,,Alfabetizarea critică media în cadrul orelor de Limba și literatura română” & ,,Omonimele în stilul beletristic”/ autoare Giulia-Miruna Cismaru-Croce - integral în pdf online

Capitolul 1: Introducere

1.1 Argument

Această lucrare a pornit de la o idee simplă, dar atât de necesară în contextul educaţional actual, şi anume înţelegem cu adevărat ceea ce citim?. Această întrebare şi-a extins curând sfera de aplicabilitate, în mintea mea înflorind altele asemenea ei. Înţelegem ceea ce vedem? Înţelegem ceea ce auzim? Înţelegem ceea ce consumăm zi de zi ca fiind media? Problema pe care o cercetez depăşeşte, însă, domeniul educaţiei şi se extinde asupra vieţii de zi cu zi a tuturor celor care interacţionează într-un fel sau altul cu ceea ce numim mijloace de comunicare.

Comunicăm zi de zi, fie că o facem în mod direct sau ne folosim de un emoticon. Viaţa noastră este compusă dintr-un amalgam de semne, interpretări, mesaje şi semnificaţii pe care încercăm, într-un asalt de entuziasm şi curiozitate, să le decriptăm, să le interpretăm. Dar cine ne­a învăţat acest lucru? Cine ne-a pregătit cu adevărat pentru o lume în care totul are un sens pe care trebuie să îl descoperim în spatele multor straturi de tehnici şi obiective? Personal, nu am fost învăţată să fac acest lucru. Şi, luând în considerare rezultatele înregistrate de ţara noastră la testele menite să ateste competenţele media, majoritatea românilor sunt în aceeaşi situaţie, fiind pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte nivelul de alfabetizare media. Am scris această lucrare pentru profesori, dar mai ales pentru elevi, pentru a le oferi şansa de a fi mai aproape de lumea în care trăiesc cu fiecare oră petrecută la şcoală.
Scopul alfabetizării critice media este de a-i implica pe elevi în examinarea critică a reprezentărilor, sistemelor, structurilor, ideologiilor şi dinamicilor puterii care modelează şi reproduc cultura şi societatea. Este un proces bazat pe deprindere pentru analizarea şi crearea de media prin intermediul interogării relaţiilor dintre putere şi cunoaştere. Educaţia media este preocupată de modurile în care putem utiliza media într-un mod potrivit, menit să ne îmbogăţească vieţile. Consider că acest tip de educaţie este atât de necesară în zilele noastre, încât avantajele pe care le are pălesc într-un fel în faţa dezavantajelor pe care le impune lipsa ei. Un elev capabil să interpreteze lumea din jurul lui va avea control asupra ei. La polul opus, neştiind să oferim interpretarea potrivită lucrurilor din jurul nostru şi neanalizând în mod critic ceea ce ne înconjoară, putem fi cu uşurinţă controlaţi de media.


Didactica media se ocupă cu funcţiile, efectele şi formele de utilizare media în scenariile de predare şi învăţare. Îşi propune să îmbunătăţească şi să optimizeze procesele de predare-învăţare şi facilitarea dobândirii autodirijate de cunoştinţe şi competenţe.

Facilitarea alfabetizării media trebuie să fie privită ca fiind o parte esenţială a pedagogiei multialfabetizării (Cazden et al. 1996), care lărgeşte universul de aşteptare cu privire la înţelegerea alfabetizării şi a obiectivelor predării.

Deşi este un domeniu relativ neexplorat până acum în ceea ce priveşte valenţele sale formative, predarea educaţiei media la orele de literatură are o importanţă semnificativă în societatea contemporană. Această practică este considerată esenţială, deoarece dezvoltă gândirea critică, fiind de un real folos în a-i ajuta pe elevi să fie consumatori critici de informaţii şi să dezvolte abilitatea de a evalua şi analiza conţinutul media cu obiectivitate. În contextul literaturii, elevii vor fi mai atenţi la sursele şi la interpretările textelor literare şi îşi vor forma propriile opinii într-un mod mai informat.

Totodată, am remarcat utilitatea integrării fenomenelor de alfabetizare media pentru combaterea dezinformării. Prin educaţia media, elevii învaţă să recunoască informaţiile false sau manipulatoare şi să distingă faptele de opinii. Această abilitate este crucială pentru a-i proteja pe elevi de propagarea ştirilor false, inclusiv în contextul analizei operelor literare.

Un alt aspect care constituie un avantaj notabil în ceea ce priveşte integrarea proceselor legate de analiza media în cadrul orelor de literatură este îmbunătăţirea alfabetizării informaţionale. Educaţia media îi învaţă pe elevi să caute, să selecţioneze şi să utilizeze informaţii din surse variate. Acest lucru poate îmbunătăţi capacitatea elevilor de a efectua cercetări relevante şi de a susţine argumente solide atunci când discută despre literatură şi autori.

Acest studiu examinează impactul educaţiei media asupra dezvoltării nivelului de alfabetizare critică media în rândul elevilor. Studiul explorează felul în care profesorii de Limba şi literatura română pot integra alfabetizarea critică media în cadrul practicilor predării, precum şi provocările pe care aceştia le întâmpină în acest demers.

O lucrare pe tema alfabetizării media este importantă, deoarece răspunde unei probleme cruciale cu privire la felul în care elevii analizează, evaluează şi înţeleg media care îi înconjoară în mod efectiv. În era digitală în care trăim, alfabetizarea media este esenţială pentru ca elevii să devină cetăţeni activi şi informaţi care pot naviga cu uşurinţă prin mediul plin de informaţii complexe. Această lucrare explorează modul în care alfabetizarea critică poate fi integrată în cadrul orelor de literatură, cu precădere în predarea şi învăţarea literaturii. Prin examinarea punctului de intersecţie dintre alfabetizare media şi literatură, această lucrare îşi propune să le ofere educatorilor strategii practice pentru a-i angaja pe elevi într-un proces activ de gândire critică în ceea ce priveşte media, literatura şi intersecţia dintre acestea. Nu în ultimul rând, lucrarea de faţă contribuie la susţinerea discuţiilor constante cu privire la importanţa educaţiei de critică media şi la relevanţa acesteia în cadrul clasei secolului 21.

Semnificaţia studiului este de a examina rolul şi importanţa educaţiei critice media în predarea literaturii. Aceasta poate contribui la dezvoltarea abilităţilor critice de gândire ale elevilor, ajutându-i să devină consumatori informaţi şi capabili să evalueze şi să analizeze texte media în mod critic. De asemenea, poate oferi o perspectivă nouă asupra modului în care literatura şi media sunt interconectate şi cum această conexiune poate fi valorificată în scopul creşterii competenţelor elevilor în domeniul literaturii şi al media.

Alfabetizarea media promovează abilităţi de gândire critică menite să le permită oamenilor să facă alegeri independente cu privire la ce mijloace să aleagă şi cum să interpreteze informaţia pe care o primesc prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă.

Alfabetizarea media este, în primul şi în primul rând, o abilitate de gândire critică care se aplică sursei majorităţii informaţiilor pe care le primim: canalele de comunicare în masă. Cu toate acestea, pentru o grămadă de motive, adesea acceptăm legaţi la ochi informaţia pe care o primim prin media. Dezvoltăm afinităţi pentru diverse branduri, care nu au deloc de-a face cu calitatea produsului. Credem cuvintele jurnaliştilor care ne asigură o înţelegere clară a lumii, votăm pentru anumiţi candidaţi pe baza unor răspunsuri şi reacţii instinctive la campanii electorale gândite de consultanţi politici media inteligenţi.

Înţelegerea procesului de comunicare în masă ne permite să analizăm elementele implicate în acest proces al comunicării, şi anume comunicantul media, adică cel care produce prezentarea, funcţia sau scopul din spatele producţiei prezentării, media comparativă (caracteristicile distinctive ale fiecărui mijloc) şi audienţa ţintă.

Totodată, accentul cade asupra unei conştientizări cu privire la impactul mijloacelor asupra indivizilor şi a societăţii. Media a transformat felul în care gândim cu privire la lume, la ceilalţi sau la propria persoană. Prezentările media cuprind mesaje cumulative care modelează, reflectă şi reîmputernicesc atitudini, valori, comportamente, preocupări şi mituri care definesc o cultură.

Dezvoltarea unor strategii cu ajutorul cărora să se analizeze şi să se discute mesaje media este importantă pentru a le oferi indivizilor oportunitatea de a descifra informaţia pe care o primesc prin intermediul canalelor de comunicare în masă. Aceste chei asigură, totodată, un cadru care facilitează discutarea conţinutului media cu ceilalţi, incluzând copiii, prietenii şi oamenii responsabili de producerea programării media.

Punctul de convergenţă al informaţiei, tehnologiei şi media reprezintă ecositemul timpurilor noastre. Dacă până acum câţiva ani internetul era un vis frumos, dar greu accesibil, timpurile actuale ne fac să realizăm că acesta a devenit un instrument atât de comun, încât acele momente au dispărut ca prin farmec. Suntem interconectaţi la o reţea media mondială şi la o societate de consum nemaiîntâlnită până acum.

Media ne poate educa, ne poate distra, ne poate face să ne simţim puternici, atotcunoscători şi dornici de evoluţie, însă, în acelaşi timp, ne poate distrage, manipula şi conduce pe piste greşite, dându-ne iluzia faptului că deţinem informaţii reale. Cultura media este într-o continuă evoluţie, trecem de la radio la televiziune, la filme, telefoane mobile smart, muzică aflată în trend, socializare în mediul on-line, ne putem vedea familia, chiar şi atunci când suntem la mii de kilometri distanţă, ne putem sprijini, ajuta, urmări unii pe alţii, ne putem manifesta individualitatea sau putem crea o imagine ideală a sinelui. Cultura media ne modelează opiniile, gusturile, interesele şi vieţile într-un mod fantastic, făcându-ne mai singuri şi mai conectaţi ca oricând.

Această lucrare nu îşi propune să revoluţioneze pedagogia şi implicaţiile acesteia, ci, mai degrabă, îşi doreşte să promoveze alfabetizarea critică media şi nevoia unei astfel de competenţe în cadrul unei societăţi care a uitat să privească în profunzime, dincolo de strălucirea cutiilor de cereale sau a produselor de înfrumuseţare. Copiii noştri au nevoie de susţinere pentru a trăi în această nouă lume care se deschide ca un hău în faţa noastră şi care pare că vrea să ne înghită la primul semn real de slăbiciune.

1.2 Obiectivele lucrării

Lucrarea de faţă îşi propune să exploreze nivelul de alfabetizare media prezent la ora actuală în cadrul procesului didactic regăsit în ţara noastră, precum şi să ofere diverse metode şi tehnici pentru a contribui la creşterea acestui nivel şi la infuzarea conceptelor de alfabetizare media în cadrul orelor, indiferent de materia predată.

Obiectivul lucrării este de a crea şi implementa o serie de activităţi împreună cu elevii participanţi în cadrul unui focus grup. Lucrarea îşi propune să descrie impactul pe care aceste activităţi îl au asupra elevilor participanţi. Pentru îndeplinirea acestui scop, date ale elevilor, incluzând un sondaj premergător şi unul ulterior activităţilor, observaţii, un interviu focus-grup au fost colectate şi analizate în mod reflexiv. Intenţia mea este aceea de a-i determina pe profesori să utilizeze elemente de alfabetizare media în cadrul orelor, indiferent de materia predată.

Studii recente arată faptul ca elevii noştri petrec aproximativ 7 ore pe zi interacţionând cu media într-un fel sau altul. Fiind obişnuiţi să facă mai multe lucruri în acelaşi timp, acest număr de ore poate să fie semnificativ mai mare în realitate. Nu ne este străin faptul că media reprezintă un element central al vieţilor noastre, iar influenţa pe care o are asupra percepţiilor este colosală. Mijloacele nu sunt elemente aflate în exteriorul nostru, ci sunt părţi integrante ale existenţei noastre. De la telefoane mobile la podcast-uri, lecţii online sau imagini căutate pe Google, comunicarea în masă ne obligă să înţelegem aspectele fundamentale ale realizărilor artistice, culturale, politice şi economice.

Această lucrare explorează felul în care media şi tehnologia informaţiei şi a comunicării pot fi utilizate ca punct central al predării limbii şi literaturii române în secolul XXI. Ultimii 50 de ani ne-au făcut să fim martorii unei evoluţii fulgerătoare a tot ceea ce înseamnă tehnologie şi comunicare. Interesul în şi ataşamentul faţă de Media începe, pentru mulţi copii, cu mult înainte de începerea şcolii şi continuă pe parcursul vieţii de adulţi (Masterman, 1985).

Întrebarea de la care porneşte cercetarea de faţă este: Care este impactul realizării unor activităţi de alfabetizare critică media asupra elevilor?

1.3. Strategii de abordare

Pentru a redacta această lucrare, am realizat un demers amplu de cercetare şi documentare. Fiind pasionată de acest subiect, am căutat informaţii recente, dar şi primele materiale existente cu privire la temă. Majoritatea surselor sunt în limba engleză, aşa că am adaptat informaţiile printr-o traducere personală. Desigur, alfabetizarea media este un domeniu amplu, care, deşi se află în plin proces de cercetare, este la începutul unui lung drum de opinii, definiţii şi metode menite să îl îmbogăţească. Am consultat opiniile multor cercetători, precum şi literatura de specialitate pentru a obţine o privire de ansamblu asupra temei. Apoi, mi-am îndreptat atenţia asupra detaliilor care mi s-au părut cu adevărat relevante. M-am raportat la situaţia actuală din ţara noastră şi am realizat un chestionar pentru profesori pentru a stabili de unde pornesc. Totodată, focus grupul pentru elevi mi-a oferit aspecte noi şi o deschidere fantastică pentru acest subiect. Am dorit să privesc lucrurile din ambele perspective, atât din cea a profesorului, cât şi din cea a elevului, pentru a putea obţine rezultate semnificative. Pentru a crea activităţi cât mai interesante, m-am inspirat din activitatea profesorilor din afară, mizând pe creativitate, originalitate şi estetică, dar şi pe gândire critică şi analiză retorică. Am conceput activităţile pentru elevi, dar gândul mi-a fost şi la profesori, înţelegând efortul pe care este necesar să îl depui pentru crearea unei lecţii care să îi predea elevului mai mult decât elemente de conţinut, o lecţie pe care o poate purta cu el şi folosi cu mult după ce părăseşte băncile şcolii. >>

«Alfabetizarea critică media în cadrul orelor de Limba și literatura română» de Giulia Cismaru-Croce integral în pdf online  

&&&

Argument

Lucrarea mea se intitulează ,,Omonimele în stilul beletristic”, iar scopul ei a fost de a pune în lumină un aspect mai puţin dezbătut al semanticii, şi anume, omonimia. În elaborarea propriului demers de analiză şi orientare a temei, obiectivul este înţelegerea perspectivei din care este necesar ca omonimia să fie studiată. În ciuda faptului că este o noţiune asociată semanticii, aceasta trebuie interpretată prin prisma foneticii, dar şi a morfologiei sau a stilisticii, aspect neglijat adesea. Limba română este o limbă complexă ce deţine un spectru larg de elemente a căror analiză atentă poate revela detalii impresionante în legătură cu enunţurile cu structură ambiguă. Doar privind interdependenţa acestor aspecte ale limbii, poţi descoperi resursele ei bogate, punând în lumină originalitatea ei.

Omonimia este abordată din mai multe puncte de vedere pentru a oglindi complexitatea temei alese. Pe lângă elementele de specialitate, lucrarea conţine şi rezultatele unei cercetări personale, prin care mi-am propus să investighez această categorie semantică din perspectiva stilului beletristic.

Motivul alegerii acestei teme este dorinţa de a face lumină într-un aspect destul de controversat al limbii. Discutând problema omonimiei, am atins un punct sensibil referitor la însăşi reacţia pe carea aceasta o determină în rândul vorbitorilor, reacţie provocată de anumite confuzii ce iau fiinţă în actul comunicării şi care continuă să existe în limba noastră. Fenomen lingvistic complex, omonimia merită o atenţie deosebită. În afara dimensiunii lor lingvistice şi semantice, se remarcă, drept urmare a unei organizări expresive a textelor, o dimensiune stilistică poate chiar mai sugestivă pentru evidenţierea valorii reale a omonimelor.

Lucrarea cuprinde 2 capitole, structurate la rândul lor, pe subcapitole.

Focusul acestei lucrări îl reprezintă omonimia, aşa cum reiese din titlu. În prima parte, fenomenul este explicat şi încadrat în studiul limbii, iar în a doua componentă, omonimele prezente în câteva opere literare sunt identificate şi analizate stilistic.

În capitolul 1, intitulat ,,Aspecte teoretice privind noţiunea de omonimie”, structurat în 4 subcapitole, am pornit de la ideea că originea şi dezvoltarea omonimelor ţin de istoria limbii, a lexicului ei, care de-a lungul vremii, în evoluţie constantă, a suferit anumite adaptări ale structurii primare şi am prezentat conceptul de omonimie, în opinia lingviştilor români sau străini.

Următoarele 4 subcapitole: Definiţii si clasificări, Polisemia si omonimia, Tipuri de omonime (etimologice, lexicale, morfologice, lexico-gramaticale, derivative, semantice), Omografele si omofonele, evidenţiază definiţiile şi clasificările, tipurile de omonime, raporturile dintre omonimie şi polisemie, pornind de la faptul că o atenţie diferită trebuie acordată diferenţei dintre cuvintele polisemantice (sunt înrudite ca sens) şi omonime (au sens total diferit), în urma cercetării lucrărilor de specialitate.

Capitolul al 2-lea, intitulat Omonimele în stilul beletristic, structurat în 5 subcapitole: Rolul omonimelor în literatură, Omonimele lexico-gramaticale în poezie, Omonimele lexico-gramaticale în proză, Omonimele morfologice în poezie si proză, Omonimele lexicale si omofonele neomografe în poezie si proză, a fost întocmit în urma unei cercetări personale a operelor unor scriitori şi poeţi români, prin identificarea celor trei tipuri de omonime şi interacţiunea lor stilistică în exemplele respective. Studierea omonimelor este importantă, atât pentru înţelegerea mai adâncă a structurii vocabularului, cât şi sub aspectul efectelor stilistice pe care acestea le pot crea.

Concluzii încheie, cum era şi firesc, lucrarea. Omonimia este un element de o deosebită importanţă atât în cadrul limbii, cât şi in cadrul literaturii. Fenomen controversat, ale cărui aspecte sunt adesea greşit interpretate sau omise, omonimia poate fi înţeleasă în momentul în care este încadrată într-un context specific, capabil să îi pună în valoare valenţele stilistice, morfologice, lexicale sau semantice.

«Omonimele în stilul beletristic» de Giulia-Miruna Cismaru-Croce integral în pdf online 

&&&
autoarea este #GiuliaCismaruCroce/ #MuzaProfadeRomână, ,,mezina” tot mai numeroasei ,,familii” cu numele #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni


Giulia a absolvit Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân” Râmnicu-Vâlcea în 2017 (Știinte ale naturii/ bilingv engleză), apoi Facultatea de Litere Bucureşti (spec. Limba şi literatura română - Limba şi literatura engleză), are masterul didactic în Limba și literatura română (ob. tot la Univ. București), definitivatul în învățământ - ob. anul trecut... între timp, s-a specializat și în educația media (pentru profesori de limba și literatura română și discipline conexe - învățământ liceal)


____________
#limbaromana #gramatica #educatie #invatamimpreuna #omonime #scoalaonline #vorbestecorect #CriticăMedia #omografe #omofone #polisemie #omonimie #scoalaonline #backtoschool #inapoilascoala #memoriavalceana #bibliotecivalcene #bvaav #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #GiuliaCismaruCroce #nevedemlabiblioteca #bibliotecaonline