După stagiul serviciului militar, la transmisiuni, se angajează în munţi, la Hidrocentrala Lotru , ca operator staţie radio Petrimanu. În anul 1977 este angajat ca decorator la Teatrul Popular din Râmnicu – Vâlcea (director Goange Gh. Marinescu), de unde se transferă, în 1978, la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul”, unde lucrează şi în prezent. Tot în 1978 i se publică primul volum de versuri, intitulat „Cineva mai tânăr”, la Editura „Albatros”, în urma premiului de debut obţinut la concursul pe anul 1977 al acestei edituri, manuscris depus pentru jurizare în anul 1976.
Marian Creangă, „Scriitorul, biblioteca şi cartea”, Râmnicu- Vâlcea, Editura „Offsetcolor”, Colecţia „Restitutio” nr. 4, 2007, 116 p.
NĂSCUT: 6 iunie 1949, comuna Mihăeşti, satul Măgura, judeţul Vâlcea.
DEBUT: Revista “Luceafărul”, 1969.
Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania – din anul 1990.
VERSURI ŞI ARTICOLE ÎN REVISTELE:
“Amfiteatru”, “Argeş”, “Astra”, Ateneu”, „Apollon”, „Biblioteca”, “Casa Cărţii Vâlcene”, „Cultura Vâlceană”, „Curierul de Râmnic”, “Curierul de Vâlcea”, “City”, ”Dokiana”, “Experiment”,“Flacăra”, “Gheozdan – Magazin”, “Glasul naţiunii” (Chişinău)”, “Infopuls”, “Îndrumătorul cultural”, „Lamura”, “Luceafărul”, „Ludoteca”, “Lumina Lumii”, „Litere”, “Mitropolia Olteniei”, “Monitorul de Vâlcea”, “Mozaic”, “Ochean”, „Oglinda literară”, ”OltArt”,“Orizont” (Râmnicu- Vâlcea), „Orpheus”, “Papagalul”, “Plai românesc” (Cernăuţi), “Povestea vorbei”, “Ramuri”, “Renaşterea”(Publicaţie a Sfintei Episcopii a Râmnicului), Revista Arhivelor Naţionale, “Revista de apicultură”,, “România literară”, “Săptămâna”, „Semn”, “S.L.A.S.T.”, “Spinul”, “7 zile”, “Tribuna”, “Ţânţarul”, “Vâlcea literară”, “Vatra”, „Vatra veche” “Viaţa Românească”, emisiuni radio şi tv.
OPERA TIPĂRITĂ:
* “Cineva mai tânăr”, versuri, Bucureşti, Editura “Albatros”, 1978, 64 p. Premiul de debut al Editurii “Albatros”
* “Înfriguratul Fierbinte”, versuri, Craiova, Editura “Scrisul Românesc”, 1980, 68 p.
* “Carte de pământ”, versuri, Slatina, Editura “Scribul”, 1992, 70 p.
* “Tu să-mi spui de unde vii / şi ce poezii mai ştii”,versuri,Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 1994, 36 p.
* “Ridică-te, negură”, versuri, Râmnicu- Vâlcea, Editura “Conphys”, 1994, 98 p.
* “Cu un fir de ghiocel /aş putea să scriu la fel”, versuri, Râmnicu- Vâlcea, Editura “Conphys”, 1995, 32 p.
* “Din Ţara lui Anton Pann”, versuri, în colaborare cu Dragoş Serafim, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 1996, 70 p.
* “Case de piatră – videopoeme”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphis”, 1997, 60 p.
* “Poarta Raiului”, versuri, Cluj-Napoca, Editura “Napoca- Star”, 2000, 60 p.
* “Amintiri din Casa Arsă”, Craiova, Editura “Ramuri”, 2005, 51 p.
* „Poezie volatilă”, versuri, Râmnicu – Vâlcea, Editura „Antim Ivireanul”, 2008, 54 p.
* „Margini de sat şi de oraş”, versuri, Cluj-Napoca, Editura „Dacia XXI”, 2012, 146 p.
* „101 poeme”, versuri, Bucureşti – Chişinău, Editura Biodova, 2012, 110 p.
* „A fost un secol: XX”, versuri, Colecţia OPERA OMNIA, Poezie contemporană, Iaşi, Editura TIPOMOLDOVA, 2013, 318 p.
VOLUME ÎN PREGĂTIRE:
* Prin lumea văzutelor şi a nevăzutelor: Album cu versuri şi icoane.
* Prin lumea văzutelor şi a nevăzutelor: Măgura – Mihăeşti.
* Prin lumea văzutelor şi a nevăzutelor: Călători prin Vâlcea. De la Paul de Alep - la Î.P.S. Gherasim al Râmnicului.
PREZENT ÎN ANTOLOGIILE:
$1- “Cumpăna”, 1969; “Echinocţiu rotund”, 1970; “Trepte”, 1972; “Cetatea Luminilor”, 1976; “Casa de sub pădure” vol. I, 1976, vol. II 2007; “Bălcescu în memoria poetică”, 1977; “Arc peste timp”, 1977; “Odă patriei”, 1979; “Vorbiri şi convorbiri”,1979; „Arcade X”, 1984.
$1- “ASTRA- 130 de ani de la înfiinţare”, Sibiu, Biblioteca “ASTRA”, 1992, p. 183-184;
$1- Almanah “Ramuri 1984”, Craiova, 1984, p. 60;
$1- Costea Marinoiu, “Inscripţii în cărbune”, Bucureşti, Editura “Eminescu”, 1985, p. 59- 63;
$1- “Cântecul patriei”, Bucureşti, Editura ”Albatros”, 1986;
$1- “Porţile luminii”, Craiova, Editura “Scrisul Românesc”, 1985;
$1- Arhimandrit Gamaliil Vaida, “Oltul, Cozia şi Mircea în versurile poeţilor noştri”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 1994, p. 62;
$1- Constantin Mohanu, “Bicentenar Anton Pann”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Horion”, 1996, p. 262-263;
$1- “SUD-VEST: antologie a scriitorilor contemporani din Oltenia”, Craiova, Editura “Aius”, 1998;
$1- “Poezii din vii. Antologii”, Piteşti, Editura “Tiparg”, 1998, 130 p.
$1- “Iisus- Antologie de versuri dedicate lui Iisus”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Almarom”, 2000, 150 p.
$1- “Fagurele de aur” (coautor Elisabeta Pearcu), Râmnicu-Vâlcea, Editura “Offsetcolor”, 2002, 149 p.
$1- Gheorghe Pârja; Echim Vancea; Ioana Petraş, “Portret de grup cu Laurenţiu Ulici”, Cluj-Napoca, Editura “Dacia”, 2002, p. 88-90;
$1- Traian D. LUNGU, “Furie blândă”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 2002, p. 123 – 127;
$1- “Mitropolia Olteniei”, LV, nr. 9 – 12, 2003, p.197;
$1- Albumul “ZORLESCU”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Almarom”, 2005;
$1- Dumitru Lazăr, “George Voica – Poet al metaforei”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Almarom”, 2005, p. 42-43;
$1- Constantin Mohanu, “Anton Pann – Între spiritul balcanic şi mirajul Europei”, Bucureşti, Editura “Ager”, 2006, p.317-318;
- Artur Silvestri, “Mărturisirea de credinţă literară”, Bucureşti, Editura “Carpathya Press”, 2006, p. 52 -53;
- Emilia Maria Goian, Doina Manolache, Ion Predescu, Carmen Sima. Teste naţionale 2007. Limba şi literatura romînă. Piteşti, Ed. Nomina, 2006, p. 56 - 57.
- Matei Cerchez, Maria Emilia Goian, Ion Predescu. "Limba română - teorie şi exerciţii- clasa a VIII-a", Piteşti, Ed. Nomina, 2006, p. 27.
$1- Dragoş P. Petroşanu, “Sfântul Grigorie Decapolitul din Mânăstirea Bistriţa – Vâlcea şi alte studii din istorie”, Râmnicu – Vâlcea, Editura “Offsetcolor”, 2006, p. 114-115. Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, 2007, 142 p., (prefaţă : acad. Florin Constantiniu).
- Marin Sorescu. „Romanul călătoriilor. Jurnal inedit”, vol. III, Ediţie îngrijită, prefaţă, note şi anexe de George Sorescu. Craiova, „Scrisul românesc”, 2008, p. 172.
- Alexandru Toma Firescu.Privind tăcerea. Portret în memorie. Ediţie îngrijită de Teodor Firescu. Craiova, Editura Sitech, 2009. Ediţia a II-a, 2010, pp. 132-135.
- Eugen Petrescu, „Centenar preot Dumitru Bălaşa (1911 - 2011) – mărturii inedite”, Râmnicu – Vâlcea, Editura Petrescu, 2011, p. 141 – 142.
$1- Eugen Petrescu, Costea Marinoiu – 75 ani de la naştere, Editura Petrescu, Râmnicu – Vâlcea, 2012, p.p. 85 – 87.
$1- Patriarhul Justinian Marina. Râmnicu – Vâlcea, Editura Rotaryprint , 2013, p. 77-78.
$1- Bocoş, Andreea; Constantinescu– Matiţa, Maria – Stela; Costiuc Radoslav, Augusta. Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj – Napoca, Anuarul istoriografic al României, I, 2011, Cluj – Napoca, Editura „Argonaut”, 2013, 726 p.
$1- Ilie Purcaru „Cine sunt. Istoria unei vieţi”. Ediţie îngrijită de Ioan Barbu. Râmnicu-Vâlcea, Editura „Antim Ivireanul”, 2114, p.186-187.
$1- Eugen Petrescu şi Constantin Mănescu, „Personalităţi vâlcene. In memoriam Petre Petria”. Ediţie îngrijită de Eugen Petrescu., Râmnicu-Vâlcea, 2014, p.90-93.
EDIŢII ALCĂTUITE ŞI ÎNGRIJITE:
* Carmen SINDILE, “Pasiuni asimetrice”, roman eseu, Râmnicu- Vâlcea, 1996, 112 p.
* Arhimandritul Mănastirii Cozia Gamaliil VAIDA – “Oltul, Cozia şi Mircea în versurile poeţilor noştri”, Râmnicu – Vâlcea, Editura “Conphys”, 1997, 64 p.
* Gelu DUIMOVICI -“Acolo unde îngerul şi demonul joacă şah”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 1994, 88 p.
* “Poezii din vii. Antologii”, Piteşti, Editura “Tiparg”, 1998, 130 p.
* “Fagurele de aur” (coautor Elisabeta Pearcu), Râmnicu- Vâlcea, Editura “Offsetcolor”, 2002, 280 p.
* Dragoş P. PETROŞANU- “Sfântul Grigorie Decapolitul din Mânăstirea Bistriţa – Vâlcea şi alte studii din istorie”. Râmnicu – Vâlcea, Editura “Offsetcolor”, 2006, 120 p. Ediţia a doua, revăzută şi adăugită, 2007, 142 p. (Prefaţă: acad. Florin Constantiniu)
* Marian Creangă "Biblioteca, scriitorul şi cartea", Râmnicu- Vâlcea, Editura "Offsetcolor", 2007,116 p.
* Dragoş Vrânceanu- "Casa de sub pădure" , vol.II (coautor), Râmnicu -Vâlcea, Editura "Offsetcolor", 2007
* „Hidrocentrala Lotru – 40 de ani de la începerea lucrărilor” (coautor), Râmnicu – Vâlcea, Editura „Conphys”, 2007, 218 p.
* George Ţărnea - La ziarul "Orizont". Râmnicu -Vâlcea, Editura "Offsetcolor", 2008, 184 p.
* Mircea Vasii, „Să mă aplec, uşor, peste durere”, Craiova, Editura Ramuri”, 2010, 90 p.
* Flori Ghiţă, Alina – Mihaela Nicola, Felix Sima „File din monografia Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea , Râmnicu – Vâlcea, Editura „Conphys”, 2010, 134 p.
* Mircescu, Vasian, „Nes(p)aţiu…”, versuri, Craiova, Editura „M J M”, 2013, 78 p.
REFERINŢE CRITICE ÎN VOLUME:
* Ion Caraion, “Pălărierul silabelor”, Bucureşti “Carte Românească”, 1977, p.
$1· Gh. Cârstea; Dorel Constantinescu, „Monografia judeţului Vâlcea”, Bucureşti, Editura Sport- Turism, 1980, p. 258.
$1· Costea Marinoiu, “Inscripţii în cărbune”, Bucureşti, Editura “Eminescu”, 1985, p. 59-63.
$1· Florea Miu, “Cuvinte şi spaţiu”, Craiova, Editura “Ramuri”, 2001, p. 269- 278.
$1· Vasile I. Bunea, “Arhitectura erorii”, Bucureşti, Editura “Fiat lux”, 1995, p. 220, 223.
$1· Constantin M. Popa, “Clasici şi contemporani”, Craiova, Editura “Scrisul Românesc”, 1987.
$1· Ilie Purcaru, “Carte despre olteni”, Craiova, Editura “Scrisul Românesc”, 1987.
$1· Cornel Regman, “Noi explorări critice”, Bucureşti, Editura “Eminescu”, 1982.
$1· Laurenţiu Ulici, “Prima verba”, vol III, Timişoara, Editura de Vest, 1991.
$1· Ion Soare; Aneta Bardşu, “Lumina cărţii la Râmnic”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 2001, p.155-158.
$1· Viorel Savin, “Despre starea autografului”, Bacău, Editura “Studion”, 2001, p. 213.
$1· Marian Popa, “Istoria literaturii române de azi pe mâine”
$1· George Alboiu, “Un poet printre critici”, Bucureşti, Editura “Cartea Românească” ,1979, p.72.
$1· Florea Firan, “Profiluri şi structuri literare. Contribuţii la o istorie a literaturii române”, vol. II (M – Z), Craiova, “Scrisul Românesc”, 2003, p.235-236.
$1· Petre Petria, „Dicţionarul oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă. Vâlcea. Editura „Conphys”, 1994.
$1· Emilian Frâncu şi Ion Măldărescu, „Râmnicu – Vâlcea .Enciclopedie (vol. I – IV), Râmnicu – Vâlcea, Editura „Anton Pann”, 2002.
$1· Eugen Petrescu, „Vâlcea – Ţara lupilor getici sau ţinutul vâlcilor”, vol. 2, Editura „Conphys”, 2007,
$1· Artur Silvestri, “Mărturturisirea de credinţă literară”, vol. I, Bucureşti, Editura “Carpathya Press”, 2006, p. 52-53.
$1· Dârţu, Constantin T. „Personalităţi române şi faptele lor”, vol. XVII, Casa de editură „Venus”, Iaşi, 2006, p. 363.
$1· Dicţionar General al Literaturii Române, vol VI (S – T), Academia Română, Editura „Univers Enciclopedic”, 2007, p. 235 – 237.
$1· Ion Lazu, „Himera literaturii”, Bucureşti, 2007, Editura „Curtea veche”, 360 p.
$1· Ion Soare (coord.), „Enciclopedia Judeţului Vâlcea”, vol. I, Editura „Fortuna”, 2010.
$1· Lucian Dindirică, „Dicţionarul biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova”, Craiova, Editura „Aius”, 2010, p. 208 – 211.
$1· Boris Crăciun, Daniela Crăciun – Boris „Dicţionarul scriitorilor români de azi”, Iaşi, Editura „Porţile Orientului”, 2011, p. 470.
* Tamaş, Corneliu. "Istoria municipiului Râmnicu - Vâlcea", Editura "Conphys", Râmnicu-Vâlcea, 2006, p. 385.
* Constantin Mateescu, Jurnal, Vol. IV, Editura „Antim Ivireanul”, 2010, pp. 89 - 90....
* Andreiţă, Ion. Viaţă, drumuri, litere. Râmnicu - Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2010, pp. 211-212.
* Marian Barbu, „Trăind printre cărţi”, Craiova, Editura Sitech”, 2012, p. 95-96.
* Ioan Barbu, „Pro honorem. Ilie Purcaru. Cine sunt”, Editura „Antim Ivireanul”, Râmnicu – Vâlcea, 2014, 202 p.
COLABORĂRI LA ZIARE ŞI REVISTE. SELECTIV
* Felix Sima, Moartea lui Vintilă Brătianu. "Casa Cărţii Vâlcene", III, nr. 6, iul-dec. 2005, p. 46-47.
* Felix Sima,"Henri Coandă - Râmnicu-Vâlcea, loc bun pentru citit", "Casa Cărţii Vâlcene", III, nr.
* Felix Sima."Tu eşti un vis..." "Lumina Lumii, XIII- XIV, nr. 13 - 14, Râmnicu -
Vâlcea, p. 157.
* Felix Sima. "Ocrotiţi de Dumnezeu". "Renaşterea", XVII, serie nouă, aprilie - iunie 2006, 23.
* Felix Sima. "La Schitul Pătrunsa". "Renaşterea", XVII, serie nouă, oct. - dec. 2006, p. 17.
* Felix Sima. "Sub aripă de înger", "Renaşterea", X, nr. 1, serie nouă, p. 9.
* Felix Sima. "Câteva întrebări, în loc de prefaţă" în: Camelia Petrescu, "Din inimă, pentru inimă. Poezii", Râmnicu - Vâlcea, Editura "Offsetcolor", 2009, p.3.
* Felix Sima. "Clepsidra cu sânge" în: Mircea Vasii, "Să mă aplec, uşor, peste durere", Craiova, Editura "Ramuri", p.5-6.
* Felix Sima . "Tăbliţa de lut.Dormi în neputinţă..." "Forum - V", V, nr. 3 (16), trim.III, 2010, p. 1, 16.
* Felix Sima. "Fluiere de fântâni". "Orizont", Supliment cultural, aprilie 1970, p.18.
* Felix Sima, "Folos de trup". "Orizont", Supliment cultural, aprilie 1971, p. 15.
* Felix Sima, "Râul, ramul". Orizont, 15 ianuarie 1982, p.
* "Primăvară". "Orizont", nr. 2232, 27 aprilie 1984, p. 3.
* "Iubirea de vis". "Orizont", 24 iunie 1983.
* "Porni Luceafărul..." "Orizont", XIX, nr. 2322, 17 ian 1986, p. 2.
*"Preacurata limba noastră". "Orizont", 30 dec. 1987.
* "Noapte silvestră". "Orizont", III, nr. 557, 16 august 1970, p.2.
* "Albina", "Orizont", XX, nr. 2398, 3 iulie 1987, p. 5.
*"Cântec", "Orizont", XX, nr. 2383, 20 martie 1987, p.6.
*"Revedere", "Orizont", XX, nr. 2374, 16 ian, 1987, p. 2.
*"Şi dacă...", "Orizont", XXI, nr. 2426, 15 ian. 1988, p. 6.
*"Fapt", "Orizont", VII, nr. 1607, 6 ian. 1974, p. 2.
* "Metaforele copilăriei", "Orizont", XVI, nr. 2205, 21 oct. 1983, p. 6.
* "Dragoş Vrânceanu şi noi. Videopoem 16", "Semn", nr 8, iulie 2007, p.5.
*Femeia boabelor de rouă", "Orizont", IX, nr. 1839, 29 oct. 1976, p. 6.
* "Anotimpuri", "Casa Cărţii Vâlcene", nr. 8, iulie-dec, 2006, p. 12.
* "Cea mai mare avere a Uniunii Scriitorilor o reprezintă literatura română", "Curierul de Râmnic", IV, nr. 893, 22 ian. 2010, p. 1.
* "La Teiul sfânt", "Curierul literar şi artistic", II, nr. 12, 27-28 ian. 1996, p. 3.
* "Donaţie Alexandru Mitru", "Curierul de Râmnic", "Curierul de Vâlcea", 26-27 febr. 2010, p. 11.
* "Cine nu zboară - e un bou". Caietul program:Doru Moţoc, Provocarea sau Zborul, ce fericire. Teatrul imaginativ. O propunere pentru secolul XXI", D.J.P.C.C.P.C.Vâlcea, Râmnicu - Vâlcea, 2003, p. 43-44.
* "De pe câmpul de luptă, în paginile unei cărţi", "Ramuri", nr. 5-6(1079-1080), mai-iunie 2006, p.28, 31.
* Valori din patrimoniul cultural...", "Povestea vorbei", I, nr. 2, iulie 2007, p.7.
* "Declaraţie pe propria-mi răspundere", "Biblioteca vâlceană", p. 40-41.
* Folclor contemporan. Oniţa Honţoş. "Casa Cărţii Vâlcene", III, nr. 6, iul - dec. 2005, p.23.
* Monografie a Cernişoarei vâlcene. "Casa Cărţii Vâlcene",III, nr. 6, iul - dec. 2005, p. 35.
6,iul - dec. 2005, p.61.
* George Ţărnea, dalbul de pribeag. "Casa Cărţii Vâlcene", III, nr. 6, iul-dec. 2005, p.62.
* Aeroportul din Malaia. "Casa Cărţii Vâlcene"; II, nr. 5, ian - iun 2005, p. 13.
"Din neamul Brătienilor, "Infopuls", V, nr. 241, 14 - 17 martie, 2002, p. 7.
* Despre Dinu Săraru, cum doreşte domnia sa. "Infopuls", V, nr. 242, 18-20 martie, 2002, p. 7.
*"Un popor blajin de boi"- Vasile Militaru, "Infopuls", IV, nr. 184, 20 iul - 5 aug., 2001, p. 17.
* "Cântecele vinului"- Vasile Militaru. "Infopuls", V, nr. 318, 19-22 dec. 2002, p.10.
* Cărţile şi noaptea. "Infopuls", V, nr. 269, 27-30 iun,2002, p. 7.
* Dragoş Constantinescu- "Am început", "Casa Cărţii Vâlcene", II, nr. 5, ian- iun 2005, p. 30. Casa"Casa Cărţii
* Har şi dăruire- Bogdan Drăgănel, ", Casa cărţii Vâlcene, II, nr 5, ian- iun 2005, p. 52
* O clepsidră prea frumoasă. "Casa Cărţii Vâlcene", II, nr.4, iul-dec. 2004, p. 1.
*Olteni vechi. Ilie Purcaru. "Casa Cărţii Vâlcene", II, nr. 4, iulie-dec. 2004, p. 23.
* "Luciditate", "Lui Mihai Eminescu", Plai românesc, Cernăuţi, Nr. 14, (27), 17 iulie, 1992, p. 7.
*"Ochiul peste lume", "Morarul", "Semn de carte". Glasul naţiunii, Chişinău, III, nr. 41, 17 oct., 1991, p. 6.
* Cultură - incultură. "Vâlcea", nr. 7, 17 - 24 iun. 1993, p. 8.
* Cărturari, "Luceafărul", ...septembrie 1991, p. 6.
* Cultură - incultură, "Vâlcea", nr. 1, aprilie 1993, p. 8.
* La iarbă verde, "Informaţia zilei", II, nr. 165, 1 - 3 mai,1993, p. 4.
* Cultură - incultură, "Vâlcea", I, nr. 2, mai 1993, p. 8.
* Portret. "Vâlcea literară", sept., 1986, p.6.
* "Oltul, Cozia şi Mircea", "Riviera vâlceană", III, nr. 33, febr. 1994, p. 2.
* "Mamă". "Ghiozdan magazin", I, nr. 1, 1994, p. 9.
* "Ortodoxia", "Informaţia zilei", II, nr. 237,, 10 aug. 1993, p. 3.
* Pictură vâlceană în Olanda . "Infopuls", IV, nr. 196, 27 - 30 sept. 2001, p. 7.
* Mira Simian şi Ştefan Baciu. "Infopuls", V, nr. 223, 10 - 13 ian. 2002, p...
* "Pisanii - ctitorii senine. "Infopuls", V, nr. 290, 9 -11 sept. 2002, p. 11.
* ""Mihai Eminescu - ediţie Ion Soare". "Infopuls", V, nr. 306, 7-10 nov. 2002, p.11.
* Locuinţa lui I. Gh. Duca, în lipsa acestuia. "Infopuls", v, NR. 307, 11 - 13 NOV. 2002, P. 11.
* "Cărturarii". "Infopuls", V, nr. 262, 3 - 5 iun. 2002, p. 7.
* "Înapoi la daci". "Infopuls", V, nr. 312, 28 nov - 1 dec. 2002, p. 10
* Olteni vechi. "Infopuls", V, nr 289, 5 - 8 sept. 2002, p. 11.
* "Horia Muntenuş - Potirul nesecat". "Infopuls", IV, nr. 186, 13 - 19 aug. 2001, p. 17.
* "Sub brad frumos". "Infopuls", V, nr. 319, 23 - 29 dec. 2002, p. 10.
* Cărturari", Luceafărul, nr. 40 (88), 20 oct. 1991, p. 6.
* Luciditate. Clipă. "Ochean", nr. 17, mai 2003, p. 4.
* "Brâncovenii şi Bibeştii". "Infopuls", V, nr. 310, 21 - 24 nov. 2002, p. 11.
* Priorităţi istorice vâlcene. "Infopuls", V, nr. 308, 14-17 nov. 2002, p. 1.
* Producătorii de iluzii vitale. "Infopuls", V. nr. 304, 31 oct - 3 nov 2002, p. 11.
* Brâncuşi. "Infopuls", IV, nr. 162, 2001, p. 16.
* "Vinul biblic". "Infopuls" IV, nr. 220, 20-23 dec. 2001, p. 7.
* "Împotriva banalităţii","Infopuls", IV, nr. 197, 1-3 oct 2001, p. 7.
* "O poveste despre colectivizare". "Curierul de Vâlcea", nr. 13 (286), 7 martie 1991, p. 1,2.
* Prima primăvară fără Dragoş Serafim. "Curierul de Vâlcea", XIV, nr. 3694, 5-6 apr 2003, p. 6.
* Oase de jidovi la Şirineasa. "Olteanu", I, nr.2, 18 -24 martie 2003, p. 5.
* La aniversarea... "Actualitatea Drăgăşăneană", II, nr. 46, 23-30 oct 1998, p. 4, 6.
* Izvoarele şi lumânările aprinse. "Infopuls", VI, nr. 328, 3-5 febr. 2003, p. 10
* Români, pregătiţi-vă. "Infopuls", VI, nr. 329, 6-9 febr. 2003, p. 10
* Cartea de blestem a Mânăstirii Arnota. "Infopuls", VI, nr. 330, 10-12 febr. 2003, p. 10.
* Pedagogia, înainte de toate. "Infopuls", VI, nr. 333, 20-23 febr. 2003, p. 10.
* Despre sublima bogăţie. "Infopuls", nr. 334, 24-26 febr 2003, p. 10.
* Nu ştiu, dragă mamă. "Poveste vorbei", III, nr. 3-4 (9-10), iul - dec. 2001, p. 13
* Iar noi, locului ne ţinem...Interviu luat de Iuliana Apostol. "Monitorul", I, nr. 29, 29 iulie 2001, p. 9.
* Amintiri din Casa Arsă. Poem simfonic cu gândiri şi cu imagini. "Ramuri", nr. 9 - 10 (1047 - 1048), sept.-oct. 2003, p. 27.
* Tăbliţa de lut. Ce simplă este moartea..."Povestea vorbei", II, nr 1 (3), martie 2000, p. 11.
* Iar mai jos, la Dumnezeu... "Povestea vorbei", II, nr. 2-3, apr- sept 2000, p. 4.
* Declaraţie. Hai să mergem la Iisus. Când ne vedem pe Olt în sus. Psalm. Am început să cred ...Fă, Doamne, curcubeie... ."Curierul de Vâlcea literar şi artistic", Nr.8, 10 - 11 aug 2002, p. 1,8.
*Priceasne de Râmnic. "Ochean", nr. 14, noiembrie 2002, p. 5.
* Dă-mi, Doamne, zilele-napoi..."Povestea vorbei", IV, nr. 1-2 (11-12), ian-iun 2002, p. 12.
* Colind albinei româneşti. "Povestea vorbei", V, nr. 3-4 (17-18), iul-dec. 2003, p. 12.
* Bine este să spui cinci cuvinte. "Infopuls", V, nr. 260, 27-29 mai 2002, p. 7.
* Râmnicu-Vâlcea este inima. "Infopuls", V, nr. 259, 23-26 mai 2002, p. 7.
* Încoronare-n inimi. "Tribuna", XXVII, nr. 48 (1406), 1 dec. 1983, p. 9.
* Când trece spre munte. Semn de carte. Clipă. Sunt brazii spre iarnă. "Luceafărul", XXVIII, 2 (1236), 11 ian. 1986, p. 5.
* Ctitorie. Pornire sufletească. Potcoavele să-ţi sară. Munţii. "Luceafărul", nr. 1305, 16 mai 1987, p 4.
* Mesaje domnului profesor de biblioteconomie. "Jubileu.Biblioteca Judeţeană Vâlcea.", 2000, p.8.
* Cântecele vinului. "Infopuls", V, nr. 318, 19-22 dec.2002, p. 10.
* Naţionalism moderat. "Infopuls", V, nr. 317, 16-18 dec. 2002, p. 10.
* Boieri fără paşaport. "Infopuls", V, nr. 315, 9-11 dec. 2002, p. 10.
* Cum se poate exprima inexprimabilul. "Infopuls", V, nr. 313, 2-4 dec. 2002, p. 10.
* Neobositul sânge românesc. "Infopuls", V, nr. 311, 25-27 nov. 2002, p. 11.
* Gogu scrie un roman. "Infopuls", nr. 326, 27-29 ian. 2002, p. 10.
* Violoncelul din Orleşti. "Infopuls", nr. 322,13-15 ian 2002, p. 10.
* Icoane din pridvor. "Infopuls", VI, nr. 324, 20-22 ian 2005, p. 10.
* Dar deschide-ţi frunza, carpen. "Orizont", VI, nr. 1364, 25 martie 1973, p. 2.
* Doină de părinţi. "Orizont", VI, 1352, 11 martie 1973, p. 2.
* Să-avem zăpadă pe câmpii..."Orizont" Supliment social-cultural, dec 1973, p. 21.
* Fapt. "Orizont", VII, 1607, 6 ian. 1974, p. 2.
* Subtina înălţare. "Orizont", IX, 1816, 4 iun. 1976, p. 6.
* Pentru noi, căldura... "Orizont", IX, nr. 1825, 30 iul. 1976, p. 6.
* Munţii. "Orizont", IX, nr 1830, 3 sept. 1976, p. 6.
* Femeia boabelor de rouă. "Orizont", IX, nr. 1839, 29 oct. 1976, p. 6.
* "Lumina laterală". "Jurnalul de Vâlcea", nr. 5, 13-19 febr. 1995, p. 4S
* Nisipeanu Speranţa,"Rugă celor duşi", Editura "Bunavestire", 2003, p. 37-39.
* Raza de luceafăr. "Orizont", XII, nr. 2500, 16 iun 1989, p. 4.
* Icoana patriei vâlcene. "Infopuls", V, nr. 297, 7-9 oct. 2002, p. 11.
* Circuitul cărţii în natură. "Infopuls", IV, nr. 174, 21-27 mai 2001, p. 12.
* Cartea veche românească. "Infopuls", V, nr. 284, 19 - 21 aug. 2002, p. 10.
* Din epoca de aur a civilizaţiei. "Infopuls",V, nr. 286, 26-28 aug 2002, p. 10.
* Cum o cunoaştem pe Malvina Urşianu. "Infopuls", V, nr. 287, 29 aug- 1 sept 2002, p. 12.
* Guvernaţi de artă. "Infopuls", V, nr. 288, 2-4 sept. 2002, p. 11.
* Olteni vechi. "Infopuls", V, nr. 289, 5-8 sept. 2002, p. 11.
* Pisanii - ctitorii senine. "Infopuls", V, nr. 290, 9 - 11 sept. 2002, p.11.
* Martha Bibescu la Vâlcea. "Infopuls", VI, nr. 335, 27 febr-2 martie 2003, p. 10.
* Ce s-a ales, Maria, de noi doi. "Infopuls", V, nr. 309, 18-20 nov. 2002, p. 11.
* Har Domnului pentru toate. "Infopuls", V, nr. 282,12-14 aug. 2002, p. 10
* Poetul românilor din exil. "Infopuls", IV, nr. 238, 15-18 aug. 2002, p. 10.
* Eveniment istoric la Viena. "Infopuls", IV, nr. 217, 10-12 dec. 2001, p. 7.
* Sorcova cu epigrame. "Infopuls", IV, nr. 219, 17-19 dec. 2001, p. 7.
* Nevoia de artă. "Infopuls", IV, nr. 215, 3-5 dec. 2001, p.7.
* Tabăra moartă. "Infopuls", IV, nr. 190, 6-9 sept. 2001, p. 7.
* Scrisoare duhovnicească. "Infopuls", IV, 208, nr. 211, 19-21 nov. 2001, p. 7.
* Birurile la români. "Infopuls", IV, nr. 210, 15-18 nov. 2001, p. 9.
* Scrisoare duhovnicească II. "Infopuls", IV, Nr. 208, 8-11 nov. 2001, p. 8.
* Trăiască spionajul! "Infopuls", IV, nr. 206, 1-4 nov. 2001,p. 9.
* Pentru cine pleacă la Istambul. "Infopuls", IV, nr. 205, 29 - 31 oct. 2001, p. 9.
* Oare, ce mai fac ţăranii? "Infopuls", IV, nr. 204, 25-28 oct. 2001, p. 9.
* Fragi de Lotru. "Infopuls", IV, nr. 178, 18 - 24 iun 2001, p.4.
* Oltenii pe Columna lui Traian. "Infopuls", IV, nr. 187, 20-26 aug. 2001, p. 17.
* Capitala ortodoxiei. "Infopuls", IV, nr. 182, 16-22 iulie 2001, p. 17.
* Biserici călătoare. "Infopuls", IV, nr. 192, 13 -16 sept. 2001, p. 7.
* Hoarda lui Attila, "Infopuls", IV, nr. 193, 17-19 sept, 2001, p. 7.
* Tortura politică în secolul XX, "Infopuls", IV, nr. 194, 20 - 23 sept. 2001, p. 7.
* Florile lui Dumnezeu. "Infopuls", IV, nr. 181, 9-15 iul. 2001, p. 7.
*Preotul Nicolae -Simion din Boston, "Infopuls", III, nr. 136, 21 - 27 aug. 2000, p. 4.
* Jefuitorii de scrisori. "Infopuls", III, 13-19 nov, p. 24
* Biografii (de fier), "Viaţa Vâlcii", III, nr. 448,9 martie 1999, p. 4.
* Cine nu zboară- e un bou. "Infopuls", V, nr. 302, 24-27 oct 2002, p. 11.
* Priceasne de Râmnic. "Infopuls", V, nr. 300, 17-20 oct. 2002, p. 11.
* Brâncovenii şi Bibeştii. "Infopuls", VI, nr. 327, 30 ian-2 febr. 2003, p. 10.
* "O vară ciudată". La Şirineasa. "Infopuls", VI, nr. 331, 13-16 febr. 2003, p. 10.
* Un judeţ într-un Palat. "Infopuls", VI, nr. 314, 5-8 dec. 2002, p. 10.
* Culoare proprie. "Infopuls", IV, nr. 191, 10-12 sept, 2001, p. 7.
* Album istoric. "Infopuls", V, nr. 298, 10-13 oct. 2002, p. 11.
* Raţiunea de a fi. "Infopuls", V, nr. 299, 14-16 oct. 2002, p. 11.
* Gheorghe Zamfir - Doina de jale. "Infopuls", V, nr. 296, 2-6 oct 2002, p. 11.
* Al treilea Patriarh al României. "Infopuls", V, nr. 291, 12-15 sept. 2002, p. 11.
* Schitul Pahomie. "Infopuls", V, nr. 292, 16-18 sept. 2002, p. 11.
* Habitat şi artă. "Infopuls", V, nr. 293, 19 - 22 sept. 2002, p. 11.
* Portretistica murală. "Infopuls", V, nr. 294, 26-30 sept. 2002, p. 11.
* O tapiserie poetică. "Infopuls", V, nr. 295, 30 sept-2 oct. 2002, p. 11.
* Şcoala cu cocoş. "Infopuls", IV, nr.201, 15 - 17 oct. 2001, p. 7.
* Artur Silvestri. "Curierul de Vâlcea". 3 dec. 2008, p.7.
* De pe câmpul de luptă, în paginile unei cărţi. "Renaşterea"...........
* Prin lumea văzutelor şi a nevăzutelor "Povestea vorbei", nr.1Serie nouă, 2006
* Ocrotiţi de Dumnezeu. "Renaşterea", XVII, serie nouă, aprilie - iunie 2006, p. 23.
* Tu eşti un vis umblând arzând. "Lumina lumii", XIII-XIV, nr. 13-14, p. 157.
* La schitul Pătrunsa. "Renaşterea"serie nouă, oct-dec 2006, p.17.
* De pe câmpul de luptă, în paginile unei cărţi: Dragoş Petroşanu."Revista arhivelor", vol. LXIX, nr. 2
,2006.
* Editor: Florentin Smarandache. "Curierul de Râmnic", II, nr.166, 14 mart.2007, p. 2.
* Colind. "Satul natal", III, nr.9, 2003, p. 1.
* Clepsidra cu sânge. "Curierul de Râmnic", 10 ianuarie 2010, p.2.
* Tăbliţa de lut. Dormi în neputinţă... "Forum -V", V, nr. 3 (16), trim. III, 2010, p.3.
* Declaraţie pe propria-mi răspundere. "Biblioteca Vâlceană", 2007, p. 40 - 41.
* "2 iulie, 5 ani de la moartea părintelui Ghelasie". "Cultura Vîlceană", I, Serie nouă, 6,7 (9), 1-30 august 2008, p. 14.
* Gheorghe Gorda - Voloca, sfânt e numele tău. "Cultura vâlceană", I, serie nouă, 6,7 (9), 1 - 30 august 2008, p. 4.
* Fântâna Purcarului. "Cultura vâlceanâ", I, serie nouă, 6,7 (9), 1-30 august 2008, p. 4.
* Filigran de carte veche, "Lumina lumii", I, nr. 1, p. 33.
* Lumina din Carpaţi, "Cetatea luminilor", Rîmnicu - Vâlcea, Centrul Judeţean de Îndrumare a Creaţiei...", 1976, p. 31.
* O clepsidră preafrumoasă. Casa cărţii vâlcene, II, nr. 4, iul - dec 2004, p.1.
* Olteni vechi. Casa cărţii vâlcene, II, nr. 4, iul - dec2004, p. 23.
* Folclor contemporan din Măgura - Mihăeşti. Casa cărţii vâlcene, III, nr.6, iul - dec. 2005, p. 23.
* Moartea lui Vintilă Brătianu. Casa cărţii vâlcene, III, nr. 6, iul - dec. 2005, p. 47.
* Dragoş Petroşanu. De pe câmpul de luptă, în paginile unei cărţi. Casa cărţii vâlcene, III, nr. 7, ian - iul 2006, p. 11.
* Vasile Tărâţeanu. Repere bio-bibliografice, „Infopuls”, III, nr.7, ian -iun, 2006, p. 47.
* Artur Silvestri şi spectacolul unor vremi apuse. Casa cărţii vâlcene, II, nr. 5, ian - iun 2005, p. 36.
* Har şi dăruire. Preotul - sculptor Bogdan Drăgănel. „Casa cărţii vâlcene”, II, nr. 5, ian - iun. 2005, p. 52.
* Sub aripă de înger- preot Ion Marinescu.” Dokiana”, X, nr. 1, serie nouă, 2006, p. 9.
* Dragoş P. Petroşanu - De pe câmpul de luptă, în paginile unei cărţi. Ramuri, nr. 5-6 (1079 - 1080), mai - iunie 2006, p. 28, 31.
* Cartea de onoare a Societăţii Culturale "Anton Pann". Poveste vorbei, serie nouă, I, nr. 2 (iulie 2007), p.2-3.
* Valori din patrimoniul cultural vâlcean...” Povestea vorbei”, Serie nouă, I, nr. 2 (iulie 2007), p. 7.
* Atelier de litere II,” Povestea vorbei”, Serie nouă I, nr. 2, 2007,(iulie), p. 19.
* Felix Sima, Moartea lui Vintilă Brătianu. "Casa Cărţii Vâlcene", III, nr. 6, iul-dec. 2005, p. 46-47.
* Felix Sima,"Henri Coandă - Râmnicu-Vâlcea, loc bun pentru citit", "Casa Cărţii Vâlcene", III, nr.
* Felix Sima."Tu eşti un vis..." "Lumina Lumii, XIII- XIV, nr. 13 - 14, Râmnicu – Vâlcea, p. 157.
* Felix Sima. "Ocrotiţi de Dumnezeu". "Renaşterea", XVII, serie nouă, aprilie - iunie 2006, 23.
* Felix Sima. "La Schitul Pătrunsa". "Renaşterea", XVII, serie nouă, oct. - dec. 2006, p. 17.
* Felix Sima. "Sub aripă de înger", "Renaşterea", X, nr. 1, serie nouă, p. 9.
* Felix Sima. "Câteva întrebări, în loc de prefaţă" în: Camelia Petrescu, "Din inimă, pentru inimă. Poezii", Râmnicu - Vâlcea, Editura "Offsetcolor", 2009, p.3.
* Felix Sima. "Clepsidra cu sânge" în: Mircea Vasii, "Să mă aplec, uşor, peste durere", Craiova, Editura "Ramuri", 2012, p.5-6.
* Felix Sima . "Tăbliţa de lut.Dormi în neputinţă..." "Forum - V", V, nr. 3 (16), trim.III, 2010, p. 1, 16.
* Felix Sima, „Prin lumea văzutelor şi a nevăzutelor: cu Constantin Zărnescu şi Constantin Brâncuşi”. „Cultura vâlceană”, VII, nr. 95, februarie 2014, p. 1.
* Felix Sima, „Socoteam că nu trebuie…”Vatra veche”, VI, nr. 3 (63), martie 2014, p. 11-12.
* Felix Sima, „Prin lumea văzutelor şi a nevăzutelor: cu Nichita Stănescu”, „Apollon”, VIII, nr. 4 (47), martie 2014.
OPINII CRITICE. SELECTIV
*
“Ca mulţi poeţi care nu au prejudecata fixării la un stăpân şi nici nu se claustrează prematur în şopronul poeziei, spre a meşteri, orgolios şi orb, la robotul de concepţie proprie, Felix Sima digitează sau a digitat la cele mai felurite instrumente.El este, nu încape îndoială, un dăruit al candorilor, un modern romantic menestrel cu timbrul propriu, printre cei mai interesanţi iviţi în lirica actuală.”
CORNEL REGMAN
“Noi explorări critice”, Bucureşti, Editura “Eminescu”, 1982.
*
“O impetuoasă febră a cunoaşterii, o aspră şi robustă febră cerebrală, colorate cu surdina unui lirism grav, controlat, conformat unei viziuni şi unei metode din nevoia de a descifra şi compune o sintaxă artistică personală, care să ordoneze riguros înţelesurile şi tumultul exploziv interior, fac din Felix Sima un poet neliniştit, străbătut violent de toate ardenţele vârstei, de toate convulsiile, de toate căutările ei, dar, în acelaşi timp, obţinând, reuşind să obţină, cristalizarea cristalizarea acestora într.un plan armonic, într-o imagine coerentă, într-un univers rotund şi revelator.
ILIE PURCARU
“Carte despre olteni”, Craiova, “Scrisul românesc”, 1987.
*
“Transfigurarea conduce la înfrigurare, adică la o altă vârstă, a încordărilor robuste pe calea cunoaşterii. Ceea ce ambiţionează, de fapt, Feliz Sima, este compunerea unei noi mitologii a creaţiei, pe baza singurului scenariu posibil, acela de baladă / viziune, cu virtualităţi ideatice şi fulguraţii metaforice proprii artizanului atins de rafinamentele hieratismului madrigalesc. Pădurea creată în “Înfriguratul Fierbinte” are, fireşte, aura de simbol / mister ambivalent, generatoare concomitent a fricii şi a seninătăţii, dar şi valoare de cadru ideal pentru meditaţia cu subiect filosofic. Felix Sima se dovedeşte un temperament apolinic, înzestrat cu simţul ordinii universale.
CONSTANTIN M. POPA
“Clasici şi contemporani”, Craiova, “Scrisul românesc”, 1987.
*
“Felix Sima este un autor de elegii ... ironice, personale prin amestecul de candoare, inconformism, naturaleţe şi somptuozitate, de asemenea prin muzicalitate, rafinament prozodic şi tropic”.
LAURENŢIU ULICI
“Prima verba”, vol. III, Timişoara,Editura de Vest, 1991.
*
“Poezia lui Felix Sima, sublimată până la esenţial, pare o translaţie în literatură a universului plastic al lui Georgio De Chirico. Poetul este conştient de acest lucru şi adaugă o bucurie a sincerităţii şi fragilităţii vieţii, trăite într-o adevărată revelaţie. Aceasta se descoperă în expresia elevată, în arderea prin creaţie.
Felix Sima se mai apropie, la o analiză subtilă, prin relevarea vidului interior şi a eliptismului expresiei, de George Bacovia. Rămâne de văzut dacă el va satisface sau va combate expresiile critice fixate de noi aici.”
CONSTANTIN ZĂRNESCU
“Ridică-te, negură”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys, 1994, p. 94.
*
“Într-o ţară în care poeţii publică mult, dezlânat, fără simţul axului interior pentru că au obsesia cantităţii, Felix Sima poate constitui un model de fericită măsură. El şi-a aflat proporţia interioară.; s-a vertebrat liric.
Am constatat cu devorantă nostalgie că poemele sale precum “Seri de iarnă” sau “Frumosul prinţ” nu numai că nu se învechesc, dar trec proba istorică a timpului cu o naturaleţe care îl flatează pe vechiul lor comentator. Mai târziu, când valurile istoriei şi istoricii literari vor trage năvodul, mulţi vor constata cu uimire că mireasma lirică a lui Felix Sima îşi păstrează substanţa şi candoarea.
DAN CIACHIR
“Ridică-te, negură”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 1994, p. 93.
*
“Poarta Raiului” este o ediţie bilingvă româno-engleză, de poezie religioasă, de o structură specială, cu un “Cuvânt bun” semnat de P.S. Gherasim Cristea, Episcopul Râmnicului, şi o postfaţă de Constantin Zărnescu. Acesta consideră că “Poarta Raiului” se înalţă din sentinţa teribilă a Eclesiastului: Viaţa şi Moartea se află în puterea limbii”. Iată un proverbial catren: “Numesc poezie/ Partea de vorbire/ Care nu se aude/ Şi nu se scrie...” Fără titlu, poeziile din “Poarta Raiului” sunt adevărate reflexii sacre: “Când am plecat? / Când am sosit?/ Ne paşte zilnic un sfârşit/ Neanunţat şi nezărit...”
FLOREA FIRAN
“Profiluri şi structuri literare”, Craiova, “Scrisul Românesc”,2003, p. 235-236.
*
... Felix Sima rămâne acelaşi stăruitor poet al candorii şi al iubirilor delicate, peste care pluteşte adesea vălul magic al iluziei. Cu nişte madrigaluri ai fi îndemnat să crezi că te întâlneşti – citind aceste poezii – de n-ar suna din adâncuri semantice reverberaţiile grave ale unei filosofii poetice bine conturate, sublimată până la esenţial. Numeroase alte poezii, oricât de încărcate de substanţă, sunt străbătute de acest fior al inefabilului – şi dau dreptate lui Marian Creangă, atunci când afirmă despre poet: „Este membru al Uniunii Scriitorilor şi membru al Lojei Soarelui şi Lunii. Este acoperit, periodic, de rouă, de brumă şi de zăpezi albastre… Dacă ne gândim bine, el ar putea să fie chiar o fantasmă – iar cartea aceasta este o revelaţie.
Ion ANDREIŢĂ
„Un poet al iubirii delicate” în:”Viaţă, drumuri, litere…”, Editura „Antim Ivireanul”, 2010, p. 211-212.
*
"Am putea spune că ceea ce acordă performanţă şi farmec poeziei lui Felix Sima ar fi un amestec inextricabil (şi inefabil) între modalităţi lirice incompatibile. Poetul are disponibilitatea să "cânte" pe mai multe voci simultan şi, totuşi, să-şi păstreze timbrul personal, adică să emită o tonalitate care îi aparţine integral."
Aureliu GOCI
"Paradigma feţelor lui Ianus", "Ecart", Nr. 198, 10 octombrie 2002, p. 5.
*
"Frust, spontan, cu peniţa înmuiată în călimara antonpannescă, autorul are, pe mai departe, preferinţe pentru sonurile baladeşti, pentru spunerile de ecou, reverberând într-o direcţie poetică deloc nouă, însă plină de "seva" hrisoavelor şi vechilor zidiri, de unde Sufletul ("coroana mea de brad") se întoarce mai împrospătat, ca şi Poezia care "Stă acolo sus şi cântă / Despre ce avem de zis.../ Este tot ce pot să spun/ Despre ea... oral... şi-n scris". Foşnetul vieţuirii este liniştitor în aceste poeme ale destăinuirii sub semnul dorinţei de (auto)comunicare: "Mi-e tare dor de-o poezie/ Care să spună tot ce sunt, / Ce merg, ce fac în lumea vie, / Precum în cer - şi pre pământ..."
Este o poezie a pioşeniei, a credinţei, a regăsirii prin rugă.
Florea MIU
"Amintiri din Casa Arsă" "Ramuri", nr. 5-6 (1079 - 1080), mai - iunie 2006, p. 26.
*
„Cei care îl cunosc pe poet şi altfel decât prin intermediul cărţilor sale sau al unor întâlniri sporadice, au putut constata şi o altă faţetă a omului şi scriitorului Felix Sima, poate cea mai importantă, care în orice caz le cuprinde pe toate celelalte: el poartă în suflet nostalgia naturaleţei şi a candorilor primare, într-o lume pragmatică şi îmbătrânită prematur, năzuind permanent, asemenea unui creator curajos şi tragic, să recreeze un univers poetic mirobolant, un fel de lume interioară paralelă.”
Ion SOARE
„Lumina cărţii la Râmnic”. Râmnicu – Vâlcea, Editura „Conphys”, 2001, p.157.
*
"Felix Sima nu scrie pentru că vrea, el comite nişte stări sufleteşti pe care cititorul le găseşte în sine, îndemnându-l la meditaţie şi la întărirea încrederii în clipa trăirii sale. În versurile lui există nostalgia basmului transpusă într-un spaţiu mioritic bine cunoscut, traversând totodată existenţialismul unui lirism filosofic nativ. Nu are o anume tehnică în construirea versului, lăsându-l când boabă de rouă sau de mărgărit peste pleoapele zânelor sau ale prinţilor, dealtfel oameni obişnuiţi care îşi cară poverile într-un răsărit de soare sau într-un ţipăt de pasăre. Felix Sima este un om obişnuit, un trecător care dă bineţe celor din jur şi de multe ori se opreşte sub un copac pentru a-i admira măreţia şi starea de veghe."
Ion Tălmaciu
"Casa Arsă de dorinţa unicităţii", "Monitorul ", octombrie 2005, p. 7.
* „… Sufletul meu distila din zbaterea lumii doar tonul ei elegiac, pe când sufletul lui Felix Sima, foarte diferit de al meu, identitar, însingurat la celălalt capăt al lumii, distila şi el un ceva greu de numit, dar care se aduna cu folos în melopeea cărţilor noastre. Eu în gazdă la Guşoieni, în Ioneşti-Obeni, în Băbenii-Români, la Goranu, la Horezu, la Păuşeşti, la Alexeşti-Berbeşti şi Oteşani şi peste tot în relieful vâlcean, “prin râpi şi văi adânci”, geologice şi omeneşti deopotrivă -, iar Felix la bibliotecă şi în Ostroveni şi la Măgura –Mihăeşti - sau pe unde ne răzleţeam împreună, la schitul Jgeaburi, la schitul Pătrunsa, la schitul Pahomie, la Mânăstirea Govora, la cetatea dacică Buridava, la Vaideeni- “Învârtita dorului”, şi la “Cocoşul de Horezu”; la Vlădeşti, la Dumitru Şchiopu, la Vicşoreanu, Mischiu, Buclescu, ori la Gheorghiţa Măleanu din Bărbăteştii Vâlcii.”
Ion LAZU, 2011 http:/ilazu.blogspot.com2011/10/
*
„Cât priceşte sacralitatea, ca temă ultimă a poeziei sale, ilustrată admirabil prin volumul Poarta Raiului”, nu cred că Felix Sima o va mai aborda vreodată, poate nici n-ar fi bine să se repete, oricum „aripa divină” nu se coboară în fiecare zi pe Pământ. Pentru mulţi dintre cunoscuţii săi, această latură a creaţiei sale poetice a surprins, căci nu e lucru uşor să te lepezi de veşmintele vieţii pământeşti şi să îngenunchezi în faţa Celui de Sus... Eu cred însă că Felix Sima chiar este un „mucenic al poeziei”, căci puţini sunt cei care se închină cu atâta schivnicie cuvântului, slujindu-l cu toată credinţa fiinţei sale. Pentru cei care îl ştiu şi îi cunosc scrisul, Felix Sima rămâne unul dintre cei mai autentici, dar şi calofili poeţi români, îndrăgostit până peste poate de fiorul sacru al poeziei.”
Constantin POENARU „Felix Sima şi sacralitatea poeziei” în: „Ochean” Supliment cultural, II, nr. 20, noiembrie 2003, p. 8.
*
„Felix Sima joacă şotron cu termenii limbii române în cele mai ingenioase combinaţii. Mai întâi, la nivelul strofei/ strofelor. Apoi în interiorul textului, unde se alunecă lejer spre formulări poetice, mai întotdeauna demne de reţinut sub aspectul jocului. Formulele de tip clasic sunt registre mereu abordate, fie că sunt catrene, în maniera epigramelor, fie poezii care trec graniţa spre Urmuz şi acoliţii săi, tinzând să fie generalizate în timpurile noastre. Felix Sima, scriind în acest registru, rămâne uşor recognoscibil ca valoare poetică inovatoare.”
Marian BARBU
„Trăind printre cărţi”, Craiova, Editura SITECH, 2012, pp 95-96.
*
SIMA, Felix în „Dicţionarul General al Literaturii Române”, vol VI (L-T), Bucureşti, Academia Română, Editura „Univers Enciclopedic”, 2007, pp.235 – 237.
Debutează în 1969, la "Luceafărul", iar editorial în 1978, cu placheta "Cineva mai tânăr", care obţine Premiul Editurii "Albatros".
În primul ciclu al volumului "Cineva mai tânăr", autorul propune o poezie inocent - adolescentină, de versificaţie şi tematică rural - tradiţionalistă, pentru ca în al doilea ciclu, intitulat Un domn suav, să surprindă, păstrând aceeaşi simplitate - inclusiv la nivelul construcţiei poemului şi al versificaţiei - printr-un ludic livresc, tipic dezinhibiţiei "generaţiei ăn blugi". Instalându-se într-un univers lexical al purităţii, în descendenţa neoromantismului şaizecist, poetul sondează trecerea de la copilărie la maturitate, intrarea în lume, iminenţa sentimentului erotic. Deşi modelele şi influenţele sunt încă eclectice (pot fi recunoscute reminiscenţe din Lucian Blaga şi Ion Pillat), autorului îi reuşesc mai multe istorioare lirice (Păpuşarul) sau poeme - joc parodice , "cu poante" optzeciste (Frumosul prinţ). În versurile din cartea următoare, Înfriguratul fierbinte (1980), autorul pierde acea simplitate şi inocenţă care îi marcaseră debutul, conferind liricii sale, chiar dacă nu una foarte personală, o muzicalitate plină de farmec. Un elan epopeic, combinat cu tentaţia experimentării discursului poetic extins, compus din secvenţe narative, îl împinge către o prolixitate opacă şi obositoare. Naraţia respectă un fel de traseu iniţiatic, trece însă prin şi modalităţi foarte diferite - naraţie simbolică, poezie abstractă, cerebrală, cu miză filosofică, limbaj oracular, apoi poezie a cotidianului, limbaj colocvial, neologic etc. - încât ansamblul este hibrid. Alt ciclu, Douăsprezece ore ca pădurea, e alcătuit din poeme scurte, fără titlu, care se încheie adesea, în mod bizar, cu virgulă, deşi, în genere, la nivelul conţinutului, se apropie mai degrabă de neomodernism: "pe mal de piele udă-n sus/ cântând din flăcări ani şi ani/ fără nevoie de apus/ bărbaţi se strâng, se bat cu bani/ sub corturi largi în largul fân/ în aer umed ofilit/ copacul strânge prunci la sân/ îi şi sufocă liniştit". În Case de piatră (1997) şi în Poarta Raiului - The Heaven s Gate (2000), Felix SIMA revine la formula iniţială a simplităţii - lirică de factură meditativă, vag elegiacă, ulterior naiv - religioasă realizată, însă, cu mijloace datate.
SCRIERI: Cineva mai tânăr, Bucureşti, 1978; Înfriguratul - Fierbinte, Craiova, 1980: Carte de pământ, f.l., 1992: Tu să-mi spui de unde vii şi ce poezii mai scrii, Râmnicu - Vâlcea, 1993: Ridică-te, negură! postfaţă Dan Ciachir, postfaţă Constantin Zărnescu, 1994; Cu un fir de ghiocel aş putea să scriu la fel, Râmnicu - Vâlcea, 1995; Din Ţara lui Anton Pann (în colaborare cu Dragoş Serafim), Râmnicu - Vâlcea, 1996; Case de piatră (Videopoeme), Râmnicu - Vâlcea, 1997; Poarta Raiului - The Heaven s Gate, ed. bilingvă, traducere de Tudor Iosifaru, postfaţă Constantin Zărnescu, Cluj - Napoca, 2000.
Dicţionarul General al Literaturii Române, vol VI (L-T), Bucureşti, Academia Română, Editura „Univers Enciclopedic”, 2007, pp.235 – 237.
______________________
*informațiile în original pe www.istorielocala.ro (adresa se încarcă mai greu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu