teatrul familiei Adreani, instituție-emblemă a Râmnicului cultural de-acum un veac 》aproape anual, „Naţionalul” bucureștean şi Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” veneau cu reprezentaţii în oraş...
Sala de teatru avea o acustică foarte bună, comparabilă cu a altor săli din lume. Proprietarii teatrului, Elvira şi Eugen Adreani, de origine italiană, au fost interesaţi de crearea unor condiţii optime pentru actori, amenajând cabine de machiaj şi magazii pentru recuzită. Cortina cu falduri era uşor de manevrat, iar ecranul pentru proiecţia filmelor era suficient de mare. Sala era prevăzută cu lojă pentru sufleuri şi cu alte încăperi destinate bunei desfăşurări a spectacolelor.
Când a fost dată în folosinţă, sala teatrului s-a numit ,,Sala Sidoly” şi a găzduit până în anul 1916 activităţi cultural distractive, fiind o gazdă primitoare pentru spectacolele de teatru sosite în Râmnic de pe întreg teritoriul românesc. În timpul primului război mondial, sala teatrului a fost devastată de trupele germane de ocupaţie, dar a fost renovată de familia Adreani după război. Teatrul „Adreani” a reprezentat, în perioada dintre cele două războaie mondiale, un renumit centru de cultură, asigurând condiţii moderne pentru acea epocă atât publicului râmnicean, cât şi trupelor de actori care s-au perindat pe aceste meleaguri.
Cu prilejul semicentenarului Războiului de Independenţă, elevii seminarului au fost vizitaţi, de la Bucureşti, de profesorul Gh. Ţiţeica, trimis de minister. Solemnitatea a fost grandioasă, a avut loc un Te Deum la Episcopie, s-au ţinut discursuri de către Ţiţeica şi prefectul judeţului Gh. Sabin, s-a ţinut un spectacol la Teatrul „Adreani” ,,întrucât era prea rece afară, la monument.” 6 La 14 mai 1929, la invitaţia guvernului român, cu ocazia sărbătorilor unirii, soseau la Râmnicu-Vâlcea 15 studenţi francezi. Primirea oficială s-a organizat pe Terasă, unde a participat şi o delegaţie de profesori şi elevi ai seminarului, care au intonat Marseilleza...
(...)
Iubitorii teatrului îşi petreceau timpul liber urmărind spectacole la Teatrul „Adreani” din oraşul Râmnicu-Vâlcea. Pe scena acestui teatru au fost invitate şi au susţinut spectacole memorabile trupe de teatru dintre cele mai renumite în epocă, precum: Constantin Tănase, Tony Bulandra, Maria Filotti, Marioara Voiculescu, Leonard, Ventura, Macri-Eftimiu. Aproape în fiecare an, Teatrul Naţional din Bucureşti şi Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” au avut reprezentaţii în oraş. În mod deosebit, spectacolele teatrului de revistă au fost frecventate de un public numeros, din toate categoriile sociale. Pentru Râmnic, oraş mic, de provincie, sosirea acestor trupe în oraş era un adevărat eveniment. Acum, orăşenii aveau prilejul de a se întâlni, de a schimba diverse păreri şi de a se îmbrăca elegant; pentru femei era un bun prilej de a-şi etala cele mai moderne costume, croite la renumite croitorii din oraş, din Bucureşti sau chiar din străinătate.
Artiştii Teatrului Naţional au prezentat la Râmnic mai multe spectacole, încântând publicul, dintre care amintim câteva. Pe 13 februarie 1921 s-a jucat piesa de teatru ,,Dezertorul” de Mihail Sorbul,10 în aprilie 1927, ,,Cocoşul negru” de Victor Eftimiu,11 la 19 ianuarie 1928, piesa ,,Omul cu Mârţoaga” etc. Actriţa Marioara Voiculescu de la acelaşi teatru a jucat, pe 10 februarie 1928, în piesa ,,Învierea” de Tolstoi, iar la 2 martie 1928, doamna Agepsina Macri Eftimiu, societară de onoare a Teatrului Naţional, a prezentat ,,Prometeu” – dramă în versuri de Victor Eftimiu.13 Capodopera ,, Omul de zăpadă” de A. de Hertz a fost jucată la 23 octombrie 1928 de artiştii Teatrului Naţional din capitală, în frunte cu marele societar N. Soreanu, iar la 13 noiembrie 1928, marea actriţă Maria Filotti de la Naţional împreună cu toată trupa a jucat în ,,Zaza”.14 La 8 octombrie 1928, marii artişti Tony Bulandra şi V. Maximilian au jucat cu ansamblul teatrului Regina Maria din Bucureşti extraordinarul succes ,,Omul care a văzut moartea”, comedie în trei acte de Victor Eftimiu. Preţul biletelor a fost 1000 de lei loja de sus, 900 de lei loja de jos, 240 de lei locul rezervat, 200 de lei la stal I, 160 de lei la stal II şi 80 de lei la galerie. Tony Bulandra a putut fi văzut de publicul râmnicean şi în ,,Apaşul x” (5 noiembrie 1933), şi ,,Îngerul” (1934). În 25 octombrie 1939, artistul Iancu Brezeanu a prezentat şi el pe scena teatrului renumitele opere ,,Năpasta” şi ,,Conu Leonida faţă cu reacţiunea” ale lui Caragiale.
Marele actor de revistă Constantin Tănase poposea anual cu trupa lui la Râmnicu-Vâlcea. Era atras de publicul primitor şi de fastuoasa sală Adreani. Când marile cotidiene din capitală anunţau turneul lui Tănase, indicând zilele şi oraşele în care urma să se oprească trupa, agenţia de bilete a lui Fundătureanu (iar apoi a lui Bertuoli) de pe Strada Traian era luată cu asalt. Tănase n-a jucat în Râmnic decât cu sala plină, era adorat de public pentru şarmul lui inimitabil, pentru umorul simplu, agresiv; costul biletelor destul de piperat era trecut de către iubitorii teatrului de gen în contul cheltuielilor obligatorii. Tănase nu făcea economie nici de costume, nici de recuzită sau decoruri; fetele din trupa de balet apetisante, aproape dezbrăcate, cu splendide paiete strălucitoare şi picioare lungi de antilopă constituiau atracţia principală a revistei. Tănase avea haz, lua în derâdere guvernul, parlamentul, pe magnaţii grâului, petrolului, bancherii şi latifundiarii, dispreţuia prostia, batjocorea puterea cu o poftă nestăvilită, de parcă ar fi dorit să spună totul, în grabă, dintr-o suflare, zorit de timp, atâta vreme cât adevărul mai putea fi rostit în gura mare. După spectacol, spre miezul nopţii, poposea în centru la Gambrinus unde bea mult, mânca bine, râdea zgomotos, glumea cu chelnerul şi lăsa bacşişuri grase. Trupa lui venea cu trenul, cu o garnitură de câteva vagoane. La multe zile după plecarea lui se mai puteau auzi seara pe stradă melodiile lansate de Tănase, fredonate de tinerii din lumea înstărită şi mondenă. Teatrul companiei Cărăbuş sub direcţiunea lui Constantin Tănase a prezentat pe scena Teatrului „Adreani” mai multe succese de revistă: pe 2 februarie 1928 ,,Din toată inima”, pe 27 septembrie 1928 la ora 9 seara spectacolulul ,,Cioc, cioc, cioc!”etc.
În 23 noiembrie 1935 turneul Alhambra condus de N. Constantinescu şi N. Vlădoianu a prezentat un spectacol de proporţii ,,O nuntă la Alhambra”, un spectacol de revistă în două acte pe muzica renumitului compozitor I. Vasilescu. Divertismentul coregrafic cu celebrele Alhambra Girls a făcut senzaţie în oraş.
Pe scena Teatrului „Adreani” a jucat şi trupa Teatrului de amatori din oraş, condusă de regizorii C. Popian şi dr. Georgescu. Proprietarii au pus la dispoziţie gratuit sala de spectacole pentru a încuraja activitatea de amatori. În ziua de 30 decembrie 1923, la matineu s-a jucat piesa de teatru ,,Aulularia” (Ulcica cu bani; Avarul latin) comedie în 5 acte tradusă de profesorul Eliodor Constantinescu. La ora 20, în aceeaşi zi s-a prezentat piesa „Avarul” de Moliere. În roulurile principale juca artistul şi regizorul C. Popian. La 16 decembrie 1928, la orele 21, s-a jucat piesa „Menechini” (Cei doi fraţi gemeni). La 15 februarie 1925, în cadrul Asociaţiei profesorilor secundari, s-a prezentat piesa de teatru „Miles Gloriosus” (Ostaşul fălos), comedia farsă în 5 acte de M. T. Plantus, tradusă de Eliodor Constantinescu şi regizată de C. Popian.
(...)
Balurile au constituit un bun prilej pentru lumea înstărită a oraşului Râmnic şi a celorlalte oraşe vâlcene de a se întâlni şi discuta, de a se distra, dar şi de a ajuta populaţia nevoiaşă a oraşelor prin donarea unor importante sume de bani. Balurile de la Teatrul „Adreani”, din saloanele Prefecturii şi de la Cercul Militar erau organizate cu mare fast. Aici se etalau toaletele croite după modelele caselor de modă de la Paris. Cu ceva timp înainte de începerea balului se comandau costume, pantofi de lac de la cei mai buni meseriaşi ai urbei, se tipăreau ,,fare party-uri” pe cartoane lăcuite, se cumpărau vaze de flori, bomboane, bibelouri, pudriere şi sticle de şampanie pentru tombolă. Amintim în continuare câteva baluri de binefacere care s-au organizat la Râmnicu-Vâlcea.
În 27 decembrie 1927 a avut loc în sala Teatrului „Adreani” balul Societăţii Jderul al vânătorilor vâlceni. La bal a participat lume multă, iar tombola a fost bogată în produse vânătoreşti. O mămăligă glasată pe deasupra cu ciocolată s-a vândut la licitaţie, drept tort, cu 200 de lei. Societatea Sportivă Vâlcea sub preşedinţia lui Costică Şteflea a organizat un bal mascat la 6 ianuarie 1928. Şi Primăria oraşului Râmnic organiza baluri cu diverse ocazii, precum sărbătorile de sfârşit de an, cu scopul de a aduna fonduri pentru populaţia săracă a oraşului. Tot la Teatrul „Adreani”, în 17 decembrie 1928 s-a ţinut balul primăriei în folosul săracilor, adunându-se suma de 75.000 de lei. Au făcut donaţii Societatea de Ape Gazoase „Unirea” 500 de lei, Camera de Comerţ şi Sfatul Negustoresc 10.000 de lei, Banca Râmnicului 3000 de lei; Banca de Scont 1000 de lei, Casa de Electricitate Tudor din Bucureşti 10.000 de lei. În urma organizării acestui bal de binefacere de către d-na Mitică Simian, săracii au primit lemne şi ajutoare băneşti, iar copiii săraci au primit haine. La balul tipografilor din 22 februarie 1936, organizat în salonul bibliotecii Vasile Săndulescu, a cântat muzica militară şi s-a ales regina balului. Balul Crucii Roşii din 1939, organizat de profesorul C. Popian, a fost un bal mascat reuşit care a ţinut toată noaptea. Costumele şi măştile au fost deosebite, mâncarea aleasă şi tombola bogată. Aceste baluri erau şi ocaziile potrivite pentru intrarea tinerelor domnişoare în societate pe ritmurile dansurilor la modă swing, conga, tangoul şi valsul. (fragmente)
Sursă selecție: Camelia-Mariana Mihăeș/ «Viața cotidiană în județul Vâlcea în anii 1920-1940» - lucrare științifico-metodică pentru obținerea gradului didactic I/ Facultatea de Istorie/ Univesitatea din București
Imaginile din colaj una câte una cu descrieri și mai multe informații în conexiune - la această legătură.
_________
#memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #Valcea #Educație #Valceaculturalmemory #ramnicuvalcea #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #bvaav #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #memorialistica #PerioadaInterbelica #swing #tango #vals #conga #teatru #TeatrulNational #ConstantinTanase #IstoriaRamnicului #TeatrulAdreani
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu