Piesele din metal prezentate în această lucrare, numeroase la prima vedere (289 ex), fac parte dintr-un lot mai mare (cca. 550ex.) de descoperiri, făcute în perioada iulie 2013 - august 2015, pe teritoriul UAT Ocnele Mari, judeţul Vâlcea. Aceste descoperiri cuprind atât obiecte care nu sunt susceptibile de a face parte din patrimoniul arheologic naţional, cât şi piese de patrimoniu care fie aparţin altor epoci (de exemplu, o spadă din fier din perioada medievală, monede medievale şi moderne, amnare şi topoare din fier), fie aparţin Antichităţii, dar nu sunt din metal (de exemplu, un opaiţ roman cu mască umană, realizat din teracotă, o mărgea din pastă sticloasă).
Tot acest lot de piese, aşa cum reiese din dosarul penal şi din Ordonanţa de clasare întocmită de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea, cuprinde descoperiri făcute în zonele Valea Bradului, Bengi, Lacuri, Teica, Fagul Miului, Treistari, Cosota, zona barajului de retenţie II şi alte zone a căror denumire nu este cunoscută, aflate pe raza UAT Ocnele Mari.
Aşadar, după cum se poate deja bănui, vorbim de nişte descoperiri făcute cu detectorul de metale de către doi cetăţeni din zonă, în condiţii nefericite pentru patrimoniul naţional.
Oraşul Ocnele Mari este situat în partea centrală a judeţul Vâlcea, la 6 km de Râmnicu Vâlcea, pe DN 67 până la Copăcelu, şi de aici 8 km pe DJ 650 Ocnele Mari - Buneşti, pe paralela de 45° latitudine nordică, într-o depresiune străjuită la nord şi sud de două culmi de deal, ce se unesc prin culmea Voreţu - Teiuş la vest (losifaru 2011, 82], Oraşul are următoarele localităţi componente: Buda, Cosota, Făcăi, Gura Suhaşului, Lunca, Ocniţa, Slătioara, Ţeica.
La Cosota a fost identificată cetatea dacică Buridava [Berciu 1981], mai exact în punctul Fundătura Cosotei, unde au şi început cercetările sistematice ale lui Dumitru Berciu (losifaru 2011, 84), şi în punctul Dealul Cosota-La Cetate, ce înconjoară aşezarea civilă pe trei laturi şi este format din trei înălţimi ce coboară în trepte, notate Cetatea 1, Cetatea 2 şi Cetatea 3 (Foto. 1-2) (losifaru 2011, 84). Tot la Cosota, punctul Valea Bradului, a fost realizat un sondaj, în 1961, dar cercetările arheologice au fost abandonate [losifaru 2011, 85).
Din localitatea Ţeica, punctele Biserica Sfântul Gheorghe, Biserica Sfântul Dumitru, provin materiale arheologice ale culturii Verbicioara [losifaru 2011, 89; Petre-Govora 1995, 51; Ridiche 2001, 39; Crăciunescu 2004, 40; Schuster et alii 2005, 145] iar din punctul Bogdan provin complexe şi materiale Glina, dar şi din prima şi a doua epocă a fierului [losifaru 2011, 89; Petre-Govora 1970, 471; Petre-Govora 1976, 16; Petre-Govora 1995, 30, 60; Schuster et alii 2005, 45].
Reiese, aşadar, că într-unele din zonele indicate de cei doi detectorişti sunt cunoscute şi situri arheologice, dintre care cel mai important şi cunoscut este Buridava dacică (Harta 1; Foto. 1-2), fapt ce a contribuit la deschiderea unui dosar de urmărire penală, după cum vom detalia mai jos.
Piesele prezentate au făcut obiectul cercetării penale împotriva a doi doi detectorişti, între 2015-2017, sub aspectul comiterii infracţiunii de acces cu detectorul de metale sau utilizarea lui în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizarea prealabilă, dar şi sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzute de mai multe articole din Codul Penal şi OG 43/2000. Anterior lui 2015, foarte multe dintre aceste piese fuseseră postate, în 2014, pe grupul de Facebook DetecţieMetal, unde au fost observate de arheologii vâlceni, iar printscreen-urile şi informaţiile colectate au fost comunicate Poliţiei de Patrimoniu Vâlcea.
Cele mai multe piese (aproximativ 500 de piese arheologice neconservate) au fost donate "Muzeului Buridava" de către descoperitori, muzeu care nu a fost organizat cu respectarea condiţiilor legale. Bunurile de interes arheologic ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare, dar şi din "Muzeul Buridava" din Ocnele Mari, au fost, apoi, predate Muzeului Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu" Vâlcea (1).
Pentru că ar urma prea multe trimiteri la texte de legi, putem rezuma că organele judiciare au dispus clasarea cauzei pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală. În urma analizei probelor, nu s-a putut stabili că s-a detectat în siturile arheologice clasate. S-a făcut referire la faptul că delimitarea zonelor cu potenţial arheologic şi a siturilor arheologice nu este precisă, la complexitatea şi neclaritatea legislaţiei actuale, ceea ce nu respectă jurisprudenţa europeană. S-a mai observat tendinţa autorităţilor locale de a nu cunoaşte legislaţia de protejare a patrimoniului arheologic, iar acest fapt a dus la punerea în pericol a a siturilor şi bunurilor culturale.
Aşa cum bine avertizau şi organele judiciare, extragerea neautorizată de piese, artefacte ori obiecte de interes arheologic diminuează drastic valoarea istorică a acestor obiecte ducând la imposibilitatea stabilirii contextului istoric de provenienţă şi afectând cunoaşterea ştiinţifică a trecutului ţării noastre.
Din analiza pieselor, cunoaşterea situaţiei din teren a zonelor cu patrimoniu arheologic din Ocnele Mari şi din studierea documentelor din dosar avem suficiente indicii şi argumente pentru a conchide provenienţa pieselor publicate din zona cetăţii antice Buridava dacică, precum şi a sitului Aval Baraj (Harta 1, Foto. 1-4), atât piese dacice cât şi romane, unele cu valoare ştiinţifică deosebită, dar lipsite, din nefericire, de contextul arheologic şi de informaţiile pe care o cercetare arheologică le putea oferi în cazul în care ele ar fi fost descoperite de către specialişti.
Lotul de 289 de piese din acest catalog reprezintă o selecţie a obiectelor de factură dacică şi romană. Au fost excluse din start cele aparţinând altor epoci istorice dar şi piesele antice care nu au putut fi determinate, fie din cauza stării de conservare precare, fie din cauza dificultăţii de a le identifica în mod corect.
De asemenea, numerele de inventar atribuite în acest catalog au caracter provizoriu. Multe obiecte au avut atribuite mai multe numere de inventarîn timpul anchetei/ expertizei, altele nu au avut număr. Autorii acestei lucrări, la realizarea bazei de date, au dat un număr de inventar nou (cel din catalog), dar la momentul când piesele vor fi introduse în colecţiile Muzeului "Aurelian Sacerdoţeanu" Vâlcea se vor atribui numere de inventar permanente, cu menţionarea în registrul inventar a numerelor folosite la întocmirea acestui catalog.
Deşi valorificarea ştiinţifică şi culturală a acestui patrimoniu deosebit a durat mai mult decât şi-au dorit autorii, suntem bucuroşi că el vede acum lumina tiparului, cu speranţa că el va contribui atât la o mai bună cunoaştere a istoriei dacice din zonă, cât la o atenţie sporită acordată vestigiilor arheologice de către autorităţile locale şi de cetăţenii vâlceni.
(C. Terteci, V. Sîrbu, C. A. Tulugea)
Sursa: Valeriu Sîrbu, Dragoş Măndescu, Carol Terteci Silviu Purece, Mariana losifaru, Ion Tuţulescu Claudiu A. Tulugea/ Buridava dacică jefuită/ piese din metal de interes deosebit (sec. I a. Chr - I p. Chr) descoperite în zona centrului rezidențial dacic de la Ocnele Mari, jud. Vâlcea.
Mai multe capturi/ imagini din lucrare - la această legătură.
(1) Am luat cu cunoştinţă de existenţa acestor piese în iunie 2019, iar pentru publicarea lor, între autorii acestui volum, s-a încheiat un Protocol de colaborare, nr. 2284/14 august 2019 (notă V. Sîrbu).
____
#memoriavalceana #bibliotecivalcene #istorielocala #mostenireculturala #Valcea #Educație #Valceaculturalheritage #Valceaculturalmemory #istorielocalavalcea #ramnicuvalcea #antimivireanul #judetulvalcea #biblioteca #bibliotecaonline #nevedemlabiblioteca #bvaav #BibliotecaVirtualaaAutorilorValceni #arheologie #MuzeulJudețeanAurelianSacerdoțeanuVâlcea #OcneleMari #Vâlcea #Buridava #detecțiemetal
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu