,,Vâlcea: Brătienii au fost comemorați la Malaia”/ săptămânalul Indiscret în Oltenia/ 29/09/2024

<<Sâmbătă, 28 septembrie, în comuna vâlceană Malaia, membrii Partidului Național Liberal Vâlcea i-au comemorat pe Ion C. Brătianu și Vintilă I.C. Brătianu. Fântâna Brătienilor și Crucea Brătienilor se află în punctul „Sub podgorii”, pe drumul care duce spre Muntele Zmeuret. Crucea a fost ridicată de către Vintilă Brătianu şi soţia sa Lia, în memoria părinţilor lor. Ansamblul de artă este inclus pe Lista monumentelor istorice.

Florin Epure, directorul Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea a adresat câteva cuvinte participanților:

„În urmă cu câțiva ani un tovarăș, ajuns pe o funcție mare la nivelul județului, a vrut să demoleze statuia lui Vintilă Brătianu (realizată de sculptorul Spiridon Georgescu, la anul 1935) din fața Prefecturii Vâlcea, motivând că liderul politic liberal nu a făcut nimic pentru Râmnicu Vâlcea și județul Vâlcea.

Nici nu putea fi condamnat prea mult atât timp cât acea generație fusese instruită să șteargă din istoria țării și de pe toate înscrisurile, ca o damnatio memoriae, numele regilor României și a personalităților care au avut o contribuție semnificativă în dezvoltarea țării.

Ce n-au știut comuniștii despre Vintilă Brătianu este că el a participat alături de Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă, și apoi a condus lucrările de construcţie a altor poduri pe Siret, Argeş şi Vădeni.

Ca economist a iniţiat şi organizat noi instituţii economice, a contribuit la adoptarea unei legislaţii menite să ducă la dezvoltarea şi consolidarea economică a ţării. A impus un regim sever de întrebuinţare a banului public de către administraţiile statului, având contribuţii importante la înfiinţarea impozitului pe venitul global, introducerea tarifului vamal, stimularea exporturilor și este este autorul sintagmei „Prin noi înșine!ˮ

De asemenea, a fost inițiatorul legii tocmelilor agricole, legii minelor, legii energie și a Constituției României din 1923.

N-au mai știut, de asemenea, că a fost primar al Bucureștiului și că a deţinut mari demnităţi în stat fiind de mai multe ori ministru (de Război, Finanțe) și preşedinte al Consiliului de Miniştri.

Nici nu aveau cunoștință că el a fost președintele Partidului Național Liberal între anii 1927-1930 și autor a peste zece cărți cu profil economic și politic, de aceea a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

În ceea ce privește sprijinul acordat județului Vâlcea a fost unul real. Vintilă Brătianu a lăsat vâlcenilor Conacul de la Mihăeşti, o construcţie boierească veche ridicată pe moşia boierilor vâlceni Pleșoieni, moştenită de la mama sa, Caliopia (Pia). Monumentul istoric (astăzi Spitalul de Pneumoftiziologie) a suferit mai multe lucrări şi adăugiri, în anii secolului XX.

Pe timpul şederii lor aici, Mihăeştiul a înflorit. În această localitate unde se desfăşurau manifestări culturale veneau boieri cu trăsuri pentru a participa la seratele de pe lacul cu nuferi al lui Vintilă Brătianu. Covoarele olteneşti de aici, au fost lucrate la Mănăstirea Bistriţa, iar textilele de interior şi costumele populare au fost confecţionate la conac.

Despre Brătieni, bătrânii satului spuneau că erau oameni drepţi şi ajutau pe multă lume, aveau grijă şi de copiii orfani pe care îi trimiteau la şcoală, pe cheltuiala lor. Pe mulţi i-a ajutat să ocupe funcţii înalte iar pe alţii să-şi găsească serviciu. Familia Brătianu a adoptat un orfan de război, pe nume Gheorghe Crânguş, care avea să-i fie tovarăş de joacă unicului lor fiu, Vintilică.

Şcoala Elementară de Meserii din comuna Mihăeşti a luat fiinţă din iniţiativa institutorului Ion Bănescu, cu sprijinul financiar al statului şi a lui Vintilă Brătianu, la 15 septembrie 1909, cu un număr de 22 elevi „adulţi”, absolvenţi ai şcolii primare din localitate şi din satele apropiate. De la început, Şcoala şi-a desfăşurat activitatea în „casele“ lui Vintilă Brătianu.

Vintilă  Brătianu s-a stins, la vârsta de 63 de ani, în preajma Crăciunului, pe pâmântul strămoșilor lui, la Conacul de la Mihăeşti (22 decembrie 1930).

Omul politic și de stat a avut o importantă contribuţie la înfrumuseţarea şi dezvoltarea edilitară a staţiunii Băile Govora. El a fost primul preşedinte al Societății „Govora”, care avea drept scop progresul şi înfrumuseţarea staţiunii. Tot el l-a a dus la Govora pe tânărul arhitect român de origine franceză Ernest Doneaud, cu care colaborase cât a condus destinele Capitalei. Arhitectul francez a proiectat Stabilimentul de Băi şi Hotelul Palace, clădiri cu parfum de epocă reprezentative pentru partrimoniul de vilegiatură. În 1908, prin „Legea pentru modificarea legii de organizare a comunelor rurale“ s-a înființat comuna rurală Băile Govora, prin preluarea unor sate de la comunele învecinate. Vintilă și fratele său Ionel a încercat să creeze condiții stațiunii să se dezvolte și să devină una dintre cele mai faimoase din țară. Ca semn de recunoștință govorenii au dat unei străzi din Băile Govora numele marelui om politic liberal.

 

Vintilă Brătianu a sprijinit proiectul de construire a unei căi ferate pe linia Bascov – halta Govora, dar acesta nu s-a materializat din cauza opiniilor divergente ale politicienilor.

Marele om politic liberal este printre cei care au donat bani (210 lei) pentru construirea Monumentului Independenței din Râmnicu Vâlcea, inaugurat în 1915.

Încă un argument în favoarea afirmațiilor că bustul se găsește în locul cel mai potrivit este și acela că Vintilă Brătianu a fost cel care a inițiat procesul de profesionalizare a corpului de funcționari și a înființat servicii specializate noi (pentru lucrări edilitare, iluminat, apă și canlizare, transport public, etc.) conduse de tineri ingineri și economiști români, renunțând treptat la specialiștii și consultanții străini.

Pe Muntele Zmeuret din comuna Malaia, Vintilă Brătianu și fratele său Ionel au construit, în anul 1919, o vilă cu etaj pentru reședință de vacanță. Ca notă de originalitate, conacul avea amenajată o pistă de aterizare pentru avioane deoarece accesul la acest platou este foarte anevoios. Clădirea a fost naționalizată de regimul comunist în anul 1948. Monumentul s-a ruinat și nu mai există din anii ’70. La poalele muntelui, Vintilă Brătianu, cu soția Lia, și fiul său, Vintilică, a ridicat o fântână în anul 1923. La câțiva metri distanță a înălțat și o cruce din piatră, la anul 1925, în memoria părinților lor. La anul vom sărbători centenarul ctitoririi aestui edificiu, un simbol al memoriei strămoșilor și al credinței creștine a Brătienilor.

Atât timp cât ne vom întâlni să-i comemorăm pe înaintașii noștri, la Florica (Ștefănești), Urșani sau Malaia, Partidul Național Liberal nu va muri niciodată ci, dimpotrivă, va fi mai mult decât a fost!”>>

Sursa: săptămânalul Indiscret în Oltenia/ 29/09/2024.