Urmează clasele primare la Şcoala din Titeşti-Grui, în perioada 1941-1945, cursurile gimnaziale la «Gimnaziul Unic Boişoara – Loviştea», 1946-1948, studiile liceale la RâmnicuVâlcea, Craiova, Drăgăşani (1948-1951), apoi cursurile unei şcoli medii (curs seral) la Bucureşti (pe care nu o termină) (1951- 1952), lucrând concomitent la Fabrica de Confecţii de la «Apaca». Revenind în localitatea natală, se încadrează, prin concurs, ca bibliotecar la Biblioteca publică din localitate, apoi este director de cămin cultural şi secretar la Şcoala de centru din Titeşti (septembrie 1952 – octombrie 1953). Timp de trei ani, este militar în termen la M. A. I. – Grăniceri, Oradea. După efectuarea serviciului militar, este încadrat, temporar, la o instituţie culturală din oraşul Oradea.
Revenit pe plaiurile natale, este încadrat, tot prin concurs, ca bibliotecar cu normă întreagă la Biblioteca din comuna Titeşti (noiembrie 1957 – octombrie 1958), după care se transferă la Biblioteca Raională Râmnicu-Vâlcea, ulterior Biblioteca Judeţeană Vâlcea, desfăşurându-şi activitatea până la pensionare, în anul 1996; după un an şi jumătate (1998), este rechemat la aceaşi instituţie, unde mai prestează activitate timp de cinci ani, până în 2003, când se pensionează definitiv.
În anul 1980, se căsătoreşte cu Cornelia, de profesie
asistent medical, specialitatea pediatrie şi, ulterior, endocrinologie. Cei doi
copii, Roxana şi Petre-Ticino, ai familiei Petria, sunt şcoliţi în oraşul
natal, Râmnicu-Vâlcea şi în Bucureşti: Roxana este absolventă a Facultăţii de
Chimie Industrială, dobândind şi specialitatea Pedagogie; lucrează în domeniul
respectiv, dar şi în altele, până la plecarea prin căsătorie în Olanda, ţara de
adopţie, unde îşi ia cetăţenia şi termină o a doua facultate. Împreună cu soţul
ei, Wim Van Til, au un fiu, Luca-Damian. Petre-Ticino, absolvent al
Institutului Politehnic din Bucureşti, specialitatea
TelecomunicaţiiInformatică, în limba franceză, inginer diplomat, se stabileşte,
după terminarea studiilor universitare, în oraşul BordeauxFranţa, unde lucrează
şi este în perspectivă de căsătorie.
Petre Petria lucrează, în primii ani, alături de cei patru
bibliotecari ai instituţiei: Eugen Ciorăscu, bibliotecar-şef, mai apoi
director; Elena Costei, „memoria vie” a bibliotecii, foarte bine pregătită în
materie de cultură generală, dar şi în biblioteconomie, având în
responsabilitate fondul de carte al sălii de lectură şi ocupându-se şi cu
achiziţionarea de carte, înregistrarea şi cotarea acestora, conform C.Z.U;
Niculina Grecu, funcţionând la secţia împrumut adulţi, omul potrivit la locul
potrivit; Elena Petre, încadrată odată cu Petre Petria, numită bibliotecară la
secţia de copii, pe care a organizat-o într-o formă ştiinţifică, după modelul
secţiilor similare din cadrul marilor biblioteci din ţară.
Petre Petria este numit metodist-responsabil cu îndrumarea
metodică a bibliotecilor comunale, orăşeneşti, săteşti, puncte de împrumut,
case de cultură, cluburi, din fostul raion Râmnicu-Vâlcea, mai apoi din judeţul
Vâlcea. Trece prin toate gradele profesionale, obţinând calificative bune şi
foarte bune la cursurile de reciclare şi pregătire profesională pe plan
naţional şi îndeplinind multiple funcţii şi atribuţii: instructor cu pregătirea
profesională a bibliotecarilor din sistemul culturii pe judeţul Vâlcea;
preşedinte al oamenilor muncii din cultură din Vâlcea; preşedintele
Sindicatului Liber al Bibliotecarilor din Vâlcea; membru în diferite comisii
judeţene, interjudeţene şi pe plan central privind verificarea cunoştinţelor
bibliotecarilor din ţară în domeniul biblioteconomic; membru în comisia de
achiziţii de carte veche şi de patrimoniu din cadrul instituţiei; component al
multor jurii pe plan judeţean şi interjudeţean, privind încadrarea unor
persoane în posturi de bibliotecari la unele biblioteci din ţară, din judeţ,
precum şi în cadrul Bibliotecii Judeţene Vâlcea; membru al juriilor unor
festivaluri artistice judeţene şi interjudeţene; metodist îndrumător al
unităţilor culturale din judeţ.
În perioada martie 1990 – septembrie 1991, îndeplineşte, cu
delegaţie, funcţia de director al Bibliotecii Judeţene Vâlcea. Activitatea de
bibliotecar a lui Petre Petria s-a concentrat în următoarele direcţii:
• lucrând în compartimentul Informare bibliografică din
cadrul instituiţiei, Petre Petria a creat un vast şantier de lucru privind
«bibliografia locală», elaborând documentare biobibliografice ale unor
personalităţi din domeniul ştiinţei şi al culturii;
• a pregătit, a organizat şi a moderat peste 340 de
manifestări la sediul instituţiei şi la unităţile culturale din judeţul Vâlcea,
concepând şi întocmind programe de manifestări variate: lansări de cărţi,
simpozioane, sesiuni ştiinţifice de comunicări, colocvii, întâlniri cu oameni
de cultură şi ştiinţă din judeţ şi din ţară;
• a conceput şi coordonat concursul : «Cea mai bună
bibliotecă publică din judeţul Vâlcea» (1999-2002), care a avut, printre alte
obiective, întocmirea de schiţe monografice pentru fiecare bibliotecă publică
din sistemul culturii şi de afişe cu date istorice, social-culturale şi
personalităţi locale, expuse în cadrul fiecărei biblioteci publice; în acest
cadru, s-au realizat fişiere cu date legate de trecutul istoric, social şi
cultural pentru fiecare comună, s-au constituit colective locale de cercetători,
formate din intelectuali şi din oameni în vârstă din localitate, care puteau
aduce informaţii pertinente de pofil; concursul a fost intinerant (pe zone),
prilejuind confruntarea bibliotecarilor pe obiectivele prevăzute în
regulamentul de desfăşurare a concursului;
• a organizat (singur sau în colaborare), numeroase
manifestări cultural-ştiinţifice: «E m i n e s c i a n a»; «H r o n i c 2050»,
«Oameni şi locuri»; «Memoria Râmnicului» ; «Personalităţi vâlcene pe meleaguri
natale», «File de istorie»; •a organizat expoziţii de cărţii, din fondul de
patrimoniu sau din producţia contemporană, de colecţii Ex-libris, ilustraţii,
facsimile;
• în colaborare cu foştii directori ai instituţiei, alteori
singur, a iniţiat manifestări cu caracter permanent de importanţă judeţeană şi
naţională: «Oltul în conştiinţa românească » ( acţiune interjudeţeană),
«Legături istorice şi culturale de-a lungul timpului între judeţele Vâlcea şi
Sibiu»; «Zilele Bibliotecii Judeţene «Antim Ivireanul » Vâlcea; lansări şi
expoziţii de cărţi, sesiuni ştiintifice, colocvii, simpozioane, mese rotunde,
medalioane literare, pe care le-a moderat sau în cadrul cărora a susţinut
comunicări;
• a organizat schimburi de experienţă cu alte biblioteci din
ţară, la care au participat bibliotecarii vâlceni, a organizat vizite de lucru
urmate de dezbateri, împărtăşind din experienţa bibliotecarilor locali cu
similarii din judeţele: Alba, Argeş, CaraşSeverin, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj,
Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Mehedinţi, Olt, Prahova, Sibiu,
Teleorman, Timiş, precum şi din Bucureşti şi Chişinău.
Petre Petria nu a fost un simplu bibliotecar, ci şi-a extins
activitatea şi în domeniul cercetării şi al publicisticii. Începând cu anul
1959, publică primele articole în presa locală; treptat, îşi extinde cercetarea
bibliografică, constituind un adevărat «şantier de lucru» – «bibliografia
locală», depistând, adunând şi prelucrând date şi informaţii, materialul
acumulat în timp devenind o vastă bază de informaţii legate de fenomenul
cultural-ştiinţific al Vâlcii.
Roadele muncii sale au fost cunoscute, apreciate şi date ca
exemplu de forurile de specialitate: Centrul de Perfecţionare al Cadrelor din
Cultură – Bucureşti, de serviciile bibliografice din cadrul Bibliotecii
Academiei Române şi al Bibliotecii Naţionale. După anul 1975, în urma
absolvirii cursurilor Institutului Naţional de Documentare Ştiinţifică Tehnică
(I. N. I. D. Bucureşti), a trecut pe postul de bibliograf din cadrul
Bibliotecii Judeţene Vâlcea, elaborând o serie de documentare ale unor
personalităţi vâlcene; astfel s-au creat seriile : «Personalităţi vâlcene» şi
«Scriitori vâlceni», în care au apărut numeroase documentare bio-bibliografice
(nominalizate în cap. II. OPERA).
Anul 1972 a fost, pentru Petre Petria, unul de mare
satisfacţie: cercetătorul Horia Nestorescu-Bălceşti, pe atunci director al
Muzeului Memorial «Nicolae Bălcescu » i-a propus prof. univ. dr. docent Şerban
Cioculescu, membru al Academiei Române, să realizeze un studiu despre
scriitorul vâlcean Gib I. Mihăescu, cu care ocazie i-a prezentat o bibliografie
întocmită de Petre Petria. După cercetarea bibliografiei, Profesorul a spus : –
«Da, am să scriu cât de curând un material despre viaţa şi activitatea lui Gib
I. Mihăescu». Materialul a apărut în publicaţia «File vâlcene» (Râmnicu-Vâlcea,
1972, p. l5-29), urmat de bibliografia în discuţie, semnată sub pseudonimul
Ticu Petria (p. 31-62).
Această onoare, a însemnat, pentru Petre Petria, o adevărată
cotitură, un nou început; drept urmare, a fost desemnat secretarul colectivului
de iniţiativă pentru elaborarea Enciclopediei Vâlcii, sub directa îndrumare a
cercetătorului Horia Nestorescu-Bălceşti. Lucrarea proiectată nu s-a mai putut
înfăptui în condiţiile plecării iniţiatorului şi coordonatorului proiectului
editorial.
Angajat în munca de îndrumare metodică a bibliotecilor din
sistemul culturii din judeţul Vâlcea, în decursul a zeci de ani, Petre Petria a
strâns material legat de personalităţile ştiinţifice, culturale şi artistice
ale spaţiului vâlcean şi a publicat, în 1996, primul volum din dicţionarul
«Vâlcea, oameni de ştiinţă, cultură şi artă», care a fost apreciat drept «prima
lucrare enciclopedică referitoare la personalităţile care s-au născut sau au
creat pe teritoriul judeţului Vâlcea» (scriitorul Constantin Mateescu, în
prefaţa lucrării). Numeroasele cronici apărute în presa locală, dar şi în
diferite ziare şi reviste de specialitate din ţară, opinii şi impresii ale
oamenilor de cultură, ale unor specialişti au fost consemnate, selectiv, în
volumul II al dicţionarului «Oameni de ştiinţă, cultură şi artă», apărut în
2004 (p. 421-444).
Bibliotecarul, cercetătorul, bibliograful, scriitorul Petre
Petria şi-a extins paleta cercetării în diferite domenii; adăugându-se
lucrărilor cu caracter lexicografic şi enciclopedic, cele peste 500 de articole
apărute în peste 30 de ziare şi reviste, la care a colaborat, îl aşază printre
cercetătorii cei mai productivi ai spaţiului vâlcean.
Petre Petria a împletit munca de bibliotecar cu multiple
activităţi culturale: culegător de folclor, publicist, animator cultural,
profesor la Şcoala Populară de Artă din RâmnicuVâlcea (1972-1976), interpret
(al unor roluri modeste) în piese jucate pe scena Teatrului Popular al Casei de
Cultură Râmnicu Vâlcea; realizator al emisiunii «Seară de cultură» din cadrul
Televiziunii Vâlcea 1, timp de 6 ani; rubrică permanentă, timp de 2 ani, la
Radio Craiova – emisiunea radiofonică «Personalităţi vâlcene»; ghid turistic în
cadrul Oficiului Judeţean de Turism Vâlcea, între anii 1975-1990; cunoscător al
limbii ruse, a obţinut, prin concurs, brevetul de ghid, organizând excursii cu
turişti în ţară şi în fosta U.R.S.S., Bulgaria, Iugoslavia, Polonia ş. a.
Pentru îndelungata activitate în slujba cărţii şi a
cercetării în domeniul cultural-ştiinţific, atât pe plan judeţean, cât şi pe
plan central, a primit nenumărate premii, diplome şi alte distincţii, pe care
le consemnăm, selectiv, mai jos :
• Diplomă acordată pentru contribuţia adusă la pătrunderea
cărţii în slujba educaţiei, 1978, 1979; • Diplomă acordată publicistului Petre
Petria pentru locul I, în cadrul Festivalului naţional «Cântarea României »,
1987;
• Diplomă acordată de Inspectoratul de Cultură Vâlcea
«pentru întreaga activitate dedicată cu pasiune nobilei meserii de bibliotecar
», 1999;
• Diplomă de excelenţă, acordată de Asociaţia Naţională a
Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România, 1999;
• Premiul de excelenţă, acordat de Fundaţia Vâlcea 1 2000
pentru activitatea deosebită în domeniul cultural, 2000;
• Diploma Consiliului Judeţean Vâlcea pentru merite
deosebite în activitatea de peste 40 de ani de muncă în Biblioteca Judeţeană
Vâlcea, 1999;
• Diploma de onoare a Forumului Cultural al Râmnicului
pentru emisiunea «Seară de cultură» la TV Vâlcea 1, 2002;
• Diplomă de onoare acordată de bibliotecarii din sistemul
culturii Vâlcea, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate în slujba
statornicirii profesiei de bibliotecar şi pentru rezultatele deosebite
obţinute, 2002;
• Diplomă de onoare acordată de Primăria Municipiului
Râmnicu-Vâlcea pentru merite deosebite obţinute în domeniile istoriei culturii
şi literaturii vâlcene, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, 2004;
• Diplomă de onoare acordată de Societatea Culturală «Anton
Pann» pentru contribuţia meritorie în afirmarea spiritualităţii şi culturii
vâlcene, 2003;
• Diplomă de onoare acordată de Ministerul Culturii şi
Cultelor – Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural
Naţional Vâlcea «pentru devoţiunea cu care a slujit cuvântul scris, contribuind
la cunoaşterea şi promovarea valorilor culturale ale Vâlcii, cu prilejul
împlinirii vârstei de 70 de ani – o viaţă dedicată cărţii», 2004;
• Diplomă de excelenţă acordată de Consiliul Judeţean Vâlcea
– Biblioteca Judeţeană «Antim Ivireanul» Vâlcea lui Petre Petria, «făclierul
cuvântului scris, omul care şi-a închinat întreaga viaţă cărţii, ca
bibliotecar, animator cultural, documentarist, scriitor, consacrând 50 de ani
cititorilor de toate vârstele şi sporirii prestigiului bibliotecilor vâlcene –
un om de excepţie, cu o viaţă de excepţie, în slujba culturii», 2004;
• Placheta SENIOR AL CĂRŢII ROMÂNEŞTI, decernată de
Societatea Rotarexim Vâlcea pentru o viaţă de om «trăită pe tărâmul spiritual
din nordul Olteniei – Vâlcea, ca semănător de carte şi maestru într-ale
scrisului», 2008;
• Diplomă de onoare acordată de Liga Scriitorilor din
România, Cluj-Napoca, 2008.
II. OPERA
A. DOCUMENTARE BIO-BIBLIOGRAFICE
1. ALEXANDRU OPREA. Bibliografie selectivă. Biblioteca
Judeţeană Vâlcea, colecţia „Scriitori vâlceni”, Râmnicu-Vâlcea, 1985, 72 p.
2. GIB I. MIHĂESCU. Bibliografie selectivă. Biblioteca
Judeţeană Vâlcea, colecţia „Scriitori vâlceni”, 1985, 55 p;
3. ANTON PANN. Bibliografie, partea I şi partea a II-a, în
colaborare cu Mircea Ionescu. Biblioteca Judeţeană Vâlcea, colecţia „Scriitori
vâlceni, 55 p. şi respectiv 64 p.: (I), 1986; (II), 1987;
4. ELIODOR CONSTANTINESCU. Bibliografie selectivă.
Biblioteca Judeţeană Vâlcea, colecţia „Scriitori vâlceni”, 20 p., 1986;
5. DEM THEODORESCU. Bibliografie selectivă. Biblioteca
Judeţeană Vâlcea, colecţia „Scriitori vâlceni”, 64 p., 1988;
6. PETRACHE POENARU. Bibliografie selectivă. Biblioteca
Judeţeană Vâlcea, colecţia „Personalităţi”, 48, p. 1988;
7. ION M. RÂUREANU. Bibliografie selectivă. Biblioteca
Judeţeană Vâlcea, colecţia „Scriitori vâlceni”, 24 p., 1989;
8. AURELIAN SACERDOŢEANU. Bibliografie selectivă. Biblioteca
Judeţeană Vâlcea, colecţia „Personalităţi”, în colaborare cu Corneliu Tamaş, 24
p., 1989;
9. ALEXANDRU BĂLINTESCU. Bibliografie selectivă. Biblioteca
Judeţeană Vâlcea, colecţia „Personalităţi”, în colaborare cu Corneliu Tamaş, 24
p., 1989;
10. TEODOR BĂLĂŞEL. Bibliografie selectivă. Biblioteca
Judeţeană Vâlcea, colecţia „Personalităţi”, 32 p., 1992;
11. CECILIA CUŢESCU STORCK Bibliografie selectivă, colecţia
„Personalităţi”, în colaborare cu Constantin Frântu, 40 p., 1995;
12. ION BARNEA. Bibliografie selectivă. Biblioteca Judeţeană
Vâlcea, colecţia „Personalităţi”, în colaborare cu Cristina Nisipescu şi
Gheorghe Dumitraşcu-Mamu, 42 p., 1997;
13. EUGEN CIORĂSCU (PUIU). Bibliografie selectivă.
Biblioteca Judeţeană Vâlcea, colecţia „Personalităţi”, 88 p., 2000.
B. LUCRĂRI DE ISTORIE LITERARĂ
1. VÂLCEA, OAMENI DE ŞTIINŢĂ, CULTURĂ ŞI ARTĂ, DICŢIONAR.
vol. I, Râmnicu-Vâlcea, Editura „Conphys”, 1996, 460 p. (tirajul II, 1997);
2. PAGINI DIN ISTORIA PRESEI SCRISE VÂLCENE. Bibliografie
selectivă, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2001;
3. VÂLCEA, OAMENI DE ŞTIINŢĂ, CULTURĂ ŞI ARTĂ. DICŢIONAR,
vol. II, Râmnicu-Vâlcea, Editura „Conphys”, 2004, 465 p., în colaborare cu
Cristina Tănăsoiu;
4. ITINERAR SPIRITUAL VÂLCEAN. Pas cu pas prin locuri
memorabile vâlcene. Râmnicu-Vâlcea, Editura „Conphys”, 2005, 128 p., cu imagini
color.
5. VÂLCEA ÎN TIMP ŞI SPAŢIU. Fapte şi date. RâmnicuVâlcea,
Editura „Conphys”, 2008, 480 p. cu h.
C. SCRIERI DE BELETRISTICĂ
1. PLAI VÂLCEAN. Povestiri pentru copii, Râmnicu-Vâlcea,
Tiparg,, 1990, 40 p;
2. TINEREŢEA DRUMUL VÂMILOR – roman de dragoste,
Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 1994, 94, p. (ediţia a II-a, 1995);
3. DUREREA DIN PĂDURE. Povestiri pentru copii,
Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 40 p., 1995;
4. POSADA COPILĂRIEI. Povestiri adevărate, RâmnicuVâlcea,
Editura “Conphys”, 55 p. (ediţia a II-a, 1998);
5. CORABIA DESTINULUI – roman de dragoste, RâmnicuVâlcea,
Editura “Conphys” 1999, 130 p. (ediţia a II-a, 2000);
6. IUBIRE ÎNŞELATĂ – roman de dragoste, Râmnicu-Vâlcea,
Editura “Conphys”, 2004, 145 p.
7. CERUL ESTE ŞI AL MEU. Povestiri adevărate, RâmnicuVâlcea,
Editura “Conphys”, 2007
D. ARTICOLE (selectiv)
1. Un enciclopedist vâlcean, G. I. Lahovari, în:
,,Mărturii”, Râmnicu-Vâlcea, nr. 1, 1990, p. 8/9;
2. Fişe pentru o posibilă enciclopedie, în: „Mesagerul”,
Râmnicu-Vâlcea, I, august 1991, p. 1;
3. Bibliotecarii vâlceni la Alba Iulia, în: „Informaţia
zilei”, Râmnicu- Vâlcea, II, nr. 169, 7 mai 1993, p. 1;
4. Ţara Loviştei în cărţi şi cronici, în: „Vâlcea”, nr. 6,
3-9 iunie 1993, p. 8;
5. Calendar vâlcean, în: „ Riviera vâlceană”, III, nr. 1,
ianuarie 1994, p. 3;
6. Să nu uităm că şi Napoleon Bonaparte a fost scriitor, în:
„Impact”, I, nr. 4, 4-11 aprilie 1994 p. l0;
7. Bogdan Amaru – veacul 20 – bariera ce scindează în două,
în: „Impact”, nr. 5, l2-19 aprilie 1994, p. 6;
8. Destinul tragic al unui intelectual vâlcean – NICOLAE
ENACHE DE LA OLT, în: „Curierul de Vâlcea”, VI, nr. 1310, serie nouă, 10 febr.
1995, p. 3;
9. Restituiri. Marele ziarist, orator, om politic, patriot
şi scriitor I. GH. DUCA, în: „Curierul de Vâlcea”, VI, nr. 1318, 22 febr. 1995,
p. 3.
10. Un sculptor a îmbogăţit Râmnicul, C. G. Mihăilescu, în:
„Jurnalul de Vâlcea”, nr. 28, 24-30 iulie 1995, p. 4;
11. Vâlcea, leagăn al inteligenţei româneşti: Valeriu Sârbu;
Gh. Al Olănescu; Aurel Popescu, în: „Jurnalul de Vâlcea”, nr. 35, 11-17 sept.
1995, p. 4;
12. Prima fântână monumentală ridicată la RâmnicuVâlcea în
memoria marelui Voievod Constantin Brâncoveanu, în: „Jurnalul de Vâlcea”, nr.
36, 18-24 sept. 1995, p. 8;
13. Dr. Romulus Dorin Popescu, proeminentă personalitate a
medicinii româneşti, în: „Jurnalul de Vâlcea”, nr. 37, 25 sept. 1995, p. 4;
14. Personalităţi: Mircea Demetriade; Al. Papiu; Ionel
Dumitriu, în: „Jurnalul de Vâlcea”, nr. 38, 22-8 oct. 1995, p. 4;
15. I. M. Barbu – filolog, traducător, publicist, în:
„Jurnalul de Vâlcea”, nr. 42, 30 oct. 1995, p. 4;
16. Who”s Who – Dicţionar de personalităţi vâlcene. Cecilia Cuţescu Storck, în „Curierul de Vâlcea”, VIII, nr. 1588, 14 martie 1996, p. 11;
17. Familii intrate în istorie, în „Jurnalul de Vâlcea”, nr.
78, 5-11 apr. 1996, p. 8;
18. Un adevărat om – dr. Dragoş Serafim, VII, nr. 1774, 6
dec 1996, p. 4;
19. Scriitori români, luptători pentru unirea neamului, în:
„Curierul de Vâlcea”, VIII, nr. 1800, 20 ian. 1997, p. 4;
20. Inceputurile poeziei româneşti (partea I), în: „Curierul
de Vâlcea”, VIII, nr. 1815, 1 febr. 1997, p. 7;
21. Inceputurile poeziei româneşti şi primii poeţi români
(perioada modernă), în: „Curierul de Vâlcea”, VIII, nr. 1813, 5 febr. 1997, p.
4; 22. Inceputurile poeziei româneşti perioada modernă), partea a III-a, în:
„Curierul de Vâlcea”, VIII. Nr. 1816, 8 febr. 1997, p. 7;
23. Istorie la timpul prezent. De la distanţa de 137 de ani,
Mihail Kogălniceanu dă o lecţie prefecţilor României de azi, în ,,Curierul de
Vâlcea”, VIII, nr. 1845, 18 febr. 1997, p. 4;
24. File din istoria judeţului Vâlcea. Cu 60 de ani în urmă
– o organizare teritoirială eficientă (I), în: „Curierul de Vâlcea”, VIII, nr.
1846, 4 mart. 1997, p. 4;
25. Ştiri din Cancelaria lui Tudor Vladimirescu, în:
„Jurnalul de Vâlcea”, nr. 69, 3-9 iun. 1997, p. 7;
26. Ion Stăvăruş, în: „Jurnalul de Vâlcea”, nr. 125, 7-13
iulie 1997, p. 4;
27. Istorie şi adevăr. O judecată nedreaptă. Procesul
marelui om de cultură – folcloristul Teodor Bălăşel, în: „Curierul de Vâlcea”,
VIII, nr. 2002, 20-21 sept. 1997, p. 13;
28. Istorie şi adevăr. O judecată nedreaptă. Procesul
marelui om de cultură – folcloristul Teodor Bălăşel; partea a II-a şi a III-a,
în: „Curierul de Vâlcea”, nr. 2003, 18 sept. 1997, nr. 2006, 23 sept. 1997, p.
9;
29. Încă un poet vâlcean îşi croieşte drum în cultura
scrisă, poetul Constantin Mosor, în: „Curierul de Vâlcea”, VIII, nr. 2020, 9
oct. 1997, p. 8;
30. „Academicieni” vâlceni: Ionete Constantin, economist, în
„Curierul de Vâlcea”, VIII, nr. 2042, 3 nov. 1997, p. 4 ;
31. Mircea Dumitru Moţoc – inginer agronom, în „Curierul de
Vâlcea” , nr. 2045, 7 nov. 12997, p. 8; 32. Academicieni contemporani vâlceni.
Dorel Zugrăvescu, inginer geofizician, în: „Curierul de Vâlcea” , VIII, nr
2052, 15-16 nov. 1997, p. 13;
33. Academicieni contemporani (II). Petre Stoica, inginer
automatică şi calculatoare, în: „Curierul de Vâlcea”,VIII, nr. 2065, 1 dec.
1997, p. 8;
34. Farmacistul Polovrăgeanu Ion şi contribuţia sa la
dezvoltarea industriei de medicamente româneşti, în: „Curierul de Vâlcea”,
VIII, nr. 2070, 8 dec. 1997, p. 8;
35. Doctorul în ştiinţe medicale Octavian Popescu
(Bucuresti), lansează o nouă carte la Râmnicu -Vâlcea, în: „Curierul de
Vâlcea”, IX, nr. 2070, 8 dec. 12997, p. 8;
36. Pr. Dumitru Cristescu, în : „ Renaşterea” – serie nouă,
nr. 5, 1997, p. 3;
37. Epigramistul vâlcean Miltiade Ionescu, în: „Curierul de
Vâlcea”, VIII, 5 ian. 1998, p. 8;
38. Istorie şi adevăr, în: „Curierul de Vâlcea”, IX, nr.
2133, 24 febr. 1998, p. 8;
39. „Europa, Ţara Mea” de pr. Leon Dură, în: „Curierul de
Vâlcea”, IX, nr. 2370, 30 nov. 1998, p. 6;
40. Acum 130 de ani Ienăchiţă Văcărescu lansa manifestul
politic, patriotic şi revoluţionar compus în versuri, în: „Curierul de Vâlcea”,
X, nr. 2468, 29 mart 1999 p. 6.
41. 33 de ani printre cărţii la Dănicei – portret de
bibliotecar (Bica Elena), în: revista ,,Casa cărţii vâlcene”, editată de
Biblioteca Judeţeană ,,Antim Ivireanul” Vâlcea, I, nr. 1, ianuarie-iunie 2003,
p. 10
42. Culele Măldăreştilor, în: revista ,,Casa cărţii
vâlcene”, I, nr. 2, iulie-decembrie 2003, p. 36;
43. O carte trebuincioasă. “Monografia comunei Titeşti” de
Florea Vlădescu, în: revista ,,Casa cărţii vâlcene”, II, nr. 3,
ianuareie-iunie, 2004, p.37;
44. Un dascăl vâlcean pe meleaguri buzoiene, prof. Nicolae
Trănescu, în: revista ,,Casa cărţii vâlcene”, editată de Biblioteca Judeţeană
,,Antim Ivireanul” Vâlcea, III, nr. 7, ianuarie-iulie 2007, p. 64;
45. Glasul bătrânului pământ din Titeşti, în “Ţara Loviştei”
(2), publicaţie editată de Fundaţia “Ţara Loviştei”, 20 iunie 2007, p. 1-2.
46. Imagini citadine în Râmnicul de altădată, în “Curierul
de Râmnic”, miercuri 29 aug. 2007, p. 3.
E. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE (selectiv)
1. Roxana Cristina B., Tinereţea nu se dezminte (despre
TINEREŢEA, DRUMUL VĂMILOR, în: “Informaţia zilei”, Râmnicu-Vâlcea, III, nr.
423, 29 apr 1994, p. 2.
2. Prof. drd. Mihai Blăjan, A apărut o nouă carte de luat în
seamă (despre ITINERAR SPIRITUAL VÂLCEAN), în: “Curierul de Râmnic”, II, nr.
371, marţi 15 ianuarie 2008, p. 7.
3. Petre Cichirdan [despre CERUL ESTE ŞI AL MEU], în: “Info
Puls”, IX, nr. 1512, 23-25 noiembrie 2007, p.12.
4. Lucreţia Craioveanu, La aniversare – Petre Petria – o
personalitate lovişteană recunoscută, în: „Ziarul de Vâlcea” supliment iulie
2006, p. 2.
5. P. S. Gherasim Cristea, epicopul Rîmnicului, Cuvânt
înainte la ITINERAR SPIRITUAL VÂLCEAN, 2005
6. Ion Dănilă [despre volumul PAGINI DIN ISTORIA PRESEI
SCRISE VÂLCENE], în: «Viaţa băcăoană», VIII, nr. 283, 5-11 noiembrie 2001,
serie nouă, p. 2.
7. Constantin Ion Dârţu, Personalităţi române şi faptele lor
1950-2000, Casa de Editură ,,Venus”, Iaşi, 2004, p. 240-249;
8. Gheorghe Deaconu, (I) Virtuţile şi limitele demersului
enciclopedic. Însemnări pe marginea cărţii “Vâlcea în timp şi spaţiu. Fapte şi
date” de Petre Petria, în: “Curierul de Râmnic”, II, nr. 376, 22 ianuarie 2008,
p. 7.
9. Gheorghe Deaconu, (II) Virtuţile şi limitele demersului
enciclopedi . Însemnări pe marginea volumului “Vâlcea în timp şi spaţiu. Fapte
şi date” de Petre Petria, nr. 377, 23 ianuarie 2008.
