Ostaşi, vă ordon: treceţi „Nistrul”!/ 918

Nicolae Gabriel Albinaru, Eroul meu / 921

Nelu Barbu, Al Doilea Război Mondial. Mircea Vrânceanu, între apriorism şi trăirism /

George Voica, Celui mai bătrân bărbat din Europa. D-lui Ilie Ciocan, din Bratia Vale, Galicea (jud. Vâlcea), la 112 ani / 931

I.2. Simpozionul evocativ „80 de ani de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial” (Bucureşti, 22 mai 2025) / 933

1.2.1. Programul evenimentului / 933

1.2.2. Cronica evenimentului / 935

1.2.3. Lucrările simpozionului - studii, articole, eseuri / 941

Ilie Schipor, Soarta tragică a victimelor române de război / 941 Dumitru Preda, Destinul unui erou nedreptăţit: generalul Henri Cihoski / 951 Alexandru Oşca, Controverse privind semnarea capitulării necondiţionate de către forţele germane / 959

Cornel Mărculescu, Vasile T. Popescu - Jurnal de război: spre amintirea anilor petrecuţi pe front în 1941-1942 / 970

Dumitru Stanca, Sublocotenent Mihai Coliopol - o jertfă în numele unui ideal / 982 Cătălin Huţu, Generalul Leonard Mociulschi - un simbol al trupelor de Vânători de Munte (27 martie 1889 - 15 aprilie 1979) / 988

Silviu Dragu, Infanteria marină română în Al Doilea Război Mondial / 944 Ionel Corcodel, Poetul maramureşean Ion Siugariu / 1004

Ion Mogoş, Titi-Titu Vasile, Aripi frânte, amintiri eterne. Comemorarea a 80 de ani de la jertfa supremă, pentru apărarea neamului românesc, a fraţilor eroi Ion şi Constantin Racoţeanu / 1007

David-Aurelian Sămăreanu, Rebeca-Andreea Rasol, Evocare: Eroul sanitar Elena Chiriţă / 1014

Bebe Gh. Dobre, Monumentul Eroilor şi Veteranilor de Război din comuna Scoarţa, judeţul Gorj / 1021

Grigore Buciu, Omagiu ostaşului român căzut la datorie, pentru Patrie, pe câmpul de luptă / 1032

Remus Macovei, Eroul de la Strâni/ 1045

Cezar Cobuz, Generalul de armată în retragere Gheorghe Stefan Dimofte - o lecţie vie de onoare şi demnitate / 1053

Capitolul II. Interviuri / 1079

Interviu-dialog între istoricii Corvin Lupu şi Cristian Troncotă: Implicarea serviciilor secrete în evenimentele de la 23 august 1944 / 1079

Interviu acordat generalului Grigore Buciu de către istoricul Petre Otu: Despre război şi pace după 80 de ani / 1109

Capitolul III. Restituiri istorice în Republica Moldova / 1137

Octavian Ţîcu, Basarabia şi Transnistria în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial / 1137 PS Veniamin Goreanu, Mănăstirea Eroilor, cu hramul „înălţarea Domnului” din satul Stoianovca, altar de jertfă şi loc de rugăciune şi de pomenire / 1158

Ioan Lisnic, Inaltpreasfinţitul Efrem Enăcescu - din activitatea sa de arhipăstor al Mitropoliei Basarabiei / 1180

Maria Gogu-Zinovii, Instaurarea puterii sovietice în Basarabia şi exilările populaţiei la munci forţate în minele din URSS din anii 1940-1941 / 1190

Corvin Lupu, Cauze ale eşecului proiectelor de revenire a Basarabiei la România / 1201 Iulian Rusanovschi, Opere comemorative de război româneşti restaurate de Asociaţia „Monumentum” Chişinău, Republica Moldova / 1213

Eugen Petrescu, Cinstirea memoriei preotului martir basarabean Alexandru Baltaga - opozant al regimului sovietic / 1304

Capitolul IV. Apariţii editoriale / 1323

Ion Giurcă, Rezistenţă şi supravieţuire la trio confiniumul Marilor Puteri. Repere istorice şi identitare (1914-1940), Sibiu, 2024, autor col. (r) dr. Dan Prisăcaru / 1323

Alin Spânu, Adrian Scrieciu, Ultimii aliaţi ai lui Hitler. Cu două documente diplomatice inedite (prefaţă Alin Spânu), Bucureşti, 2024 / 1327

Tudor Răţoi, O interesantă lucrare despre istoria politică recentă a Republicii Moldova: Dorin Cimpoeşu, PAS. Guvernarea integrării europene, 2021-2025. O istorie politică, Bucureşti, 2025/ 1330

Eugen Petrescu, Voicu Sichet (coord.), Veteranii de război - camarazii eroilor, Satu Mare, 2025/ 1335

Postfaţă (Ioan Opriş) / 1337 Afterword (Ioan Opriş) / 1341 Epilogue (Ioan Opriş) / 1345

Anexă. Crucea Eroilor Neamului, comuna Ibăneşti, judeţul Botoşani / 1349.

&&&

P r e f a ț ă

Cel de-Al Doilea Război Mondial continuă să reprezinte, pentru istoriografia românească, nu doar un subiect de cercetare privilegiat, ci şi un câmp al interogaţiilor permanente, aflat la intersecţia dintre istoria politică, istoria militară, istoria socială şi studiile memoriei colective. Densitatea evenimentelor şi dramatismul experienţelor individuale şi colective impun, în mod firesc, o abordare interdisciplinară, capabilă să depăşească graniţele interpretărilor unilaterale sau abordările limitate exclusiv la o simplă succesiune a evenimentelor. În acest cadru interpretativ, cercetarea istorică este chemată nu numai să descrie faptele, ci să le integreze într-o lectură de ansamblu, capabilă să surprindă complexitatea unui conflict ale cărui efecte au depăşit cu mult durata propriu-zisă a confruntărilor armate.

Volumul Pagini din istoria României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1941-1945), care însumează studii, articole, interviuri, eseuri, versuri si recenzii se înscrie în această direcţie de cercetare matură şi responsabilă, propunând o perspectivă amplă asupra războiului ca fenomen istoric, cu consecinţe asupra statului, societăţii, instituţiilor şi destinelor individuale.

Un prim element care conferă volumului o solidă legitimitate ştiinţifică este cadrul instituţional în care acesta a fost conceput şi realizat. Astfel, lucrarea apare sub egida Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” - Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa”, Râmnicu-Vâlcea, structură care, prin preocupările sale constante, şi-a asumat recuperarea, documentarea şi transmiterea memoriei sacrificiului uman asociat marilor conflagraţii ale secolului al XX-lea. În acest sens, volumul nu este doar rezultatul unei iniţiative editoriale, ci expresia unui proiect cultural şi ştiinţific de anvergură, care a cuprins „simpozioane, mese rotunde, conferinţe, expoziţii foto, concursuri şcolare şi excursii tematice, restaurarea sau realizarea unor noi opere comemorative de război, ceremonii militare şi religioase cu depunere de coroane şi jerbe de flori ca semn de preţuire faţă de eroii neamului, realizarea şi publicarea unor studii ştiinţifice, articole şi eseuri în reviste, ziare şi volume colective etc.” (Eugen Petrescu, Notă asupra volumului, p. 42), într-o formă sau alta, multe dintre acestea fiind menţionate, în prezenta lucrare.

Un argument suplimentar care susţine legitimitatea ştiinţifică a volumului este reprezentat de amploarea şi diversitatea colectivului de autori, vizibile atât la nivelul profilurilor profesionale, cât şi al apartenenţei instituţionale. Lucrarea reuneşte istorici consacraţi, cercetători din institutele Academiei Române, cadre universitare, specialişti în istorie militară, arhivişti, muzeografi, teologi, dar şi autori proveniţi din mediul educaţional preuniversitar, oferind o imagine cuprinzătoare asupra câmpului actual al cercetării istorice. Prezenţa unor istorici consacraţi, alături de cercetători din generaţii diferite, confirmă faptul că cercetarea celui de­Al Doilea Război Mondial rămâne un domeniu capabil să mobilizeze competenţe diverse în jurul unor teme de interes major pentru istoria naţională.

Un loc important în geneza volumului îl ocupă Simpozionul Naţional de Istorie „România în cel de-Al Doilea Război Mondial, 1941-1945”, desfăşurat la Mănăstirea Cozia, în oraşul Călimăneşti, judeţul Vâlcea, la 9 mai 2025. Alegerea acestui spaţiu, încărcat de semnificaţii istorice şi simbolice, precum şi a unei date cu valoare comemorativă, conferă evenimentului o dimensiune care depăşeşte cadrul strict academic. Comunicările prezentate cu acest prilej şi reunite în volumul Pagini din istoria României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1941-1945) nu se limitează la o succesiune a evenimentelor militare, ci propun analize care integrează dimensiunea politică, instituţională, socială, confesională şi memorială a războiului. Astfel, cadrul tematic iniţial este constituit de contextul politico-militar al anilor 1940-1945, cu accent pe consecinţele cedărilor teritoriale, pe opţiunile strategice ale statului român şi pe poziţionarea României între marile puteri ale vremii. Sunt analizate atât deciziile politice majore, cât şi impactul acestora asupra armatei şi societăţii, evidenţiindu-se tensiunile, constrângerile şi dilemele care au marcat conduita statului român în condiţii de război.

Un al doilea palier tematic vizează experienţa frontului şi desfăşurarea operaţiunilor militare prin studii dedicate participării Armatei Române pe Frontul de Est, retragerilor dramatice, evacuărilor şi sacrificiului uman. Aceste contribuţii acordă o atenţie deosebită trupelor de elită, destinelor ofiţerilor şi soldaţilor, precum şi dimensiunii cotidiene a războiului, integrând mărturii personale şi documente de arhivă.

O direcţie distinctă este reprezentată de funcţionarea instituţiilor statului şi a structurilor de putere în condiţii excepţionale. Astfel, comunicările dedicate aparatului administrativ, structurilor informative şi relaţiei dintre factorul politic şi cel militar oferă perspective relevante asupra mecanismelor decizionale şi asupra modului în care statul român a încercat să gestioneze criza generată de război şi schimbările geopolitice accelerate. O parte dintre studii abordează viaţa cotidiană şi societăţile civile în vreme de război, analizând impactul conflictului asupra economiei, populaţiei urbane şi rurale, a refugiaţilor, precum şi a comunităţilor locale. O direcţie aparte o reprezintă memoria celui de-Al Doilea Război Mondial şi cultul eroilor, abordate prin studii privind monumentele comemorative, ritualurile memoriale, jurnalele de război şi mărturiile personale. Această direcţie tematică evidenţiază preocuparea pentru raportul dintre istorie şi memorie, precum şi pentru modul în care sacrificiul uman este transmis şi reinterpretat.

În cadrul volumului, simpozionul este reflectat nu doar prin contribuţiile ştiinţifice prezentate, ci şi printr-o documentare completă a desfăşurării evenimentului. Astfel, cititorul poate descoperi programul manifestării (p. 93-94) desfăşurate la Cozia, la 9 mai 2025, o cronică a evenimentului (p. 95-96), mesaje instituţionale (p. 103-105), alături de un bogat material fotografic (p. 97-102) care surprinde participanţii la manifestare.

În partea a II-a a primului capitol regăsim comunicările susţinute la Simpozionul evocativ „80 de ani de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial”, desfăşurat la Bucureşti, la 22 mai 2025. Evenimentul ocupă un loc distinct în economia lucrării prin accentul pus asupra reflecţiei retrospective şi a evaluării consecinţelor pe termen lung ale conflagraţiei mondiale. Spre deosebire de Simpozionul de la Cozia, orientat preponderent către analiza desfăşurării războiului şi a experienţei directe a conflictului, manifestarea de la Bucureşti a favorizat o abordare centrată pe semnificaţiile istorice, politice şi morale ale finalizării acestuia.

Astfel, contribuţiile incluse în volum abordează, într-o manieră sintetică şi analitică, finalul conflagraţiei mondiale şi reconfigurările geopolitice pe care le-a generat, insistând asupra poziţiei României în contextul noii ordini internaţionale. Sunt discutate implicaţiile politice ale înfrângerii Axei, transformările instituţionale şi începuturile procesului de sovietizare, privite ca efecte directe ale deznodământului războiului. O direcţie tematică importantă este dată de impactul războiului asupra societăţii româneşti în perioada postbelică imediată, cu accent pe consecinţele economice, sociale şi demografice ale conflictului. Studiile analizează pierderile umane, trauma colectivă, situaţia veteranilor şi a familiilor acestora, precum şi dificultăţile reintegrării într-o societate profund marcată de experienţa războiului şi de schimbările politice radicale. O atenţie specială este acordată memoriei celui de-Al Doilea Război Mondial. Monumentele comemorative, ritualurile publice, evocările veteranilor şi discursurile instituţionale sunt analizate ca forme de construcţie şi transmitere a memoriei colective. Şi în acest caz, cititorul poate descoperi programul manifestării (p. 933-934), cronica evenimentului (p. 935-937), precum şi un bogat material fotografic (p. 937-940), care surprinde participanţii la eveniment.

Capitolul al II-lea, dedicat interviurilor, aduce în structura volumului Pagini din istoria României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1941-1945), un registru reflexiv distinct, construit sub forma dialogului argumentat între specialişti. Temele abordate - legate de deciziile politice şi militare, de actul de la 23 august 1944 şi de rolul structurilor informative - sunt tratate într-o manieră analitică, permiţând nuanţarea interpretărilor şi explicarea mecanismelor istorice dincolo de expunerea bazată doar pe fapte.

Prin forma sa accesibilă şi prin caracterul sintetic al intervenţiilor, acest capitol se adresează nu doar cercetătorilor specializaţi, ci şi studenţilor, profesorilor de istorie şi tuturor celor interesaţi de înţelegerea procesului istoriografic. Interviurile funcţionează, în acest fel, ca un instrument de mediere între cercetarea de specialitate şi un public mai larg, contribuind la clarificarea unor problematici complexe şi la stimularea interesului pentru studiul critic al trecutului.

Capitolul al III-lea al volumului extinde aria de analiză către spaţiul basarabean şi transnistrean. Contribuţiile abordează teme esenţiale, precum ocupaţia sovietică, politicile de represiune şi deportare, exilul, dar şi formele de rezistenţă spirituală şi instituţională, recuperând un segment al trecutului care a fost mult timp marginalizat sau fragmentar tratat în istoriografia românească.

Ultimul capitol al volumului îndeplineşte o funcţie esenţială în economia lucrării, aceea de a integra demersul editorial în circuitul istoriografic actual şi de a asigura continuitatea dialogului ştiinţific. Prin includerea unor recenzii şi prezentări critice ale unor lucrări recente apărute în spaţiul istoriografic românesc şi est-european, volumul depăşeşte cadrul unei simple culegeri de studii, asumându-şi rolul unui instrument de orientare şi evaluare în raport cu producţia istoriografică contemporană. Prezentările reunite în acest capitol reflectă o practică academică necesară, aceea a lecturii critice şi a dialogului între cercetători, prin care noile apariţii editoriale sunt contextualizate, discutate şi integrate în dezbaterea ştiinţifică mai largă. Recenziile nu se limitează la prezentarea conţinutului, ci urmăresc relevanţa tematică, aportul documentar şi perspectivele metodologice ale lucrărilor analizate, oferind cititorului repere utile pentru înţelegerea direcţiilor actuale de cercetare.

Volumul se remarcă printr-o construcţie riguroasă şi coerentă, care respectă standardele actuale ale publicaţiilor colective. Aparatul critic şi structura internă sunt concepute astfel încât să faciliteze atât lectura specializată, cât şi consultarea tematică, oferind cititorului repere clare asupra genezei, conţinutului şi semnificaţiei lucrării. Nota asupra volumului are o importanţă tehnică şi metodologică distinctă, întrucât explică geneza lucrării, criteriile de selecţie a materialelor şi responsabilitatea autorilor asupra conţinutului publicat. Postfaţa, la rândul său, îndeplineşte o funcţie sintetică, oferind o evaluare finală a temelor discutate, plasând volumul într-o perspectivă mai largă, atât istoriografică, cât şi memorială.

Dincolo de conţinutul ştiinţific propriu-zis, volumul se distinge printr-o componentă tehnică atent concepută, menită să sporească valoarea documentară şi accesibilitatea lucrării. Inserarea materialului fotografic - imagini de la manifestările ştiinţifice, precum şi alte elemente vizuale relevante - contribuie la fixarea evenimentelor care au stat la baza realizării lucrării şi oferă cititorului repere concrete asupra cadrului ştiinţific în care s-au desfăşurat acestea. Fotografiile nu au un rol decorativ, ci unul documentar şi memorial, completând discursul scris şi facilitând înţelegerea dimensiunii colective a demersului.

Un alt element important al aparatului editorial îl constituie prezentarea autorilor şi a colaboratorilor, realizată într-o manieră sintetică şi clară, care permite identificarea profilului profesional, a afilierii instituţionale şi a domeniilor de interes ale fiecărui contributor. Ele întregesc structura editorială, susţin transparenţa academică şi transformă lucrarea într-un instrument util atât pentru cercetători, cât şi pentru publicul interesat de istoria celui de-Al Doilea Război Mondial şi de modul în care aceasta este valorificată în mediul ştiinţific contemporan.

Volumul Pagini din istoria României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1941-1945) se impune, prin amploarea şi coerenţa sa, ca o contribuţie relevantă în mediul istoriografic românesc contemporan. Într-un context marcat de specializare accentuată şi fragmentare tematică, volumul oferă un model de sinteză colectivă, în care istoria politică şi militară este pusă în dialog cu istoria socială, cu studiile memoriale şi cu analiza experienţei cotidiene a războiului.

Nu în ultimul rând, importanţa volumului trebuie evaluată şi din perspectiva rolului său formativ. Prin claritatea structurii, diversitatea temelor abordate şi rigoarea editorială, lucrarea se adresează atât specialiştilor, cât şi tinerilor cercetători sau studenţilor interesaţi de istoria perioadei, oferind repere solide pentru aprofundarea cercetării şi pentru orientarea în literatura de profil. Astfel, volumul contribuie la consolidarea unei culturi istorice responsabile, în care analiza critică a trecutului este inseparabilă de asumarea memoriei şi de reflecţia asupra prezentului.

Prin amploare, diversitate tematică şi coerenţă editorială, volumul de faţă se impune ca o contribuţie semnificativă la cunoaşterea istoriei României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. El oferă nu doar informaţie documentară şi interpretare critică, ci şi un cadru de reflecţie asupra memoriei istorice şi a responsabilităţii generaţiilor prezente faţă de trecut.

În acest sens, lucrarea coordonată de către domnul Eugen Petrescu, preşedinte al Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea şi director fondator al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” din cadrul Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului editorial, depăşeşte statutul unei simple culegeri de studii, constituindu-se într-un demers ştiinţific şi cultural de referinţă menit să stimuleze cercetarea viitoare şi să menţină vie memoria unei perioade decisive din istoria naţională.

 
Acad. Dorina-Elena N. Rusu

&&&

Notă asupra volumului

Retrospectivă. După Unirea Principatelor Române la 24 Ianuarie 1859 şi dobândirea Independenţei Ţării la 10 Mai 1878, în urma războiului din 1877-1878, lungul proces istoric de agregare şi desăvârşire a poporului român s-a încheiat cu Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, când toate provinciile istorice româneşti s-au unit într-un singur stat formând statul naţional unitar român, pentru care România intrase la 15/27 august 1916 în Marele Război.

Acest război, primul conflict total din istoria omenirii, desfăşurat la nivel cvasi planetar, denumit în mai multe feluri de către istoriografia universală - „Războiul cel Mare, Războiul Naţiunilor sau Primul Război Mondial, calificat astfel după ce a izbucnit războiul ce i-a succedat la aceleaşi dimensiuni - Al Doilea Război Mondial - a fost un conflict militar desfăşurat între două mari blocuri militare: Puterile Centrale (reunind în aceeaşi tabără Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman şi Bulgaria) şi Antanta (formată din Franţa, Marea Britanie, Rusia, Italia, Japonia şi, din 1917, Statele Unite ale Americii). În marile bătălii din anii 1914-1918 au fost implicate peste 25 de state, sfârşitul războiului producând o ruptură radicală şi decisivă de vechea ordine mondială, prin prăbuşirea a patru mari dinastii imperiale - Hohenzollern, Habsburg, Romanov şi Otomană - şi, concomitent, a patru mari imperii - German, Austro-Ungar, Rus şi Otoman -, cu care se încheia şi absolutismul monarhic în Europa şi se creau premisele declanşării Revoluţiei Ruse din 1917, iar în perspectivă istorică îndelungată cele ale revoluţiilor comuniste de pe alte meridiane ale lumii (China, Cuba). Însă urmarea fundamentală a prăbuşirii acestei lumi vechi sau a acestei belle epoque, cum fusese ea cunoscută până la 1914, a fost destabilizarea ireversibilă a Europei, Pacea de la Versailles nereuşind să edifice un echilibru durabil pe continent şi conţinând în sine germenii celui de-Al Doilea Război Mondial” (E. Petrescu, în Centenar. Primul Război Mondial si Marea Unire a Românilor, vol. I: 100 de ani de la intrarea României Războiul Întregirii Neamului, 1916-2016, Craiova, Editura Universitaria, 2016, p. 21-22).

Astfel s-a făcut că, în 1940, după doar două decenii de unitate şi libertate aduse de Marea Unire din 1918, România s-a văzut pusă în situaţia de a rămâne fără Basarabia şi Bucovina de Nord, cedate Uniunii Sovietice, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939 şi a ultimatumului dat de aceasta României la 26 iunie 1940. Statul român a trebuit să se retragă din teritoriile respective, cărora li s-a alăturat şi Ţinutul Herţa, care nu făcea parte nici din Basarabia, nici din Bucovina de Nord şi nu fusese revendicat de Uniunea Sovietică, dar a fost ocupat abuziv de către aceasta. În condiţiile date, la „28 iunie 1940 Uniunea Sovietică a anexat, fără ca România să opună rezistenţă, Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa: Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi părţile de nord şi de sud ale Basarabiei au fost încorporate Republicii Sovietice Socialiste Ucraina, iar restul Basarabiei a fost unit cu o parte a Republicii Sovietice Socialiste Autonome Moldoveneşti, constituind RSS Moldovenească la data de 2 august 1940. Teritoriile care au trecut sub suveranitate sovietică au însumat 50.762 de km 2, şi aveau o populaţie de 3,9 milioane de locuitori” (cf. Cătălin Calafeteanu). În acelaşi an 1940 de funestă amintire pentru România, aceasta a pierdut şi Ardealul de Nord, care însemna aproape jumătate din Transilvania (43.492 de km2 şi 2,2 milioane de locuitori), teritoriu cedat Ungariei horthyste, prin Dictatul de la Viena din 30 august, act impus de Germania şi Italia, iar în septembrie Dobrogea de Sud, regiune istorică cunoscută şi sub denumirea de Cadrilater (7.412 km2), intrată în componenţa României în urma Păcii de la Bucureşti din 1913 şi cedată Bulgariei, prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie, semnat tot la ordinul lui Hitler.

Aşadar, în luna septembrie 1940, România Mare (sintagmă care făcea diferenţa dintre Vechea Românie şi Noua Românie, aşa cum fusese ea consfinţită de Tratatul de la Versailles din 1919) a încetat să mai existe.

Reformele care au urmat după Marea Unire avuseseră darul de a aduce România între statele europene puternice, cu o evoluţie economică emergentă şi în consecinţă favorabilă dezvoltării unui stat modern, însă această evoluţie a fost întreruptă de pierderile teritoriale ce-i fuseseră impuse de statele fasciste la doar două decenii de la momentul de zenit al istoriei sale.

Iată de ce Ţara a fost nevoită să intre în cel de-Al Doilea Război Mondial (1941-1945), nu din alt motiv, ci numai din dorinţa de a-şi recupera teritoriile pierdute ca urmare a acţiunilor samavolnice ale statelor revanşarde.

Prin urmare, dacă Primul Război Mondial a fost pentru România Războiul Întregirii, cel de-Al Doilea Război Mondial a fost pentru ea Războiul Reîntregirii Neamului.

***

În perioada 2016-2024 Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa”* din cadrul Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” s-a dedicat cercetării Primului Război Mondial şi Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, proiect desfăşurat sub genericul „Pe urmele eroilor şi martirilor neamului”, cu o tematică amplă şi conturată pe o sumă de aspecte: politice, diplomatice şi militare privind cauzele intrării României în război, campania Armatei Române pentru eliberarea Transilvaniei, rezistenţa din Moldova, alungarea hoardelor ruseşti bolşevizate din Basarabia şi Bucovina, campania românească din Ungaria bolşevică, Marea Unire a românilor şi consfinţirea sa prin tratatele internaţionale de pace, impresionantul sacrificiu uman şi material făcut de poporul român în anii războiului, încoronarea suveranilor României Mari, alegerea ostaşului/eroului necunoscut al României ca simbol al eroismului naţional etc.

La acest proiect omagial, iniţiat şi coordonat de Eugen Petrescu, şi-au adus contribuţia peste 130 de autori (membri sau colaboratori ai CCI „Pr. D. Bălaşa”) - istorici, arhivişti, geografi, teologi, filologi, scriitori, publicişti etc. - din România, Republica Moldova (doi istorici) şi Ucraina (un istoric), iar rezultatul este cuprins într-o colecţie omagială, alcătuită din şase volume, publicată la Editura Universitaria din Craiova sub titlul Centenar. Primul Război Mondial si Marea Unire a Românilor, fiecare lucrare fiind individualizată printr-un titlu propriu - vol. I, 100 de ani de la intrarea României în războiul întregirii neamului (1916-2016); vol. II, 100 de ani de la marile bătălii de la Mărăsti, Mărăsesti si Oituz (1917-2017); vol. III, 100 de ani de la făurirea României Mari (1918-2018); vol. IV, 100 de ani de la Campania Armatei Române în Ungaria - faza finală a războiului (1919-2019); vol. V, 100 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon (1920-2020); vol. VI, 100 de ani de la încoronarea suveranilor României Mari (1922-2022) - şi un volum publicat, în două ediţii, la Editura Militară din Bucureşti: Eroul Necunoscut al României Mari la Centenar (1923-2023), ediţia I (2023) şi ediţia a II-a (2024).

__________
* divizie înfiinţată la iniţiativa istoricului Eugen Petrescu în 2010 - cu misiunea cercetării, promovării şi cinstirii eroismului şi martiriului românesc, cu activitate la nivel naţional şi în statele din jurul României (în care trăiesc milioane de români) în care au activat, în perioada 2010­2025, peste 200 de istorici, geografi, filologi, teologi, scriitori şi publicişti, reprezentanţi ai unor instituţii academice, militare şi bisericeşti.


Preambul. În fiecare an, la 9 mai, România sărbătoreşte trei evenimente de importanţă cardinală pentru trecutul, prezentul şi viitorul ei: Ziua Independenţei proclamată la 1877, Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial şi Ziua Europei.

Privind retrospectiv, la 9 Mai 1877 România îşi cucerea statutul de stat independent, devenind un garant al păcii în regiune, rol pe care continuă să-l joace şi în prezent, alături de partenerii din Uniunea Europeană (UE) şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Apoi, la 9 mai 1945,popoarele europene (inclusiv poporul român) au trăit bucuria capitulării Germaniei naziste şi încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Cinci ani mai târziu, la 9 mai 1950, ca urmare a propunerii ministrului Afacerilor Externe franceze, Robert Schuman („Declaraţia Schuman”), s-au pus bazele Uniunii Europene, organizaţie constituită din state independente, indispensabilă pentru asigurarea păcii pe termen lung în Europa şi la nivel mondial. Ziua Europei marchează, aşadar, acest moment istoric, al fondării Uniunii Europene - comunitate din care face parte şi România, începând cu 1 ianuarie 2007, ea fiind şi o sărbătoare anuală a păcii şi unităţii pe continent.

Conceptul editorial. Pentru că anul acesta, la 9 mai, s-au împlinit 80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, cel mai mare, mai sângeros şi mai distructiv conflict militar din istoria omenirii, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” şi-a asumat, prin filialele judeţene şi filiala municipiului Bucureşti şi prin divizia de cercetare de la Râmnicu-Vâlcea, misiunea de a cinsti printr-o serie de programe - simpozioane, mese rotunde, conferinţe, expoziţii foto, concursuri şcolare şi excursii tematice, restaurarea sau realizarea unor noi opere comemorative de război, ceremonii militare şi religioase cu depunere de coroane şi jerbe de flori ca semn de preţuire faţă de eroii neamului, realizarea şi publicarea unor studii ştiinţifice, articole şi eseuri în reviste, ziare şi volume colective etc. - acest moment istoric care şi-a pus amprenta inconfundabilă pe evoluţia României şi a Europei în lume.

În acest context, la iniţiativa şi sub coordonarea istoricului Eugen Petrescu, Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” se dedică, timp de doi ani, 2024 şi 2025, unui nou proiect de cercetare, al cărui concept editorial se concentrează pe cauzele, desfăşurarea şi urmările Războiului II Mondial pentru România: Pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939); Izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial (1 septembrie 1939); Organizarea militară a României la începutul războiului; Problema evreiască; Ultimatumul sovietic dat României (26 iunie 1940) şi pierderile teritoriale din 1940 ca urmare a retragerii armatei şi administraţiei româneşti din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa şi cedarea acestora către URSS (iunie-iulie 1940); Dictatul de la Viena (30 august 1940) şi cedarea către Ungaria a Ardealului de Nord; Tratatul de la Craiova (septembrie 1940) şi cedarea către Bulgaria a Cadrilaterului (Dobrogea de Sus); Puterile Axei; Aliaţii; Intrarea României în război; Declanşarea Operaţiunii Barbarossa; Armata României pe Frontul de Est (eliberarea teritoriilor ocupate de sovietici în 1940; bătăliile de la Cotul Donului, Stepa Calmucă, Stalingrad/Volgograd etc.); Ieşirea României din alianţa cu Germania; 23 August 1944; Diviziile „Horea, Cloşca şi Crişan” şi „Tudor Vladimirescu”; Eliberarea teritoriului românesc de sub ocupaţia horthysto-fascistă; Armata României pe Frontul de Vest; Încheierea războiului (9 mai 1945 - Ziua Victoriei); 25 Octombrie - Ziua Armatei României; Consecinţele/urmările războiului (pierderi de vieţi omeneşti, pierderi teritoriale şi materiale, prizonieri de război, ocupaţia sovietică şi instalarea regimului comunist în România); Greva studenţească antirevizionistă de la Cluj, 1946; Tratatul de Pace de la Paris 1947; Drama ofiţerilor români care au luptat pe Frontul de Est; Aşa-zisa frăţie de arme sovieto-română; Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din România în timpul războiului şi după război; Serviciile secrete româneşti şi diplomaţia românească pe timpul războiului; Biserica şi şcoala în timpul războiului; Sistemul bancar (băncile) în timpul războiului; Sănătatea publică în timpul războiului; Efortul corpului medical militar în salvarea răniţilor; Al Doilea Război Mondial în literatură şi în presa vremii; Lagărele de prizonieri de război din Est şi Vest; Lupta pentru cucerirea puterii politice de stat, câştigată de comunişti, cu ajutorul sovieticilor; Măsurile dictatoriale şi represive luate împotriva elitelor civile şi militare, dar şi a oamenilor simpli, care se opuneau regimului comunist de sorginte bolşevică, antiromânesc şi antidemocratic; Românii şi gulagul sovietic; Portrete de eroi şi prizonieri de război; Portrete de martiri anticomunişti; Cimitire de onoare şi opere comemorative de război ş.a.

Rezultatul obiectivului propus a fost în mare parte realizat şi publicat în prezentul volum, prin care aducem în spaţiul public mii de secvenţe din tematica proiectului editorial, unele deja cunoscute, altele mai puţin cunoscute sau inedite.

Structură. Volumul de faţă (realizat în contextul menţionat mai sus), publicat sub titlul Pagini din Istoria României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1941-1945), este alcătuit din lucrările Simpozionului Naţional de Istorie „România în cel de-Al Doilea Război Mondial (1941-1945)” - eveniment cultural- istoric şi ştiinţific organizat de către Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” la Mănăstirea Cozia, din oraşul Călimăneşti, judeţul Vâlcea, vineri, 9 mai 2025, în cadrul programului de cercetări istorice, conturat încă de la înfiinţarea acestei divizii de cercetare, în 2010, oficial în 2011, sub genericul „Pe urmele eroilor şi martirilor neamului” - şi ale Simpozionului evocativ „80 de ani de la sfârsitul celui de-Al Doilea Război Mondial” - eveniment organizat de către Biroul Executiv Central al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” joi, 22 mai 2025, la sediul central din Bucureşti (localul Agenţiei de Informaţii Geospaţiale a Apărării „General Constantin Barozzi”) -, la care se adaugă o serie de interviuri, studii şi articole din afara celor două simpozioane.

Cele două reuniuni ştiinţifice de la Cozia şi Bucureşti au abordat o tematică variată, uriaşul Război II Mondial fiind inepuizabil în acest sens, unele studii oprindu-se şi asupra unor momente din războaiele anterioare - Războiul de Independenţă, Războiul II Balcanic şi Primul Război Mondial. De asemenea, aduc în atenţie dramele prin care au trecut o serie de personalităţi militare după instaurarea regimului comunist. Concretizăm aici doar cu un exemplu: cazul generalului Henri Cihoski, căruia „Vârsta nu i-a permis să fie prezent în campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, dar la terminarea acestuia, regimul politic instaurat în ţară cu sprijin sovietic nu l-a iertat. În noaptea de 5/ 6 mai 1950 Henri Cihoski, căruia românii şi România ar fi trebuit să-i fie recunoscători, a fost ridicat de Securitate şi întemniţat, fără judecată, la Sighetul Marmaţiei, împreună cu alţi foşti demnitari din perioada 1921-1947. Avea 79 de ani şi o sănătate şubredă.

Pentru el - şi pentru mulţi alţii - sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial n-a fost decât o bucurie de-o clipă. S-a stins în penitenciar, fără judecată, la 18 mai 1950, iar rămăşiţele pământeşti au fost aruncate într-o groapă comună.” (Dumitru Preda)

***

Lucrarea este publicată la Editura Militară, are 1350 pagini, format B5 şi, în afara acestei note, cuprinde 91 de texte - prefaţă, postfaţă, mesaje, studii, articole, eseuri, interviuri, versuri şi recenzii - rodul muncii a 79 de autori, pe care cititorul are posibilitatea să-i cunoască din fişele biografice realizate în rezumat la începutul acesteia (p. 5-14).

Volumul, izvorât din istoria relativ recentă a României, este prefaţat de către academicianul Dorina-Elena N. Rusu şi postfaţat de către profesorul universitar doctor Ioan Opriş, doi reprezentaţi de seamă ai scrisului istoric din ţara noastră, a căror prezenţă şi contribuţie în paginile de faţă ne onorează în mod deosebit.

Se cuvine să publicăm numele celor 79 de autori, aşa cum figurează ele în lista/ nota auctorială de la începutul volumului: acad. Dorina-Elena N. Rusu, prof. univ. dr. Ioan Opriş, ÎPS Varsanufie, gl.-lt. (r) Corneliu Postu; Cristinel Dumitru Aioanei, Gabriel Albinaru, Ţiberiu Aniniş, Marin I. Arcuş, Nelu Barbu, Dumitru Bondoc, Grigore Buciu, Nori Ionela Cadea, Gheorghe Calcan, Dumitru Cauq, Mihai Călugăriţoiu, Viorel Câmpean, Teodor Cenuşă, Cezar Cobuz, Ionel Corcodel, Ioan Damaschin, Nicolae Daneş, Gheorghe Deaconu, Adrian Deheleanu, Constanţiu Dinulescu, Bebe Gh. Dobre, Silviu Dragu, Sorin Drăguşin, Alesandru Duţu, Chirilă Enescu, Marian Gargaz, Dumitru Garoafă, Ion-Leone Gavrilă-Ciobotea, Ion Giurcă, Luminiţa Giurgiu, Teodora Giurgiu, Georgeta Ghionea, Maria Gogu-Zinovii, PS Veniamin Goreanu, Ciprian Hugianu, Cătălin Huţu, Ioan St. Lazăr, Ioan Lăcătuşu, Ioan Lisnic, Corvin Lupu, Remus Macovei,Cristian Mareş, Constantin Mănescu-Hurezi, Cornel Mărculescu, Ion Mogoş, Victor-Dănuţ Muscalu, Alexandru Oşca, Petre Otu, Dumitru-Valentin Pătraşcu, Eugen Petrescu, Ion Al. Popescu, Lucian Popescu Vava, Dumitru Preda, Cristina Pretorian, Dan Prisăcaru, Rebeca-Andreea Rasol, Bogdan Emanuel Răduţ, Tudor Răţoi, Iulian Rusanovschi, Gabriel Sarcină, David-Aurelian Sămăreanu, Ionuţ Săraru, Costin Scurtu, Ilie Schipor, Alin Spânu, Dumitru Stanca, Voicu Şichet, Cristian Troncotă, Octavian Ţîcu, Aurel Florin Ţuscanu, Titi-Titu Vasile, Nicolae Vasiloiu, Ioan Vlad, Mircea Vladu şi George Voica. Din nefericire, trei dintre aceştia, ale căror nume sunt cuprinse în chenar, ne-au părăsit înainte de tipărirea volumului. Lista se încheie cu numele a trei colaboratori: Ramona Chiribuţă, Simona Dobrete şi Camelia Neagoe.

Aşadar, după o Prefaţă (p. 21 -38), semnată, cum spuneam, de către doamna acad. Dorina-Elena N. Rusu şi această Notă asupra volumului (p. 39-64), semnată de Eugen Petrescu, ca editor şi coordonator, în care este prezentată structura lucrării şi sunt sintetizate principalele direcţii de cercetare prevăzute în proiectul editorial, urmează două studii avându-i ca autori pe istoricii militari Alesandru Duţu şi Ion Giurcă şi care au fost reunite sub genericul Consideraţii generale (p. 65-92), ca texte cu statut de preambul.

Mai departe, volumul se desfăşoară pe patru capitole:

Cap. I. Simpozioane (p. 93-1078) este divizat pe două subcapitole. La subcapitolul I.1., sunt publicate lucrările Simpozionului Naţional de Istorie „România în cel de-Al Doilea Război Mondial, 1941-1945”, desfăşurat la Mănăstirea Cozia, oraşul Călimăneşti, judeţul Vâlcea, vineri, 9 mai 2025. Astfel, după programul şi cronica evenimentului, urmate de două mesaje adresate participanţilor de către ÎPS Varsanufie - arhiepiscopul Râmnicului, gazda evenimentului (p. 103-104) şi generalul-locotenent (r) Corneliu Postu, preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (p. 105), sunt publicate 56 de comunicări înscrise la simpozion şi o poezie a poetului vâlcean George Voica, dedicată veteranului de război Ilie Ciocan (născut la 28 mai 1913), tot vâlcean şi el, cunoscut ca cel mai în vârstă veteran în viaţă din lume al celui de-Al Doilea Război Mondial şi cel mai în vârstă om, în viaţă, din Europa (a se vedea articolul Eugen Petrescu, „Ultimii veterani vâlceni, în viaţă, ai celui de-Al Doilea Război Mondial, 1941 -1945)”.

La subcapitolul I.2, sunt publicate lucrările Simpozionului evocativ „80 de ani de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial”, desfăşurat la Bucureşti, la sediul central al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, joi, 22 mai 2025. Ca şi la primul subcapitol, după programul şi cronica evenimentului sunt publicate cele 14 comunicări prezentate la simpozion.

Cele două subcapitole, care însumează 73 de comunicări înscrise la cele două simpozioane, sunt însoţite de imagini foto realizate în timpul desfăşurării acestora.

Cap. II. Interviuri (p. 1079-1136), cuprinde două interviuri (Corvin Lupu - Cristian Troncotă şi Grigore Buciu - Petre Otu).

Cap. III. Restituiri istorice în Republica Moldova (p. 1137-1322), cuprinde 7 articole şi studii, care au ca obiect, cum rezultă şi din titlu, momentul istoric 1940-1944, cu câteva din principalele teme ce definesc această perioadă, respectiv instaurarea puterii sovietice, deportările de populaţie, eşecul revenirii Basarabiei la România după prăbuşirea URSS, restaurarea sau refacerea din temelii a operelor comemorative de război româneşti distruse de regimul comunist bolşevic, cinstirea memoriei opozanţilor regimului sovietic antiromânesc ş.a.

Cap. IV. Apariţii editoriale (p. 1323-1336), cuprinde scurte referinţe la patru volume publicate în 2024 şi 2025, în care autorii acestora abordează subiecte de cert interes istoriografic, unele dintre ele inedite, referitoare la rezistenţa şi supravieţuirea românilor în spaţiul lor istoric, istoria politică recentă a Republicii Moldova, la eroi şi veterani de război etc.

Volumul se încheie cu o Postfaţă (p. 1337-1348), semnată de către prof. univ. Ioan Opriş şi o Anexă (p. 1349-1350), cu imaginea şi descrierea Crucii Eroilor de la Ibăneşti, judeţul Botoşani, cel mai nou şi cel mai înalt monument ridicat pe teritoriul României (42,5 m).


În concluzie, deşi volumul cuprinde şi o serie de creaţii literare - eseuri şi versuri - acesta se sprijină pe un indiscutabil fundament ştiinţific, în deplină conformitate cu proiectul editorial iniţiat şi conceput de către coordonatorul Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” şi aprobat de Consiliul Ştiinţific al acestei divizii de cercetare.

Prefaţa, Nota asupra volumului şi Postfaţa sunt traduse în limbile engleză şi franceză de către prof. dr. Ramona Chiribuţă (limba engleză) şi prof. Camelia Neagoe (limba franceză), iar partea tehnică (machetarea şi prelucrarea imaginilor foto) a fost asigurată de către Simona Dobrete, ca tehnoredactor şi grafician.

Coperta este realizată pe fond alb murdar (crem/ bej deschis), culoare ce sugerează căldură şi simplitate; pe coperta I, între antet şi titlu, este proiectată sigla Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, iar în partea de jos este proiectată sigla Editurii Militare. Pe coperta IV sunt amplasate două imagini foto: Cimitirul Eroilor Români din comuna Ţiganca, raionul Cantemir, Republica Moldova (foto sus) şi Monumentul Ostaşului Român din municipiul Carei, judeţul Satu Mare (foto jos), ca simboluri ale eroismului naţional.

Recunoştinţă. Cele cuprinse în acest volum sunt secvenţe din frământata Istorie a Românilor, aspecte aduse în actualitate într-un moment important al vremurilor noastre, când dorinţa de expansiune a marilor puteri pune din nou în pericol liniştea şi pacea omenirii.

Este o lucrare gândită şi muncită timp de doi ani, dovadă stând, în acest sens, bogatul aparat bibliografic ce evidenţiază numeroasele surse cercetate.

Ne bucurăm de rezultatul obţinut şi le mulţumim autorilor pentru efortul depus, subliniind că studiile, articolele şi eseurile concepute cu acurateţe şi profesionalism sunt adevărate lecţii de istorie ce ar trebui să folosească la construirea viitorului şi a păcii.

Recunoştinţa noastră se îndreaptă în egală măsură către prefaţator şi postfaţator, consilieri, traducători, tehnoredactor, tipograf şi sponsori, cărora le mulţumim pentru strădania de a răspunde iniţiativei de faţă şi pentru modul în care preţuiesc istoria naţională, ca vector esenţial de educaţie sănătoasă a atâtor generaţii de români şi de cinstirea memoriei eroilor neamului.

Eugen Petrescu

<<Pagini din Istoria României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1941-1945)>> integral în PDF Imaginile din colaj una câte uina cu descrieri ______ #CultulEroilor #MApN #memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #mostenireculturala #Valcea #Educație #Valceaculturalmemory #istorielocalavalcea #ramnicuvalcea #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #bvaav #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #EugenPetrescu #patriotism #istoriemilitară #armataromana #MinisterulAparariiNationale #ArmataRomâniei #ww2 #history