10. Gherghina, Mihai (Titi), Impresiile unui râmnicean
anonim [despre VÂLCEA ÎN TIMP ŞI SPAŢIU] în: “Curierul de Râmnic”, II, nr. 359,
luni 17 decembrie 2007, p. 11.
11. Pr. conf. dr. Ilie Ivan, Epilog la ITINERAR SPIRITUAL
VÂLCEAN, 2005.
12. Dumitru Lazăr, O viaţă închinată cărţii de un om al
cărţii. Petre Petria la 65 de ani de viaţă şi peste 40 de ani de muncă în
bibliotecă. Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea, Râmnicu Vâlcea,
Editura “Conphys” 1999, 90 p.
13. Gheorghiţa Mazilu-Popescu, Petre Petria – personalitate
a culturii vâlcene.(Lucrare de licenţă). Universitatea ,,Lucian Blaga” Sibiu ,
2006, 73 p, cu foto, il.
14. Ion Măldărescu; Emilian Frâncu, Râmnicu -Vâlcea. Mică
enciclopedie, vol I, Editura ,,Anton Pann”, 2002, p. 141, vol. II, p. 124-126.
15. Prof. Eugenia Moraru, bibliograf la Biblioteca Academiei
– Filiala Iaşi [despre VÂLCEA ÎN TIMP ŞI SPAŢIU], în : „ Curierul de Râmnic”,
II , nr. 423, 27 martie 2008, p. 7.
16. Doru Moţoc, CORABIA DESTINULUI – roman, 1999 (text pe
coperta IV).
17. Eugen Petrescu, Vâlcea. Ţara Lupilor getici sau istoria
milenară a plaiurilor vâlcene, Râmnicu -Vâlcea, Editura
,,Conphys”, 2007, vol. I, p. 356-357, 221-222;165-166; 286;
vol II, p. 236,179, 199, 302.
18. Constantin Poenaru, Când timpul nu mai are răbdare, în
„Povestea vorbei”, Râmnicu Vâlcea, III, nr. 3-4 (9-
10), iulie-decembrie 2001, p. 15.
19. Constantin Poenaru, Fascinaţa şi capcanele cercetării
bibliografice – “Pagini din istoria presei scrise vâlcene”, în: “Povestea
vorbei”, IV, nr. 1-2 (11-12) iunie 2002, p. 8.
20. Prof. univ. dr. Alexandru Popescu-Mihăeşti, în “Curierul
de Vâlcea”, anul XV, nr. 3956, 8 februarie 2004, p. l4.
21. Prof. dr. Iulian Postelnicu, Scriitorul şi publicistul
vâlcean Petre Pertria, în: “Viaţa Vâlcii”, XII, nr. 3181, 22 februarie 2008, p.
5.
22. Prof. dr. Ion Predescu [despre romanul CORABIA
DESTINULUI] în: «Curierul de Vâlcea», X, nr. 2481, 15 aprilie, 1999, p. 6
23. Nicolae Ravici-Tătăranu, O posibilă bibliografie pentru
istoria bisericii ortodoxe din judeţul Vâlcea. Brăila, Muzeul Brăilei, Editura ,,Istros”, 2007, p. 52,
poz. 4.34, p. 53, poz. 4.35. p. 143, poz. 24.67, p. 534, poz. 4.34; 4.35; 4.36;
4.50; 4.51; 24.67.
24. Mihai Sporiş [despre CORABIA DESTINULUI], în vol. Omul
trebuie iubit, Râmnicu Vâlcea, Editura „ Adrianso”, 2006, p. 63-64.
25. Al. Florin Ţene [despre CERUL ESTE ŞI AL MEU], în:
«Matinal», nr. 4886, luni 30 iulie 2007, Cluj-Napoca, p.3.
26. Florea Vlădescu. Monografia comunei Titeşti,
Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 2003, p 573 (bibliografie)
27. Dumitru Vlăduţ, O carte remarcabilă despre un ţinut
pitoresc: Petre Petria – “Vâlcea în timp şi spaţiu. Fapte şi date”, în: “Viaţa
de pretutindeni”, an. IV, nr. 6-10 (41-45), oct. 2008; nr. 11-12 (46-47), dec.
2008, p. 144-145.
Sursa: Petre Cichirdan/ Revista Forum - publicaţie anuală de informare, analiză şi bilanţ, editată de Forumul Cultural al Râmnicului/ nr. 4 septembrie, 2010; revista poate fi lecturtă integral în online - biobibliografia de mai sus este la Cultura Ars mundi paginile 7-11
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu